BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Producătorul de carne Transavia investeşte peste 3 milioane de euro într-un spital de copii în Alba Iulia

    Transavia, cel mai mare producător de carne de pui de pe plan local, controlat de Ioan Popa, investeşte peste trei milioane de euro într-un spital pentru recuperarea copiilor cu handicap locomotor în Alba Iulia.

    Proiectul este realizat în parteneriat cu ONG Maria Beatrice din Alba Iulia. În 2017 ONG Maria Beatrice împreună cu societatea Transavia au început construcţia Centrului Pediatric Naţional la Alba Iulia. Finalizarea construcţiei este estimată pentru 2021, finanţarea acestuia fiind asigurată integral de compania Transavia. În prezent,  se lucrează la acoperişul Modulului 1 al construcţiei (2017-2020), urmează tâmplăria exterioară (ferestre şi uşi exterioare). În 2019 au început  săpăturile pentru Modulul 2 al construcţiei (2019-2021). Centrul nou construit va avea ca activitate: evaluare, diagnoză şi intervenţie timpurie, recuperare medicală copii, terapie şi reabilitare post-traumatică şi post-operatorie, ortopedie şi neurologie pediatrică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă pârtie de schi de 2.800 de metri cu telegondolă în România. Investiţia sare peste 20 de milioane de euro

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • AFACERILE de milioane de euro ale Simonei Halep! Ce IMPERIU işi construieşte cu banii câştigaţi din tenis

    Simona Halep investeşte cu cap banii câştigaţi din tenis. Liderul mondial are diverse afaceri, iar presa internaţională o laudă pe sportiva noastră pentru modul în care s-a extins pe mai multe pieţe. Site-ul business-review.eu i-a dedicat un amplu articol româncei de 26 de ani.
     
    “Pe lângă cariera de succes, jucătoarea din Constanţa şi-a clădit un portofoliu serios de afaceri, care includ sectoare ca turismul, horeca (n.r.Hoteluri, Restaurante, Cafenele) şi imobiliare”, notează business-review.eu, care mai punctează că toate afacerile sunt strâns legate de familie, în sensul în care tatăl său, Stere Halep şi fratele mai mare al Simonei, Nicu, le gestionează.
     
    Sursa citată notează că Halep este extrem de mobilă pe piaţa afacerilor, în sensul în care, în momentul în care vede că un business nu funcţionează, se reorientează rapid către ceva profitabil.
     
    26,2 milioane de dolari a câştigat Halep, doar din tenis, în întreaga carieră.
     
    Simona Halep si-a inchis cafeneaua din Constanta si va construi in locul ei un hotel. Ea mai are un bloc de 22 de apartamente si un hotel de 4 stele la Poiana Brasov.
     

  • Care sunt paşii prin care un start-up poate să obţină o primă rundă de finanţare

    Fondul românesc de investiţii cu capital de risc (venture capital) Early Game Ventures (EGV) a fost lansat anul trecut în luna decembrie, având în spate trei parteneri: Cristian Munteanu, managing partner, cu o carieră de 15 ani în marketing şi o serie de start-up-uri la a căror fondare a contribuit în SUA; Dan Călugăreanu, fost preşedinte al TechAngels, cea mai mare asociaţie de business angels din ţară; şi Radu Stoicoviciu, cu o experienţă de 25 de ani în consultanţă, care a condus în ultimii zece ani divizia de fuziuni şi achiziţii a PwC în România şi Europa de Sud-Est. Cu o dimensiune ţintă de 28 de milioane de euro, finanţat în majoritate prin Programul Operaţional de Competitivitate şi cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Early Game Ventures a realizat o primă tranzacţie în acest an, investiţia în SymphoPay, un start-up care a dezvoltat o platformă de integrare a plăţilor cu cardul la POS.

    Reprezentanţii Early Game Ventures au lansat recent şi un accelerator prin intermediul căruia se vor face anual investiţii de 50.000-200.000 de euro în câte 5-6 start-up-uri locale de tehnologie, pentru un procent de 7%-10% din acţiuni. În prezent, ei se află deja în discuţii avansate cu cinci start-up-uri. „Discutăm cu încă cinci companii, iar în patru din cele cinci cazuri probabil vom finaliza investiţia. Ajungem astfel la cinci investiţii de peste o jumătate de milion de euro în prima jumătate a acestui an. Sunt mai entuziasmat acum decât la momentul lansării fondului“, a declarat Cristian Munteanu, managing partner la EGV, fără să ofere însă detalii despre identitatea respectivelor businessuri.

    Ca model de funcţionare, reprezentanţii EGV spun că programul de accelerare este unul foarte selectiv, deoarece, prin prisma faptului că vor accepta anual doar cinci sau şase echipe, nu vor funcţiona „în sistemul de cohorte folosit de celelalte programe de accelerare din România, ci vom fi deschişi către start-up-uri pe tot parcursul anului. Practic, de câte ori vom găsi o echipă în care credem, vom face investiţia pe loc şi vom începe imediat să lucrăm cu antreprenorii. Acesta este un alt lucru foarte important: în programul nostru, echipele de antreprenori lucrează direct cu partenerii EGV“, a spus Munteanu. El susţine că programul de accelerare constă în „tot ceea ce antreprenorii au nevoie şi nimic din ceea ce nu îi interesează, îi face să îşi piardă timpul sau focusul“, oferind, de pildă, acces la alţi investitori, atât din Europa cât şi din SUA, la servicii de recrutare, business development, marketing, legal sau operaţiuni.

