BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Colliers: România oferă printre cele mai mari stimulente din UE pentru proiecte industriale şi de birouri. ” România e generoasă cu ajutorul de stat pe care îl pot accesa investitorii, dar acest aspect nu poate compensa în totalitate elementele negative ale momentului”

    România atrage tot mai mult interesul investitorilor care se uită la Europa Centrală şi de Est pentru spaţii industriale sau de birouri, parţial şi datorită stimulentelor guvernamentale care pot acoperi până la 70% din costurile eligibile, potrivit raportului Colliers „How Government Incentives Shape Industrial & Office Real Estate in CEE”.

    Nivelul ridicat al acestui sprijin reprezintă un avantaj competitiv major pentru dezvoltatori şi alte tipuri de investitori, într-un context în care localizarea strategică, optimizarea costurilor şi sustenabilitatea sunt tot mai importante în luarea deciziilor de investiţii.

    Totuşi, consultanţii Colliers atrag atenţia că firmele se uită la mulţi alţi factori când iau decizii strategice, iar instabilitatea politică şi dezechilibrele interne mari ale României cântăresc greu. În 2024, România a fost în urma principalelor economii central şi est-europene din prisma investiţiilor anunţate în industria prelucrătoare.

    „România se remarcă în regiune prin intensitatea sprijinului guvernamental, mai ales pentru investiţiile în producţie. Ajutoarele de stat pot oferi un impuls decisiv companiilor care vor să-şi extindă sau să-şi relocheze activităţile, ceea ce este un aspect tot mai important având în vedere schimbările pe plan geopolitic la nivel global. Totodată, România devine tot mai atractivă şi pentru sectorul serviciilor externalizate, oferind spaţii moderne, bine poziţionate şi susţinute de politici publice favorabile”, explică Victor Coşconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.

    Totuşi, un ajutor de stat care acoperă până la 70% din costurile eligibile – în Polonia sau Ungaria, procentul urcă până la 50-60%, în funcţie de regiunea ţării – nu este suficient, după cum arată şi datele privind volumul total al investiţiilor. Astfel, potrivit fDi Markets, în România au fost anunţate în 2024 investiţii în domeniul industriei prelucrătoare de 1,7 miliarde euro, care ar genera peste 8.900 de locuri de muncă. Totuşi, Cehia, Ungaria sau Polonia au avut fiecare o valoare sensibil mai mare – 2,5 şi 2,9 miliarde euro.

    „Ajutorul de stat este doar un element care influenţează decizia unei companii de a investi într-o anumită ţară şi deşi este foarte bine că România e generoasă pe acest plan, acest aspect nu poate compensa în totalitate elementele negative ale momentului. Incertitudinile globale dublate de instabilitate pe plan intern, o politică fiscală care ar putea suferi modificări majore pe termen mediu – fără a exista claritate în această privinţă, cântăresc mai mult decât ajutorul suplimentar pe care România îl oferă faţă de Polonia sau Ungaria. Astfel, aşteptăm o rezolvare sau o mai mare transparenţă în aceste domenii, întrucât la un nivel fundamental, România are cel mai atractiv raport dintre productivitatea muncii şi salarii din Uniunea Europeană”, adaugă directorul Colliers.

    Altfel, în zona serviciilor, situaţia stă puţin diferit. Deşi multe proiecte de birouri nu se califică direct pentru ajutoare financiare, oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi sau Timişoara oferă beneficii indirecte importante – de la stimulente fiscale, până la atragerea unor chiriaşi strategici care prioritizează locaţiile cu sprijin public. Proprietarii care înţeleg şi valorifică aceste mecanisme pot transforma avantajele existente într-un diferenţiator real pe piaţa închirierilor, subliniază consultanţii Colliers, explicând că România dispune de un stoc redus de spaţii logistice şi de birouri per capita, dar beneficiază de o forţă de muncă bine pregătită şi costuri operaţionale competitive, ceea ce face ca oportunităţile de dezvoltare să fie semnificative.

