Tag: Justitie
-
Agentul Guvernamental la Curtea de Justiţie a UE: Nu riscăm acum sancţiuni financiare din cauza “Legii 51%”, care obligă comercianţii să vândă cel puţin 51% produse locale
Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), a declarat, pentru MEDIAFAX, că avem la dispoziţie două luni să răspundem solicitării Comisiei Europene.“Important este sa găsim soluţia cea mai bună. Nu riscăm deocamdată nicio sancţiune şi nici să fim daţi în judecată pe acest subiect de Comisia Europeană. Pentru motive similare, Comisia Europeană a deschis o procedură şi împotriva Ungariei”, a precizat, pentru MEDIAFAX, agentul guvernamental al României la CJUE.În procedura de infrigement (încălcarea legislaţiei comunitare) dacă, în ciuda hotărârii Curţii, statul membru tot nu remediază situaţia, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiţie. La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiţie, Comisia propune Curţii să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice. -
Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?
Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite. Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations – o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.
Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.
Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.
Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.
În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.
Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat.
-
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide în iunie soarta românilor împrumutaţi în valută
“Curtea de la Luxemburg ar urma să dea o soluţie pentru toţi cetăţenii UE care au credite în franci elveţieni. Aştept cu optimism soluţia, dar nu vreau să hrănesc alte iluzii. Cert este că această instanţă este una predictibilă şi nu una completamente impredictibilă, aşa cum este Curtea Constituţională a României (CCR) sau Curtea de Casaţie, care de pe o zi pe alta îşi schimbă opinia. Dacă CJUE va respinge solicitările noastre, atunci motivaţia va fi una solidă şi convingătoare. Pentru că motivaţia CCR de acum câteva zile este complet paralelă cu drumul. Principiul bicameralismului, care în opinia mea este o invenţie, nici măcar nu a fost invocat de Cioloş. E ca şi când ai scoate un argument din burtă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, care îi reprezintă pe clienţii băncii.
Avocatul General, Niels Wals a spus că va depune concluziile scrise finale pe 27 aprilie, decizia CJUE fiind aşteptată la sfârşitul lunii iunie. Marţi, CCR a decis că Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric este neconstituţională.
Piperea spune că, joi, atât Agentul Guvernamental, cât şi reprezentantul Comisiei Europene au fost de acord cu interpretarea favorabilă consumatorilor, aducând chiar argumente suplimentare foarte serioase şi lămuritoare pentru Curte.
-
Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Anei Birchall în funcţia de ministru interimar al Justiţiei
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului prin demisia lui Florin Iordache din funcţia de ministru al Justiţiei, precum şi decretul pentru desemnarea Anei Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene ca ministru interimar al Justiţiei.
Guvernul a anunţat joi că ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, este propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru a asigura interimatul la ministerul Justiţiei. Anunţul a venit în condiţiile în care Florin Iordache a declarat joi că demisionează din fruntea Ministerului Justiţiei.
“De când am venit la Ministerul Justiţiei, mi-am propus şi am efectuat toate demersurile legale pt a remedia o serie de probleme existente şi destul de sensibile. Aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră, toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse sau aflate în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiţiei, iar acum sunt în dezbatere parlamentară… Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hot să-mi înaintez demisia din funcţia de ministru al Justiţiei“, a spus Florin Iordache, după şedinţa Executivului.
-
Ana Birchall, ministru interimar al Justiţiei
”Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministru interimar al Justiţiei”, a transmis Executivul prin intermediul unui comunicat de presă.
Propunerea a fost făcută în conformitate cu prevederile art. 106 şi art. 107 alin. (3) şi (4) din Constituţia României, republicată, precum şi cu cele ale art. 9 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Ministrul Justiţiei Florin Iordache a anunţat joi că demisionează din funcţie. “De când am venit la Ministerul Justiţiei, mi-am propus şi am efectuat toate demersurile legale pt a remedia o serie de probleme existente şi destul de sensibile. Aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră, toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse sau aflate în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiţiei, iar acum sunt în dezbatere parlamentară… Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hot să-mi înaintez demisia din funcţia de ministru al Justiţiei”, a spus Florin Iordache, după şedinţa Executivului.
-
Mihai Chirica, vicepreşedinte PSD, despre demisia lui Florin Iordache de la Justiţie: Îl compătimesc pe colegul Grindeanu
Liderul PSD Iaşi a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că îl compătimeşte „colegul Grindeanu”, pentru care, după demisia ministrului Justiţiei, Florin Iordache, vine cel mai greu moment, acela în care premierul trebuie să aleagă un nou ministru pentru portofoliul rămas liber.
„Nu este neapărat un motiv de bucurie, dar îl compătimesc pe colegul Grindeanu. Acum va trebui să facă următorul pas, să fie o mutare de şah prin care să aducă un ministru al Justiţiei care să demonstreze lumii întregi că PSD promovează anticorupţia, că reuşeşte să promoveze proiecte de legi prin care să nu protejăm pe nimeni, ci pur şi simplu să fie proiect de legi după principiul legilor. Este o mutare grea, pe care trebuie să o facă, eu îl susţin, desigur, şi, în maniera în care pot fi de folos, îl voi ajuta cât pot de mult”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Mihai Chirica, vicepreşedinte al PSD.