    Când este momentul oportun ca antreprenorii români să pornească un start-up?

    „Istoric vorbind, în acest moment avem cele mai bune condiţii pentru ca un start-up să apară pe lume, să ia finanţare, să crească şi cineva să facă şi exit”, spune Dan Călugăreanu, partener al Early Game Ventures. Potrivit lui, acest lucru înseamnă că pe piaţa locală există măcar un hub de tehnologie şi un mind space, precum şi alte spaţii de coworking, huburi, apoi o mulţime de evenimente „how to web” în care să se regăsească împreună atât fondatorii start-up-ului, cât şi finanţatorii, oamenii tehnici, de marketing, de vânzări care pot fi parte a ecosistemului, precum şi incubatoare – cel mai reprezentativ, în opinia lui, rămânând Innovation Labs –, dar şi destul de multe acceleratoare. „Cine îşi doreşte are posibilităţi multiple în acest moment, atât în Bucureşti, cât şi în Cluj sau Iaşi. Sunt destul de multe locuri unde oamenii pot învăţa că nu e de ajuns să cunoşti programare, ci trebuie să ştii o mulţime de alte lucruri adiacente.”

    Un prim moment în care un start-up poate atrage atenţia unui angel investor este atunci când fondatorul acestuia aplică online pe diverse platforme sau participă la un demo day, unde poate fi văzut de o mulţime de angeli, spune Călugăreanu. Ulterior, dacă fondatorul ştie să îşi prezinte produsul suficient de bine, după acel moment în care se pot regla întrebările şi neclarităţile legate de start-up, se încearcă evident, încă de la prima întâlnire, o evaluare a companiei. „Acela este un moment foarte delicat, în care fondatorul crede că are o idee atât de frumoasă care valorează milioane, fără a se gândi obligatoriu la partea de execuţie, care va dura destul de mult şi care va aduce poate întârzieri sau pivotări legate de evoluţia businessului respectiv.” După o primă evaluare a start-up-ului, între angel investors are loc o sindicalizare. „Astfel, dacă start-up-ul prezintă interes, există discuţii între aceştia, care au încredere unii în ceilalţi şi înţeleg că trebuie să participe împreună la riscurile şi beneficiile respective, dacă acelea vor exista.”

    În principiu apare o a doua întâlnire, la care vor participa mai mulţi angeli şi unde se pot stabili nişte KPI (indicatori de performanţă – n.red.), astfel încât respectivul start-up să poată fi într-o formă sau alta cuantificat. O a treia întâlnire este cea în care se stabilesc condiţiile contractuale, „pentru că în principiu pe masă apare un term sheet (document cu termenii şi condiţiile agreate în contract – n.red.). De multe ori condiţiile contractuale sunt doar pe o singură pagină, în care se aşază, printre altele, condiţiile de bază.” În acest interval, potenţialii investitori supun start-up-ul unui process de due diligence, „legat evident de fondatorii start-up-ului, ce au făcut aceştia înainte – ce background au, cum arată compania, dacă există, dacă a avut alte aplicaţii către diverse surse de bani înainte sau nu. Şi în principiu apare investiţia”, explică reprezentantul Early Game Venture. Cu toate acestea, lucrurile nu se opresc în momentul în care este realizată investiţia, deoarece, susţine Călugăreanu, cel mai căutat lucru care poate veni de la un angel este suportul permanent pe care îl oferă fondatorului, fără acel suport permanent investiţia nejustificându-se cu adevărat.

    Investesc sau nu şi de ce să investesc

    Înainte ca un angel investor să ia decizia de a investi într-un start-up, va analiza o serie de factori. În primul rând, acel value proposition (elementul care aduce valoare adăugată), care trebuie să fie „cu adevărat marcant, definitoriu, diferenţiator”. La fel de important este ca fondatorul start-up-ului să-şi poată explica simplu activitatea, un lucru pe care nu doar fondatorii de start-up-uri de tehnologie, ci majoritatea oamenilor nu ştiu în general să-l facă, susţine Călugăreanu. „Dacă nu poţi să defineşti lucrul pe care vrei să-l faci într-o propoziţie, maximum două, înseamnă că ţie nu îţi e foarte clar şi atunci trebuie să vezi ce se întâmplă, unde e neînţelegerea personală pe care o ai.”

    Echipa este următorul factor extrem de important care îşi spune cuvântul în luarea unei astfel de decizii, şi mai ales „chimia pe care angelul o are cu echipa respectivă”. „A lucra în echipă este unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poţi cere unui fondator de start-up. În principiu, oamenii sunt obişnuiţi să lucreze fie pe cont propriu, fie să îşi suprapună sarcinile astfel încât nimic nu este foarte clar. De aceea spun că echipa e foarte importantă”, adaugă el.

    Viziunea reprezintă un alt element cheie care va contribui la obţinerea finanţării. „Trebuie să înţeleg că acel start-up are din prima secundă valenţe internaţionale, prin care vrea să scaleze pe alte pieţe decât cea mică pe care porneşte.”

    Tehnologia este, la rândul său, un factor decisiv, deoarece faptul că un start-up foloseşte o tehnologie cât mai apropiată de momentul pe care îl trăim, dar are totodată şi deschiderea spre tehnologia viitorului, de a vedea mai departe cum poate fi adaptat businessul la lucrurile noi care vor apărea, reprezintă cu siguranţă un plus.