    Cele şase economii majore din CEE – România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria – cumulează aproape 90% din stocul modern de spaţii industriale din CEE-13, potrivit raportului Colliers. Cu o medie de doar 0,7 metri pătraţi de spaţii logistice per capita, comparativ cu până la 3 metri pătraţi în Europa de Vest, decalajul semnalează un potenţial semnificativ de dezvoltare pe termen lung.  

     

  • Oraşul care nu se mai opreşte din dezvoltare a devenit noul oraş vedetă al României. Cum a adunat miliarde de euro pentru a se dezvolta ca cetăţenii să aibă o viaţă mai bună

    Oradea a atras în ultimii 17 ani investiţii private de 1,3 miliarde de euro şi investiţii publice de 1,2 miliarde de euro prin fonduri europene, contribuind semnificativ la creşterea nivelului de trai. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, explică faptul că miza dezvoltării oraşelor, având cetăţenii în centrul atenţiei, constă în promovarea măsurilor de sporire a atractivităţii pentru noi investiţii şi în stimularea competitivităţii naţionale, astfel încât oamenii să îşi dorească să trăiască acolo, în loc să emigreze.

    În 2024, Oradea a devenit primul oraş din afara Capitalei ales pentru organizarea conferinţei *Cities of Tomorrow* de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK), datorită performanţei sale în atragerea de investiţii europene şi private, care asigură zeci de mii de locuri de muncă. Mai mult, Oradea a atras cea mai mare investiţie de tip green-field din ultimii ani – compania finlandeză Nokian construind o nouă fabrică de anvelope de 650 de milioane de eu-ro. „Alegerea a fost simplă în privinţa locaţiei. Oradea este un model pentru România, demonstrând cum oraşele pot deveni un succes şi o perspectivă reală pentru cetăţeni. Prin evenimentul *Cities of Tomorrow*, ne dorim să promovăm dezvoltarea oraşelor din România astfel încât cetăţenii să îşi dorească să locuiască şi să muncească în aceste oraşe. AHK România doreşte să reducă migraţia spre Vest şi să atragă companii germane în oraşe şi regiuni cu perspective de dezvoltare sustenabilă pe termen lung,” a declarat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

    Ilie Bolojan a condus dezvoltarea Oradiei în ultimii 17 ani, întâi ca primar, iar din 2020 ca preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, extinzând acum zona urbană pentru a oferi spaţiu suplimentar de dezvoltare companiilor locale. „AHK ne-a inspirat prin perseverenţa de a organiza *Cities of Tomorrow* şi prin exemplele lor de bună practică. Dezvoltarea se face prin profesionalism şi perseverenţă, şi nu neapărat prin implicarea membrilor de partid, iar uneori este necesar să mergi împotriva curentului. Noi am investit în sistemul de termoficare, cel mai extins din România, inspirându-ne din modelul german, unde costurile de încălzire sunt cu 10% mai mici decât cele ale încăl-zirii convenţionale pe gaz. Ne-am inspirat şi din sistemul de reabilitare a clădirilor, aplicând supraimpozitare şi susţinere financiară pentru proprietari. În acest fel, am realizat o simbioză între dezvoltarea urbană şi economică a oraşului,” a precizat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • 20.000 de investitori noi în fondurile deschise din România şi subscrieri de 120 mil. lei în februarie 2025. Totalul clienţilor se apropie de 845.000

    Fondurile deschise de investiţii din România au ajuns la 844.147 de investitori la finele lunii februarie 2025, în urcare cu 2,4% sau 20.003 clienţi faţă de luna ianuarie, respectiv în creştere cu 3,9% sau 31.921 de clienţi în primele două luni, conform calculelor realizate de ZF pe baza rapoartelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Cea mai mare creştere a avut loc în privinţa fondurilor încadrate în categoria „alte fonduri”, unde au intrat 10.932 de investitori în ianuarie-februarie 2025 (plus 6,2%), din care 5.879 doar în februarie (plus 3,2%).

    Următoarele categorii de fonduri care au înregistrat creşteri ale bazei de investitori în primele două luni sunt fondurile de acţiuni (7,1% sau 9.145 de clienţi), fondurile de obligaţiuni (2,7% sau 8.315 clienţi) şi fondurile multi-active (1,9% sau 3.730 de clienţi).

    Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna februarie cu 1,8%, până la 27,5 mld. lei (5,53 mld. euro), iar în anul 2025 au crescut cu 3,5%, după un avans de 30,4% în 2024.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în luna februarie intrări nete de 119,3 mil. lei (24 mil. euro), fiind vizate fondurile reunite subcategoria „alte fonduri” (+76 mil. lei) şi cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+60,3 mil. lei), în timp ce fondurile de acţiuni (-11,3 mil. lei), cele de randament absolut (-4 mil. lei), precum şi cele diversificate (-1,7 mil. lei), au avut ieşiri nete.

    Cele mai performante cinci fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 15,4% şi 23,6%. Pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante cinci fonduri au avut randamente cuprinse între 56,1% şi 73,7%, obţinute faţă de luna februarie 2022. Activele nete exprimate în lei ale celor 116 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna februarie cu 0,5%, până la 2,3 mld. lei (0,46 mld. euro), iar în anul 2025 au crescut cu 3,3%.

    Pe de altă parte, fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,7% în totalul activelor fondurilor deschise de investiţii, au înregistrat în luna februarie intrări nete de 46,6 mil. lei (9,4 mil. euro). Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiţii alternative au scăzut cu 0,8% în luna februarie, până la 19,6 mld. lei (3,9 mld. euro), iar în anul 2025 au crescut cu 0,5%.

    Nu în ultimul rând, fondurile de investiţii alternative locale au avut ieşiri nete de 68,7 mil. lei (13,8 mil. euro) în luna raportată. Activele nete ale celor 246 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna februarie cu 0,7% până la nivelul de 49,4 mld. lei (9,9 mld. euro). Intrările nete ale lunii au totalizat 97 mil. lei (19,5 mil. euro).

     

  • Fiul unui oficial din administraţia Trump vrea să lanseze un vehicul de investiţii în crypto de 3 miliarde de dolari, alături de SoftBank, Tether şi Bitfinex. Noua companie va fi listată la bursă

    Brandon Lutnick, fiul lui Howard Lutnick, secretarul pe Comerţ din administraţia Trump, se pregăteşte să lanseze un vehicul de investiţii în criptomonede alături de SoftBank, Tether şi Bitfinex, pentru a profita de susţinerea preşedintelui american pentru piaţa crypto, potrivit FT.

    Consorţiul va crea un vehicul de investiţii care va absorbi de la început miliarde de dolari în criptomonede de la partenerii de proiect, în încercarea de a replica succesul firmei MicroStrategy, care a devenit unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali din spaţiul crypto.

    Brandon Lutnick a preluat conducerea firmei de brokeraj Canton Fitzgerald după ce tatăl său a intrat în administraţia Trump.

    MicroStrategy s-a transformat în ultimii dintr-o companie de software într-un investitor cu active de zeci de miliarde de dolari în bitcoin. Compania este listată la bursă, cu o capitalizare de peste 91 de miliarde de dolari şi le-a oferit investitorilor din piaţa de capital o modalitate de a investi indirect în bitcoin.

    Vehiculul de investiţii lansat de Lutnick vrea să creeze la rândul său o companie listată la bursă care să le ofere invesititorilor de pe piaţa de capital o cale de a investi indirect în piaţa crypto.

    Vehiculul lui Lutnick se numeşte Cantor Equity Partners şi a strâns 200 de milioane de dolari de la investitori în luna ianuarie. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru a crea o nouă firmă de investiţii, numită 21 Capital. Firma va primi 3 miliarde de dolari în bitcoin de la ceilalţi investitori implicaţi în proiect.

    Tether, compania crypto din spatele stablecoin-ului USDT, va contribui cu 1,5 miliarde de dolari în bitcoin, în timp ce SoftBank şi Bitfinex vor contribuie cu câte 900 de milioane de dolari, respectiv 600 de milioane de dolari în bitcoin. Trebuie menţionat că Tether şi Bitfinex sunt controlate de acelaşi grup.