Întrebat dacă el consideră că a fost vorba despre o demisie sau o demitere în cazul lui Florin Iordache, Mihai Chirica a răspuns că, din informaţiile pe care le are din spaţiul public, ar fi vorba de demisie.
-
Iordache: Am hotărât să-mi dau demisia din funcţia de ministru al Justiţiei
Ministrul Justiţiei Florin Iordache a anunţat joi că demisionează din funcţie.
“Am hotărât să-mi înaintez demisia”, a spus Iordache, după şedinţa Executivului, subliniind însă că “toate iniţiativele asumate” de ministerul pe care l-a condus au fost “legale şi constituţionale”.
– ştire în curs de actualizare –
-
CSM: Afirmaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu la adresa justiţiei, de o gravitate extremă
“Având în vedere lansarea, preluarea şi amplificarea în spaţiul public, prin intermediul mass media, a unor grave afirmaţii, declaraţii şi mesaje cu privire la activitatea instituţiilor judiciare şi a magistraţilor, provenite în special din zona reprezentanţilor clasei politice, considerând că acestea au un real potenţial de afectare a independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, culminând cu afirmaţiile lansate în spaţiul public la data de 6 februarie 2017, în cadrul interviului acordat postului britanic BBC News (British Broadcasting Corporation), de către preşedintele Senatului României, dl. Călin Popescu Tăriceanu, CSM, în calitatea sa de apărător al independenţei justiţiei, apreciază că afirmaţiile lansate în spaţiul public, prin care se conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent şi a unor magistraţi care îşi desfăşoară abuziv activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor civile, reprezintă afirmaţii de o gravitate extremă la adresa justiţiei din România”, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), remis marţi MEDIAFAX.
Consiliul Superior al Magistraturii şi-a manifestat îngrijorarea şi, totodată, dezacordul faţă de exprimarea publică, cu depăşirea limitelor admisibile ale libertăţii de exprimare, a unor astfel de opinii.
“Astfel de afirmaţii pot afecta nu numai independenţa, imaginea, credibilitatea şi prestigiul magistraţilor şi sistemului judiciar român, angrenat într-un amplu efort de reformă şi luptă împotriva corupţiei odată cu aderarea la Uniunea Europeană, apreciate pozitiv la nivel european şi internaţional, dar şi imaginea, prestigiul şi credibilitatea României în plan extern. Actualul context, determinat de adoptarea unor acte normative ce afectează în mod direct activitatea autorităţii judecătoreşti şi reacţiile societăţii civile faţă de acest proces, nu justifică în niciun fel lansarea unor afirmaţii care să depăşească limitele admisibile ale discursului politic public”, potrivit sursei citate.
-
Premierul Grindeanu ia în calcul varianta unui tehnocrat la conducerea Ministerului Justiţiei
Premierul Sorin Grindeanu a declarat marţi că nu este exclusă varianta unui ministru al Justiţiei tehnocrat, decizia urmând să fie luată în perioada următoare.
Premierul a vorbit şi despre cum pot fi făcute modificările Codurilor Penale.
“Eu am cerut Ministerului Justiţiei să stopeze orice fel de proiecte care să nu aibă un parcurs cât mai larg. Că aceste lucruri se întâmplă în Parlament, că iniţiator e Ministerul Justiţiei sau altcineva, îmi doresc ca toate deciziile Curţii Constituţionale şi mă refer strict la deciziile Curţii Constituţionale, să fie transpuse cât mai rapid în legislaţia din ţara noastră. Acesta este, până la urmă, şi cadrul legal de 45 de zile să faci lucrul acesta, că aceste dezbateri vor fi demarate de către Ministerul Justiţiei sau Parlament sau oricine altcineva”, a detaliat premierul.
“Orice iniţiativă de a trimite rapid, fără a respecta dialogul cu opoziţia, cu partidele din opoziţie, cu instituţiile cu atribuţiuni în acest domeniu, cu societatea civilă, orice iniţiativă de acest fel a Ministerului Justiţiei este neconformă cu ceea ce sasm cerut în şedinţa de guvern. De aceea s-au stopat toate aceste lucruri”, a adăugat şeful guvernului.
-
Răsturnare de situaţie.Guvernul renunţă la modificarea Codului Penal
“Ministerul Justiţiei nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. În prezent, Ministerul Justiţiei centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, urmând ca acestea să fie analizate în perioada următoare”, transmite Ministerul Justiţiei.
Decizia vine după ce instituţia a transmit către CSM un proiect de lege de modificare a codurilor care prevedea excluderea pragului de 200.000 de lei de la care se putea investiga infracţiunea de abuz în serviciu, potrivit OUG 13, restul prevederilor din ordonanţa de urgenţă abrogată fiind menţinute.
“Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoarea de la trei ani sau cu amendă”, potrivit propunerii care a ajuns la CSM şi la parchete.