    Nu în ultimul rând, „şi tare important în România, este modelul de business. Pentru că avem o moştenire legată de competenţe matematice sau de tehnologie, de dezvoltare soft, dar, din păcate, în România în continuare nu avem educaţie în zona de business, de lucru în echipă, de model de business, cum să intri în piaţă, ce să faci mai departe. Şi atunci modelul de business e foarte important pentru că ne arată dacă respectivii fondatori au înţelegerea acestui lucru”, conchide Călugăreanu.

    Banii nu sunt totuşi singurul lucru cu care un angel investor vine la masa start-up-ului în care investeşte. „Pentru că în momentul în care fondatorii îşi dau o parte din companie – îşi rup practic din sufletul lor, din bucăţica pe care o deţineau atât de fericiţi – trebuie să primească totuşi ceva la schimb. Şi aş spune că mijlocirea între el şi el, între fondator şi fondator, între ideea despre cum este el nativ şi cum va trebui să devină pentru a creşte cu adevărat este cel mai important dintre lucrurile pe care un investitor le aduce la masă.”

    Un alt lucru de care start-up-ul beneficiază prin prisma unui angel investor este zona de networking, pentru că „din momentul în care un angel intră în companie, îi arată fondatorului că nu doar dezvoltarea de produs este importantă, ci sunt o mulţime de alte elemente care ajută şi trebuie să existe în dezvoltarea respectivei companii. Şi atunci relaţiile pe care le are în piaţă respectivul angel ajută foarte mult ca fondatorii să aibă întâlnirile corecte cu cei care îi pot ajuta mai bine în domeniul respectiv.”

    Partea de finanţare este, de asemenea, o zonă în care start-up-ul va primi sprijin pentru a doua oară după investiţia propriu-zisă, din partea unui angel investor – prin încercarea de relaţionare a acestuia cu investitorii din runda viitoare. „Orice investitor într-o companie ar trebui să pândească nu numai runda în care intră el, ci neapărat să gândească relaţionarea cu runda viitoare.” „Acesta e un punct foarte delicat pentru că există aceste etape de finanţare. Mai întâi iei bani de la «friends, family, fools» (familie, prieteni, fraieri – n.red.), apoi iei bani de la angel investors, următoarea etapă fiind fondurile de investiţii, iar la final private equity, care te cumpără. Ori tranziţia asta de la angels către fonduri are un moment extrem de delicat”, spune Cristian Munteanu, managing partner al Early Game Ventures.

    De ce? Explicaţia pe care el o oferă este că un angel investor care intră într-un start-up contribuie cu 50.000 – 100.000 de euro, o sumă care nu este neapărat foarte importantă. În schimb, acesta ia 30% din compania respectivă, 30% din acţiuni. „În momentul în care un angel ia 30% din companie, compania este aproape neinvestibilă de către un fond, pentru că investitorul instituţional vine, se uită la structura de acţionariat a companiei şi vede că 30% din acele acţiuni sunt moarte. Aparţin unui investitor care da, a contribuit cu nişte bani într-o etapă foarte incipientă în dezvoltarea companiei, dar care în momentul de faţă nu mai poate să contribuie.”

    Şi asta, adaugă el, pentru că un angel investor, la fel ca şi un mentor, are o agendă de telefon, îi organizează fondatorului nişte întâlniri, îl ajută cu nişte relaţii, dar valoarea pe care o adaugă el scade foarte repede în timp. „Eu ca fondator iau 50.000 de euro de la un angel investor, trei luni mai târziu el nu prea mai are cu ce să mă mai ajute. Între timp eu m-am întâlnit cu toată lumea cu care el mă putea pune în contact, am discutat cu el cam tot ce puteam discuta, poate între timp am pivotat, m-am dus cu start-up-ul în altă direcţie, în care omul ăla iniţial nu are cu ce să mă mai ajute, dar rămâne cu 30% din companie.” Chiar dacă execuţia şi echipa sunt foarte bune, tehnologia extraordinară, start-up-ul e foarte atractiv pentru investitor, totuşi felul în care arată acţionariatul poate să facă start-up-ul neinvestibil, completează Munteanu. „Şi atunci vine un fond de investiţii şi pune pe masă documentul cu termeni şi condiţii în care spune că vrea să investească, de pildă, o jumătate de milion de euro, dar numai în condiţiile în care angel investorul, care avea până ieri 30% din acţiuni, coboară la 5%, altfel investiţia nu are loc.”

    El spune că, în ciuda faptului că acest lucru, văzut din perspectiva angelului, pare abuziv, această percepţie ţine de lipsa de educaţie, „nu e doar la nivelul antreprenorului ci şi la nivelul investitorilor din ţară”. Astfel, dacă angel investorul nu este dispus să cedeze o parte din acţiuni, start-up-ul, cu fiecare propunere venită pe care o va refuza, îşi va pierde treptat din valoare, riscând în cele din urmă să moară, în lipsa unei investiţii din partea unui fond de investiţii. În opinia lui Munteanu, pentru ca un start-up să rămână un business sănătos, nu ar trebui să cedeze mai mult de 10-15% din acţiuni la fiecare rundă de finanţare.

  • Cea mai nouă investiţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman DUDUIE. Din ce îşi fac acum milioanele

    Dragoş Pavăl, unul dintre cei doi fraţi fondatori ai retailerului de bricolaj Dedeman, cu afaceri de 6,3 mld. lei în 2017, a fost numit în consiliul de administraţie al producătorului de cărămizi Cemacon Cluj, din care Dedeman deţine un pachet de 40% din acţiuni.
     