    Mai târziu, SoftBank, Tether şi Bitfinex îşi vor putea transforma investiţia în bitcoin în acţiuni 21 Capital.

  • Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în SUA în următorii cinci ani pentru a evita tarifele lui Trump

    Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în producţie şi R&D în Statele Unite, alăturându-se companiilor farmaceutice care anunţă investiţii în producţie în SUA pentru a evita tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit FT.

    Investiţia de 50 de miliarde de dolari va fi implementată în următorii cinci ani şi va genera 1.000 de locuri de muncă în mod direct şi un total de 12.000 de locuri de muncă direct şi indirect.

    Conducerea companiei a subliniat că Roche deja are o bază importantă de R&D şi producţie în SUA. În 2009, gigantul elveţian a cumpărat firma americană de biotech Genentech, într-o tranzacţie de 47 de miliarde de dolari.

    „Suntem mândri de moştenirea de 110 ani pe piaţa din SUA, care a dus la crearea de locuri de muncă, la inovaţie şi la crearea de proprietate intelectuală în SUA”, a declarat Thomas Schinecker, CEO-ul Roche.

    Anunţul Roche vine după ce şi alte companii farmaceutice au anunţat investiţii masive. Gigantul elveţian Novartis a anunţat în aprilie un plan de investiţii de 23 de miliarde de dolari în SUA, în timp ce compania americană Johnson & Johnson a anunţat un plan de investiţii de 55 de miliarde de dolari în luna martie, iar compania americană Eli Lilly a anunţat investiţii de 27 de miliarde de dolari în februarie.

  • Vestitorul crizei atinge noi cote, iar una dintre cele mai puternice bănci din lume spune că o să atingă un nivel nemaivăzut

    Aurul ar putea ajunge curând să se tranzacţioneze la 4.000 de dolari pe uncie, un preţ record, potrivit celei mai recente prognoze lansate de gigantul bancar american Goldman Sachs, care invocă cererea puternică pentru metalul preţios, venită atât din partea băncilor, cât şi a populaţiei care caută un refugiu în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice din 2025, scrie Bloomberg.

    Analiştii Goldman, inclusiv Lina Thomas, estimează că aurul va ajunge la 3.700 de dolari pe uncie până la sfârşitul acestui an, urmând ca preţul să atingă 4.000 de dolari pe uncie până la jumătatea anului 2026.

    Noile estimări vin după ce aurul a înregistrat o creştere de 6,6% săptămâna trecută, atingând luni un nou record de peste 3.245 de dolari pe uncie. Cele două bănci emiseseră anterior actualizări ale perspectivelor în luna martie, semnalând un consens solid privind creşterea preţului lingourilor într-un mediu economic global incert, în care politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump tulbură pieţele.

    Analiştii Goldman au declarat că achiziţiile din sectorul bancar ar putea ajunge la o medie de aproximativ 80 de tone pe lună în acest an, în creştere faţă de estimarea anterioară de 70 de tone, şi au reluat recomandarea privind investiţiile în aur pe termen lung. Riscurile sporite de recesiune ar putea stimula, de asemenea, investiţiile în ETF-urile bazate pe aur tranzacţionate la bursă, au mai precizat aceştia.

    „Fenomenul reflectă o nevoie din ce în ce mai puternică a investitorilor de a se proteja în faţa unei recesiuni. Dacă un astfel de scenariu se va concretiza, investiţiile în ETF-uri ar putea accelera şi mai mult, ridicând preţul aurului la 3.880 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului”, conchid analiştii Goldman Sachs.

    UBS se aşteaptă, de asemenea, la o cerere mai mare din partea investitorilor de pe toate palierele – inclusiv bănci centrale, administratori de active, fonduri macro, servicii de wealth management şi investitori de retail – pe măsură ce schimburile comerciale globale şi incertitudinile geopolitice sporesc nevoia de active de refugiu.

    „Incertitudinea persistentă stimulează nevoia de diversificare a portofoliilor, în beneficiul aurului”, a declarat Joni Teves, strateg pe materii prime în cadrul UBS.