    „Se aprobă alegerea a doi administratori pe locurile vacante din Consiliul de administraţie al Cemacon SA, pentru un mandat egal cu al celorlalţi membri ai consiliului, respectiv până la data de 27 aprilie 2021. Pe locurile vacante au fost aleşi Dragoş Pavăl şi Marian Adam“, se arată într-un document publicat pe site-ul bursei de la Bucureşti, unde este listată Cemacon.
     

  • Investiţie de 10 mil. euro pentru extinderea parcului etnografic din Cluj-Napoca, cel mai mare din ţară

     Proiectul de extinderea include centrul de vizitatori (compus din punct de informare turistică, sală multifuncţională evenimente, expoziţii, cafeterie, depozite, centrul administrativ (birouri administrative, zonă seminarii, zonă lucrători Parcul Etnografic, atelier de dulgherie), Satul de Vacanţă (compus din şură de joc, case în stilul tradiţional românesc/săsesc/maghiar, ateliere de prelucrare a lemnului, a textilelor, de olărit şi pictură tradiţională) şi pădurea-parc Hoia.
     
    Proiectul presupune şi amenajarea pădurii-parc Hoia, a pajiştii estice cu o scenă în aer liber şi a pajiştii vest ca şi loc pentru evenimente în aer liber, realizarea unor promenade pe aleea muzeului etnografic, amenajare bike-park, locuri de joacă pentru copii, parc canin, circuite de gymnastică în aer liber, respectiv amenajări pentru hrănirea animalelor sălbatice şi picnic.
     

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Bilanţ la 20 de ani de DENT ESTET

    „Acum 20 de ani am pornit businessul. Nu am avut de la început viziunea că vom ajunge în punctul în care ne aflăm acum”, spune Oana Taban, fondator şi CEO al grupului DENT ESTET. Compania a încheiat anul trecut cu venituri de peste 47,5 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de anul 2017, când businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 39,6 milioane de lei. DENT ESTET face parte din grupul MedLife, care a raportat la finalul anului 2018 o cifră de afaceri pro-formă, consolidată la nivel de grup, în valoare de 804 milioane de lei.

    Cristian Taban, directorul executiv al DENT ESTET, spune că se aşteaptă ca businessul să îşi menţină „acelaşi trend agresiv de creştere” şi că veniturile vor fi, cu siguranţă, mai mari în continuare. Potrivit lui, în primul trimestru de anul acesta faţă de primul trimestru din 2018, compania a înregistrat o creştere de peste 35%. 
    Investiţia iniţială în pornirea businessului a fost, potrivit Oanei Taban, una modestă: 15.000 de euro, primul cabinet fiind deschis într-un spaţiu închiriat, la parterul unui bloc. „La acea vreme eram medic angajat în două clinici private din Bucureşti. Am hotărât să pornesc pe cont propriu. Am crescut pas cu pas, a devenit o nevoie să începem să dezvoltăm şi echipa, angajând alţi medici, pentru că am devenit curând depăşită de numărul de pacienţi”, povesteşte Oana Taban. Ea spune că această nevoie a venit mai ales din dorinţa de a menţine un tip de servicii la un nivel ridicat în cadrul businessului.

    „Numărul mare de pacienţi care au apărut a făcut necesară deschiderea unui alt sediu, cu o investiţie mai mare. Acolo s-a conturat cumva mai bine ideea unei experienţe pe care s-o oferim pacienţilor – unică, diferită de ceea ce exista în Bucureşti în stomatologie la vremea respectivă”, spune Cristian Taban. De la un prim cabinet, compania a evoluat până în prezent la zece clinici, dintre care şapte sunt în Bucureşti – (două pentru copii, una pentru adolescenţi şi patru pentru adulţi), o clinică pentru copii în Timişoara şi alte două la Sibiu (una pentru copii şi una pentru adulţi), deschise anul acesta. În 2016, compania s-a extins şi cu un laborator, Aspen Laborator Dentar, acesta fiind primul laborator propriu de tehnică dentară.

    Cristian Taban povesteşte că un punct extrem de important în evoluţia DENT ESTET a fost în 2008, înainte de începerea crizei financiare. „În septembrie, Lehman Brothers a falimentat. În decembrie 2008 DENT ESTET deschidea prima clinică dedicată exclusiv copiilor”, lucru despre care reprezentanţii companiei spun că este unic în România şi în prezent.

    „Acesta a fost un moment de mare creştere pentru DENT ESTET. Populaţia a fost foarte, foarte interesată de lucrul acesta”, descrie Cristian Taban modul în care a fost primită această clinică. El spune că pe piaţa locală nu mai există alte clinici în care toţi medicii şi asistentele să lucreze numai pentru copii, să aibă o abordare şi o atmosferă diferite, iar activitatea şi serviciile să fie dedicate copiilor. În prezent, din cele zece clinici ale companiei, cinci sunt destinate exclusiv copiilor şi adolescenţilor.
    Un alt moment important în parcursul companiei a fost tranzacţia prin care MedLife a preluat un pachet majoritar din acţiunile DENT ESTET. „Am intrat în discuţii cu MedLife, cel mai mare furnizor de servicii medicale din România, care anul trecut a încheiat cu peste 804 milioane de lei cifră de afaceri. În 2016 ne-am întâlnit, ei deja începuseră o politică agresivă de achiziţii în România, însă nu aveau dezvoltată în portofoliu partea de stomatologie. După şase-şapte luni de discuţii foarte pozitive, DENT ESTET a vândut 60% din acţiuni către MedLife, astfel încât acum suntem parte din grup”, povesteşte Cristian Taban, care nu menţionează însă valoarea tranzacţiei, spunând doar că a fost una „importantă”.

    Ce impact a avut însă această tranzacţie în traiectoria DENT ESTET? „MedLife are în ADN-ul său dezvoltarea regională agresivă, fie organică, fie prin achiziţii, şi cumva ne-a transmis acelaşi impuls şi nouă. A fost factorul care ne-a făcut să deschidem încă o clinică în Bucureşti, în 2017, cea mai mare investiţie în stomatologie din România până în acel moment, şi la scurtă vreme după aceea am deschis cele două clinici de la Sibiu. Aş putea spune că în ultimii doi ani am investit peste 2,5 milioane de euro în stomatologie – în oameni în primul rând şi în al doilea rând în tehnologie, în digitalizare, pentru că ceea ce facem acum reprezintă, să spunem, vârful stomatologiei – stomatologia digitală”, răspunde Cristian Taban. Potrivit lui, investiţia în deschiderea unei clinici DENT ESTET presupune o investiţie de circa 1-1,2 milioane de euro.
    În ceea ce priveşte viitorul businessului, Cristian Taban spune că 2019 este un an al consolidării. „Avem de construit în continuare echipa de medici, asistente şi recepţia din Sibiu, iar în paralel ne întoarcem spre celelalte clinici deschise înainte de 2017, unde reverificăm totul şi reutilăm unde este nevoie.” În acest sens, compania are bugetată suma de circa 500.000 de euro pentru digitalizare – achiziţionarea unor echipamente noi, precum scannere şi camere intraorale sau aparate pentru radiologie. Compania a atins un reper important prin prisma digitalizării în 2017, când a deschis Dent Estet Primăverii, despre care fondatorii companiei spun că are cel mai înalt grad de digitalizare din ţară. „Vom creşte mai mult pentru că sediul nou îşi va atinge anul acesta maturitatea, iar Sibiul va creşte disproporţional, foarte mult, fiind o clinică abia lansată. În Sibiu sunt convins că pe sfârşit de an vom fi lider de piaţă în regiune. Deja în trimestrul I o parte a creşterii faţă de anul trecut este dată foarte mult de DENT ESTET Sibiu”, adaugă el.

    La capitolul extindere, reprezentanţii companiei se orientează spre oraşe ca Arad, Timişoara, Bacău, Brăila, Galaţi, Constanţa sau Craiova. „Avem foarte multe zone în care ne uităm. Undeva spre trimestrele III-IV vom începe o analiză mult mai detaliată. În Bucureşti, anul viitor probabil nu vom deschide”, spune Cristian Taban. O astfel de decizie este însă influenţată şi de cerinţele pacienţilor: „În momentul în care te uiţi pe agendă şi vezi că poţi să programezi un pacient numai în patru sau cinci săptămâni, deja este un semn că trebuie să deschizi o nouă clinică. Pentru că e posibil ca acel pacient să meargă în altă parte dacă tu nu-i oferi imediat o programare”.
    Contextul de piaţă va avea la rândul său un rol în dezvoltarea afacerii: „Probabil pe sfârşit de an o să vedem cum merge şi economia, ce se întâmplă în România, iar în trimestrul IV ne vom face planurile pentru anul următor, în care cu siguranţă vom merge undeva pentru noi clinici”, concluzionează el.

    Când vine vorba de alegerea unei zone pentru deschiderea unei clinici DENT ESTET, reprezentanţii businessului spun că nu mizează pe criteriul imediat facil, precum populaţia oraşului sau existenţa unei universităţi, ci se uită la serviciile pe care le primesc pacienţii dintr-o anumită zonă. „Dacă vedem că sunt zone în care cele mai înalte standarde nu le sunt oferite pacienţilor, când vedem că într-o zonă pacienţii pleacă, emigrează spre zonele adiacente, merg spre alte centre să îşi facă tratamentele, considerăm că trebuie să deschidem acolo o clinică şi să îi facem pe oameni să primească aceste servicii la ei acasă”, spune directorul executiv al companiei. Potrivit lui, acesta a fost, cumva, şi cazul Sibiului. Văzând cifrele, clinicile locale, veniturile clinicilor din zona Sibiului şi cea adiacentă, reprezentanţii DENT ESTET au tras concluzia că foarte mulţi pacienţi din zonă fie merg la Cluj, fie într-o altă ţară, fie vin la Bucureşti. „Ne dorim ca pacienţii din Alba, Cluj, Braşov sau alte zone să vină la Sibiu să îşi facă dantura, să nu mai meargă în altă parte.”

    Reprezentantul DENT ESTET nu exclude nici o extindere peste graniţe, dar spune că momentan compania nu a făcut un pas concret în această direcţie, ci doar o documentare asupra pieţelor din jur, o culegere de informaţii. „Studiem mereu ţările din jur, mergem destul de mult în Europa şi urmărim să vedem cum arată clinicile, dacă există clinici individuale sau lanţuri de clinici, urmărim să vedem companiile de asigurări – dacă există, ce plătesc, cum plătesc şi cum influenţează actul medical din acea ţară, cum se comportă pacienţii. Asociatul nostru, MedLife, deja a intrat în Ungaria, a cumpărat o clinică destul de importantă de acolo şi ştiu că sunt discuţii şi cu alte clinici din Ungaria pentru a deveni parte din MedLife, ceea ce nu exclude ca şi noi să venim alături de ei, să îi ajutăm. Eu cred că foarte curând nu se va întâmpla acest lucru, dar suntem cu un ochi în afara ţării.”