     

  • Tărâmul unde banii pot face pui sau pot dispărea brusc

    XTB a pornit la drum pentru a se transforma dintr-o casă de brokeraj într-o aplicaţie universală, la nivel global. În România, creşte deopotrivă numărul de clienţi care aleg să-şi înmulţească banii prin investiţii la bursă, dar şi apetitul lor de a investi în EFT-uri. Mai mult, dacă până nu de mult domeniul brokerajului trezea mai cu seamă interesul bărbaţiilor, România are cel mai mare număr de femei care aleg să mizeze pe tehnici de investiţii care să le sporească averea. Ce face diferenţa între câştig şi pierdere?

    „Instrumentele bursiere, mai ales cele cu levier, pot fi impresionante în ceea ce priveşte posibilitatea lor de a amplifica profiturile. Ceea ce înseamnă că, la o privire de ansamblu asupra portofoliilor clienţilor câştigători ai XTB, am putea rămâne foarte impresionaţi. Însă să nu uităm că întotdeauna probabilitatea de câştig este proporţională cu riscul de pierdere şi că, în acelaşi timp, sunt clienţi care, dacă nu abordează astfel de investiţii într-o manieră echilibrată şi foarte bine documentată, îşi asumă inclusiv riscul de a pierde toată investiţia iniţială”, general manager al XTB România.

    Tot ea adaugă că XTB este recunoscută pentru abordarea sa onestă şi prezentarea cât mai echilibrată a riscurilor investiţiilor, nu numai a beneficiilor. „XTB a militat mereu pentru transparenţă şi corecta informare a investitorilor, pentru darâmarea miturilor care susţin îmbogăţirea peste noapte sau că investiţiile sunt o joacă. Este foarte important ca investitorii să înţeleagă că investiţiile se fac responsabil şi numai după suficientă documentare prealabilă şi o completă înţelegere a instrumentelor financiare în care doreşte să investească, precum şi după înţelegerea asumată a potenţialelor riscuri”, adaugă reprezentanta companiei.

    Fondată în urmă cu mai bine de 20 de ani în Polonia, XTB este o companie fintech globală, care oferă celor care vor să facă investiţii pe bursă acces instantaneu la pieţele financiare internaţionale. Casa de brokeraj este autorizată de Autoritatea de Supraveghere din Polonia (KNF) şi înscrisă în registrele celor mai importante autorităţi de supraveghere din lume printre care şi Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Irina Cristescu spune că XTB este o companie creată pentru oameni, accesibilă, cu specialişti gata să răspundă oricând întrebărilor tuturor clienţilor, un veritabil one-stop shop. „Ne dorim să răsturnăm imaginea pe care o au oamenii în legătură cu o eventuală «răceală a brokerilor». Nu suntem deloc aşa.” Compania are, în prezent, peste 1 milion de clienţi la nivel global.

    „Suntem compania de brokeraj care a investit cel mai mult în România (încă din 2008) în activităţi şi resurse de educare financiară, accesibile oricărei persoane interesate de investiţii, indiferent de nivelul prealabil de cunoştinţe sau experienţă. De ce? Pentru că toţi avem visuri, obiective financiare pe termen scurt, mediu sau lung şi toţi ne dorim o viaţă mai bună. De asemenea, educaţia financiară este necesară şi esenţială pentru optimizarea personală şi creşterea calităţii vieţii oricui. Sute de webinare şi mii de materiale video sau articole sunt disponibile gratuit pe site-ul nostru”, afirmă Irina Cristescu.