    Lideri într-o piaţă fragmentată

    Directorul executiv al DENT ESTET estimează valoarea pieţei locale de servicii stomatologice la o valoare de peste 1,2 miliarde de lei. „Nu ştim foarte exact care este valoarea pieţei pentru că nu s-au făcut încă studii foarte complexe în România. Stomatologia în România este cu servicii plătite din buzunar, noi neavând aici firme de asigurări care să ofere servicii serioase pacienţilor. Statul, iarăşi, nu acoperă nimic din ceea ce înseamnă stomatologie, nu avem acele statistici. În SUA se ştie exact, până la ultimul pacient, cât s-a cheltuit într-un an în stomatologie, la noi nu se ştie pentru că nu avem aceste asigurări, dacă le-am avea, am şti exact cât este piaţa.” Cristian Taban descrie piaţa din România ca fiind „extrem de fragmentată, în sensul că sunt peste 16.000 de SRL-uri medicale cu specializarea în stomatologie. Nu seamănă deloc cu piaţa de medicină generală, unde sunt nişte jucători care depăşesc 10-15% market share. Noi suntem lideri de piaţă de peste zece ani şi probabil că avem 4-5% market share.” Potrivit lui, un top zece este alcătuit de clinici din Bucureşti, Timişoara şi Braşov, piaţa înregistrând o creştere de peste 15-16% anual, şi crede că îşi va păstra trendul. „Sper ca şi condiţiile macro-economice să ne ajute să păstrăm acest trend.”

    „E o piaţă în care există acelaşi nivel de stres ca în restul economiei româneşti, cursul valutar poate să creeze uneori probleme dacă escaladează. Iarăşi, ROBOR sau dobânda bancară pot să creeze probleme, pentru că o parte din pacienţi apelează la nişte programe financiare şi nu le-ar plăcea să fie încărcaţi cu dobânzi foarte mari”, descrie el, succint, provocările pieţei. Spune însă că numărul de pacienţi care vin la medic creşte pe măsură ce compania continuă să facă educaţie pe toate canalele media. „Aş zice că atât timp cât peste 40-50% din populaţie nu merge la dentist e foarte clar că noi, dentiştii, nu concurăm neapărat între noi, pentru că avem o paletă foarte mare de oameni cărora să ne adresăm. Putem să ne adresăm acestor oameni care nu vin la dentist. Mai degrabă concurăm cu celelalte atracţii pe care le poate avea cineva, să spunem mai degrabă că oamenii se hotărăsc să îşi ia ultimul model de telefon mobil, sau să îşi schimbe maşina, sau să facă alte investiţii în viaţă. Cu aceste atracţii ne luptăm, mai degrabă.” Totuşi, adaugă el, oamenii ajung la momentul în care îşi dau seama că imaginea lor este foarte importantă, că zâmbetul lor este foarte important, că trebuie să schimbe ceva. „Câtă vreme noi reuşim să le transmitem ideea că le schimbăm viaţa prin estetica pe care o oferim, în această măsură vom fi de succes.”

    Comparativ cu alte pieţe europene, Cristian Taban spune că în Ungaria, Austria sau Germania oamenii cheltuiesc cu siguranţă mai mult pe stomatologie, „dar ce e important la noi este că piaţa are o creştere mult mai dinamică faţă de pieţele din jur. În curând ne apropiem de acestea. Cred că suntem peste Bulgaria şi poate depăşim Ungaria”.

    În prezent, echipa companiei numără în jur de 350 de angajaţi şi colaboratori, dintre care 100 sunt medici, restul fiind constituit de asistenţi, echipa de management, front desk şi o echipă de „pacient care coordinator, care îi ajută foarte mult atât pe medici, în demersul lor, cât şi pe pacienţi. Sunt un liant între medici şi pacienţi”, explică Oana Taban.

    Criza angajaţilor reprezintă pentru tot mai multe businessuri din piaţa locală una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă la momentul actual. Este însă acest lucru valabil şi în cazul reprezentanţilor DENT ESTET? „În acest moment, şi de mulţi ani, nu ne confruntăm cu această problemă, pentru că avem totuşi avantajul liderului de piaţă. Odată ce eşti lider există o aspiraţie pentru cei care activează în domeniu să lucreze la tine. Avem coadă la aplicaţii, nu numai la nivel de medici, dar sunt şi asistente care îşi doresc să lucreze într-o organizaţie care are şi tradiţie şi unde simt că au o siguranţă. Contează însă şi faptul că noi le oferim un pachet salarial foarte bine pus la punct, cu beneficii însemnate. Fiind lideri, avem această posibilitate”, susţine fondatoarea DENT ESTET.

    Care ar fi totuşi soluţia pentru deficitul de angajaţi de pe piaţa muncii? „Să priveşti la modul extrem de responsabil ce presupune o relaţie cu un angajat, să acorzi foarte mare atenţie încă din procesul de recrutare, să îţi alegi cei mai buni oameni, să depui toate eforturile în integrarea lor, iar după aceea să investeşti în a-i fideliza, în a le asigura un plan de carieră, ceea ce noi facem la modul cel mai responsabil”, spune Oana Taban. Executivul DENT ESTET adaugă că o prioritate pentru companie a fost întotdeauna investiţia în oameni. „Ne-am dorit relaţii pe termen lung şi, din fericire, mulţi din cei 350 de angajaţi, odată ce au ajuns la noi, aici au rămas.” Ea spune chiar că primul medic stomatolog şi prima asistentă angajaţi la începuturile businessului fac încă parte din actuala echipă.