    În aceste vremuri incerte, alimentate de conflictele geopolitice, de criza financiară, de instabilitatea politică sau modificările legislative, este firesc ca oamenii să îşi dorească stabilitate şi planuri financiare pe termen lung, adaugă executivul. Mulţi aceşti oameni au înţeles că planificarea inteligentă poate fi cheia pentru obiectivele financiare pe care şi le stabilesc – fie un fond de pensii generos, o locuinţă sau chiar o vacanţă. Or, aici planurile de investiţii pot reprezenta o strategie inteligentă, în special pentru cei care preferă să investească pasiv. Cu alte cuvinte, banii sunt puşi să „muncească” pentru investitor, iar această strategie despre care vorbim se poate dovedi una extrem de eficientă. „Consider că unul dintre avantajele importante ale unui astfel de instrument financiar este acela că, de fapt, planul de investiţii se adaptează la investitor, nu investitorul – chiar este unul cu experienţă sau nu – este cel care trebuie să depună efort pentru a se adapta”, declară executivul.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Aurul la 4.000 de dolari, vestitorul crizei? Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci din lume, avertizează că preţul aurului va atinge un nivel nemaivăzut pe măsură ce toată lumea caută să îşi pună banii la adăpost

    Aurul ar putea ajunge curând să se tranzacţioneze la 4.000 de dolari pe uncie, un preţ record, potrivit celei mai recente prognoze lansate de gigantul bancar american Goldman Sachs, care invocă cererea puternică pentru metalul preţios, venită atât din partea băncilor, cât şi a populaţiei care caută un refugiu în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice din 2025, scrie Bloomberg.

    Analiştii Goldman, inclusiv Lina Thomas, estimează că aurul va ajunge la 3.700 de dolari pe uncie până la sfârşitul acestui an, urmând ca preţul să atingă 4.000 de dolari pe uncie până la jumătatea anului 2026.

    Noile estimări vin după ce aurul a înregistrat o creştere de 6,6% săptămâna trecută, atingând luni un nou record de peste 3.245 de dolari pe uncie. Cele două bănci emiseseră anterior actualizări ale perspectivelor în luna martie, semnalând un consens solid privind creşterea preţului lingourilor într-un mediu economic global incert, în care politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump tulbură pieţele.

    Analiştii Goldman au declarat că achiziţiile din sectorul bancar ar putea ajunge la o medie de aproximativ 80 de tone pe lună în acest an, în creştere faţă de estimarea anterioară de 70 de tone, şi au reluat recomandarea privind investiţiile în aur pe termen lung. Riscurile sporite de recesiune ar putea stimula, de asemenea, investiţiile în ETF-urile bazate pe aur tranzacţionate la bursă, au mai precizat aceştia.

    „Fenomenul reflectă o nevoie din ce în ce mai puternică a investitorilor de a se proteja în faţa unei recesiuni. Dacă un astfel de scenariu se va concretiza, investiţiile în ETF-uri ar putea accelera şi mai mult, ridicând preţul aurului la 3.880 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului”, conchid analiştii Goldman Sachs.

    UBS se aşteaptă, de asemenea, la o cerere mai mare din partea investitorilor de pe toate palierele – inclusiv bănci centrale, administratori de active, fonduri macro, servicii de wealth management şi investitori de retail – pe măsură ce schimburile comerciale globale şi incertitudinile geopolitice sporesc nevoia de active de refugiu.

    „Incertitudinea persistentă stimulează nevoia de diversificare a portofoliilor, în beneficiul aurului”, a declarat Joni Teves, strateg pe materii prime în cadrul UBS.

     

  • Care război comercial, care război la graniţă? România este ţara făgăduinţei pentru investitorii străini. Penny anunţă investiţii de 3 mld. euro pe piaţa locală în următorii zece ani. Problema este că vin investiţii mai mult în retail, deci consum, decât în producţie

    ♦ „Ne asumăm un angajament foarte mare când vine vorba de România – să atingem pragul de 1.000 de magazine în zece ani. Avem încredere că aici putem dezvolta un business foarte bun“.

    Retailerul cu profil discount Penny, deţinut de giganticul grup german Rewe, cu afaceri anuale de 96 mld. euro, anunţă cel mai mare buget de investiţii şi cel mai ambiţios plan de expansiune. Compania scoate din buzunare 3 mld. euro în următoarea decadă şi vrea să ajungă în România la 1.000 de magazine, faţă de circa 420 câte are astăzi.