    Reprezentanţii businessului organizează, de asemenea, programe speciale de integrare şi specializare pentru fiecare poziţie, atât în interiorul companiei, cât şi în afara acesteia, atunci când este nevoie. De altfel, Oana Taban spune că încă de la înfiinţarea businessului „ne-am dorit să oferim un model aşa cum în România încă nu exista până la acea vreme, această multidisciplinalitate a stomatologiei – să o dezvoltăm pe specialităţi. Aşa a fost gândită din start echipa, fiecare medic să aibă rolul lui, pe care să fie supraspecializat, iar noi am preluat din SUA şi am introdus în România acest model”.

    Nici problema lipsei spaţiilor nu i-a afectat pe reprezentanţii DENT ESTET. „Avem peste 3.600 de metri pătraţi de clinică şi birouri, spaţiile nu reprezintă o problemă pentru noi”, susţine Cristian Taban.

    Pacienţi din ce în ce mai informaţi

    De-a lungul anilor de activitate, reprezentanţii businessului spun că o atenţie deosebită au acordat-o educării pacienţilor: „Am realizat că pentru a aduce pacienţii în clinică este foarte important să educăm populaţia. Practic, întotdeauna am educat pacientul, am explicat din start ce înseamnă să investeşti pe termen lung în sănătate. Ne-am luat acest rol de educare încă din primii ani ai businessului”, spune Oana Taban. În prezent, businessul are peste 80.000 de pacienţi, anul trecut înregistrând peste 97.000 de vizite ale acestora în clinicile companiei. În portofoliul de clienţi se regăsesc şi 4-5 contracte pe segmentul corporate, cu câteva mii de pacienţi, segment care „nu reprezintă o concentrare a noastră, dar încercăm să dezvoltăm şi acest model, însă nu depindem de el”, spune Cristian Taban, cei mai mulţi pacienţi apelând la serviciile companiei în mod individual. De asemenea, circa 5% din numărul de pacienţi sunt din străinătate, fie că este vorba de turişti, fie de expaţi care lucrează în Capitală, dar şi de români stabiliţi peste graniţe. Reprezentanţii companiei se aşteaptă însă ca numărul acestora să crească în Sibiu, fiind un oraş turistic.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor DENT ESTET, aceştia sunt, în principal, antreprenori sau oameni aflaţi în fruntea unor corporaţii, „care au încredere în viitor şi care consideră că au un job stabil. În general, oameni preocupaţi de sănătatea lor şi a familiei, majoritatea venind şi cu familiile”. Cristian Taban îi descrie, de asemenea, ca fiind „oameni foarte documentaţi. E o mare diferenţă faţă de pacientul de acum zece ani. Cel de azi ştie exact ce doreşte, ştie tehnologiile care există, vine pregătit, discută mai mult despre beneficiile lui ca pacient. Vine preventiv la medic, şi cu copiii. De asemenea, sunt oameni care preţuiesc foarte mult estetica. Cel puţin 30% din întrebări sunt pe estetică, după aceea urmează tratarea şi prevenţia”. Potrivit lui Taban, compania face campanii de educare în presă, în social media, în care „explicăm ce înseamnă proceduri moderne, estetică, implanturi, ce înseamnă să alegi corect, pentru ca oamenii să fie conştienţi de ceea ce aleg”. Ca urmare, pacienţii businessului au migrat de la implantul mediu spre implantul de calitate. „Am avut o creştere de 300% a implanturilor de foarte înaltă calitate în prima jumătate a lui 2018, iar pe total am depăşit cu peste 5-10% numărul de implanturi faţă de 2017.”

    La nivel de preţuri, Cristian Taban spune că acestea variază de la caz la caz. „Fiecare pacient primeşte un plan de tratament unde putem vorbi de sute de euro, mii de euro, 15.000-20.000 de euro, poate şi mai mult. Depinde de stadiul şi situaţia în care se află pacientul. Dacă pacientul depăşeşte o anumită vârstă, costurile pot fi chiar mai mari.” Adaugă însă că preţurile practicate în cadrul clinicilor DENT ESTET sunt asemănătoare cu cele ale clinicilor din oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi care oferă pacientului calitate şi o experienţă similare.

    Printre cele mai căutate servicii sunt cele de albire, faţete, implanturi, coroane: „Nu mai promovăm clasica punte de pe vremuri, care nu a dat cele mai bune rezultate în timp. Ortodonţie înseamnă estetică. Foarte mulţi tineri, chiar şi oameni aflaţi la 40 de ani, vin şi îşi pun aparate ortodontice”, spune Cristian Taban.