    „Vedem provocări multiple la orizont, însă suntem pregătiţi pentru ele, ba chiar credem că putem folosi orice criză pentru a o transforma în oportunitate şi pentru a creşte. Vrem să continuăm să creştem aici, în România, ţara e în focusul nostru pentru investiţii“, spune Martin Peffek, CFO al Penny Internaţional şi al Billa pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Primele magazine Penny au fost des­chise în România în urmă cu două decenii, iar la momentul acela compania vedea potenţial pentru o reţea de doar 200 de unităţi pe plan local. Între timp, economia s-a dezvoltat, salariile au crescut, iar puterea de cumpărare s-a apropiat sau chiar a depăşit nivelul din alte ţări din regiune.

    „Când am făcut primul studiu pentru piaţa din România, în 2003 (înainte de a deschide oficial businessul – n.red.), vedeam potenţial pentru maximum 200 de magazine. În 2014, am anunţat că vrem ca în următorul deceniu să ajungem la 400. Am atins acest prag anul trecut, mai repede cu un an decât am anticipat. Apoi, în 2019, am revizuit planurile şi estimările, vorbind de 600 de magazine până în 2029. Acum vedem potenţial pentru 1.000 de unităţi”, explică Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Doar pentru acest an, retailerul vorbeşte despre un buget de investiţii de 150 mil. euro, urmând a fi deschise 40 de magazine, un număr similar cu cel din 2024. De altfel, în ultima perioadă Penny a accelerat deja expansiunea.

    „Ne asumăm un angajament foarte mare când vine vorba de România –  să atingem pragul de 1.000 de magazine în zece ani. Avem încredere că aici putem dezvolta un business foarte bun.“

    Această încredere vine şi din faptul că Penny România a închis anul trecut cu afaceri de 9,4 mld. lei (1,9 mld. euro), cu 13,5% mai mari decât în 2023, conform datelor transmise de companie. 

    Martin Peffek, CFO al Penny Internaţional: Vrem să continuăm să creştem aici, în România, ţara e în focusul nostru pentru investiţii.

    Daniel Gross, CEO al Penny România: Avem, pentru al 10-lea an consecutiv, cea mai mare creştere din grup (divizia de retail).

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare accesează un proiect cu fonduri europene şi va cheltui o sumă fabuloasă pentru amenajarea unei grădini termale cum nu mai există în ţara noastră

    Primăria Oradea a accesat un proiect european de aproximativ 214,6 mil. lei (43,1 mil. euro), TVA inclus, din care 62,1 mil. lei (aproximativ 12,5 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă prin Programul Regional Nord-Vest 2021 – 2027, apelul de proiecte 713 ”Îmbunătăţirea infrastructurii de turism, în special în zone care dispun de un potenţial turistic valoros, inclusiv îmbunătăţirea accesului către resursele şi obiectivele turistice’’, pentru amenajarea Grădinii Termale Ioşia. Durata de execuţie este de 2 ani de la semnarea contractului de lucrări. În acest moment proiectul tehnic este finalizat, urmând a fi lansată achiziţia execuţiei lucrărilor, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    ’’O parte din actualul Ştrand Ioşia, construit în anii ’80, va fi transformat într-o grădină termală modernă. Această grădină termală va deservi locuitorii municipiului Oradea şi turiştii care vor veni aici pentru relaxare, fiind prevăzută cu bazine interioare şi exterioare, bar cu servire din apă, platforme pentru plajă, zonă de spa, sală de fitness, punct de alimentaţie publică cu grupuri sanitare şi numeroase spaţii verzi, amenajate cu plante specifice microclimatelor din jurul zonelor cu apă termală’’, potrivit comunicatului de presă transmis de primăria Oradea.

    Reconfigurarea incintei actualului Ştrand Ioşia se va face astfel: pe o treime din teren se va păstra funcţionarea Ştrandului Ioşia, rămânând în continuare destinată seniorilor oraşului, iar pe două treimi din teren, spre latura sudică, se va amenaja grădina termală. Astfel, dacă suprafaţa totală aparţinând incintei ştrandului existent este de 45.084 mp, grădina termală va ocupa o suprafaţă de 32.405 mp, se mai arată în comunicatul municipalităţii din Oradea.