    Un alt proiect important al companiei este ADOM (Asociaţia Dental Office Managers), pornit în 2014. Prin intermediul acestei şcoli, reprezentanţii companiei îi învaţă pe alţi medici stomatologi cum să managerieze afacerile cu cabinete sau clinici de stomatologie şi, mai ales, le explică acestora că este mai bine să se concentreze pe ceea ce le place, pe medicină, şi să investească în cineva care să administreze afacerea. „Şi pentru aceste persoane care să administreze clinica revenim cu cursuri de managementul pacientului, financial for non-financial, contabilitate, resurse umane, marketing, comunicare, social media, toate aceste cursuri care să îi facă să înţeleagă că au nevoie de un plan, să îşi facă o prognoză pentru viitor, să lucreze organizat, să înţeleagă că au nevoie şi ei la rândul lor să îşi educe propriii pacienţi, să educe oamenii şi să lucreze împreună pentru asta”, explică Cristian Taban.

    Până acum, peste 550 de clinici au participat la cursurile companiei, care acoperă 8-9 discipline, preţurile fiind cuprinse între 1.200 şi 1.300 de euro. Un curs, care se întinde pe o durată de 8-9 zile, poate acoperi proiecte precum relansarea unei clinici care întâmpină probleme sau pornirea unui start-up: „Învăţăm medicii cum să lanseze o nouă clinică, cu tot ce trebuie. Suntem singurii care venim cu un asemenea proiect, strict pe stomatologie. Există cursuri de resurse umane dedicate stomatologiei, în care vorbim despre ce înseamnă a recruta, a integra şi a motiva o asistentă. Suntem foarte mult axaţi pe stomatologie şi cifre – care ar trebui să fie cheltuielile cu materialele consumabile într-o clinică, cât ar trebui să plătim unui laborator, cât ar trebui să ne coste front deskul”, adaugă el. Cristian Taban spune că deseori medicii stomatologi sunt miraţi de faptul că businessul susţine aceste cursuri, că „îi învăţăm, fiind concurenţi”. „Nu suntem concurenţi. Un lider de piaţă nu poate singur să stea în poziţia aceea, de lider. Un lider se întoarce şi îi ajută pe ceilalţi”, încheie el.

    Momentele cheie în evoluţia companiei DENT ESTET

    ■  1999
    DENT ESTET a deschis prima clinică la Bucureşti
    ■  2008
    Compania a deschis DENT ESTET 4 Kids Bucureşti, prima clinică pentru copii din Europa de Sud-Est
    ■  2012
    DENT ESTET a deschis DENT ESTET 4 Teens, prima clinică dentară pentru adolescenţi din Europa
    ■  2013
    Lanţul de clinici s-a extins în Timişoara cu o nouă clinică DENT ESTET 4 Kids
    ■  2014
    DENT ESTET a înfiinţat ADOM (Asociaţia Dental Office Managers) şi a deschis o nouă unitate DENT ESTET 4 Kids în Bucureşti
    ■  2016
    Compania a deschis Aspen Laborator Dentar, primul laborator propriu de tehnică dentară
    A avut loc tranzacţia prin care MedLife a intrat în acţionariatul Dent Estet; în urma tranzacţiei, grupul MedLife deţine 60% din capitalul social al DENT ESTET, iar restul de 40% este în continuare deţinut de fondator
    ■  2017
    Deschiderea DENT ESTET Primăverii, cu cel mai înalt grad de digitalizare din ţară, potrivit reprezentanţilor companiei
    ■  2019
    Compania s-a extins cu două clinici în Sibiu, una destinată adulţilor, iar o alta pentru copii

  • O companie românească a decis să investească milioane de euro într-o divizie de reciclare. Cum poţi să faci bani fiind şi „prietenos” cu mediul?

    „Avem în vedere în primul rând economiile pe care le realizăm prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat”, descrie Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar al TeraPlast, una dintre realizările pe care le vizează prin TeraPlast Recycling. Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcţii cu capital românesc de pe piaţa locală, a anunţat transformarea secţiei proprii de reciclare în companie independentă specializată în reciclare, transferul valorând 4,8 mili­oane de euro.

    „În general, Grupul TeraPlast investeşte în afaceri cu o perioadă de recuperare a investiţiilor de sub cinci ani”, descrie Dorel Goia specificul investiţiilor realizate. Pentru 2019 veniturile TeraPlast Recycling sunt estimate astfel la peste 5 milioane de euro, în contextul în care preţul de piaţă pentru PVC-ul reciclat este cu aproximativ 30% sub preţul PVC-ului virgin. Pentru TeraPlast Recycling lucrează 33 de angajaţi, în care nu sunt incluse conducerea şi funcţiile administrative ale companiei, acestea fiind centralizate la nivel de grup. Grupul TeraPlast îşi adaugă astfel în portofoliu a şaptea linie de business, alături de celelalte existente – instalaţii, profile de tâmplărie, panouri termoizolante, ferestre şi uşi şi ţiglă metalică (sub brandul Wetterbest).

    În cadrul TeraPlast Recycling, deşeurile sunt procesate folosind tehnologii şi facilităţi avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generaţie achiziţionate de la producători de profil, din Germania şi Italia, potrivit reprezentanţilor companiei. În perioada august 2018 – martie 2019, secţia de reciclare care exista în cadrul companiei, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producţia proprie, cât şi din achiziţii. Anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din ţări precum Olanda, Danemarca sau Italia şi doar 46% din România. În ceea  ce priveşte originea, 52% din totalul de deşeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine postindustrială. Produsul rezultat este, potrivit reprezentanţilor companiei, de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune şi este disponibil spre comercializare către terţi.

    Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanţă corporativă a companiei, aceasta făcând paşi în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică şi creşterea cantităţii de materiale pe care le reciclează. „Promovăm importanţa reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât şi postconsum, şi ne-ar plăcea să vedem că iniţiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcţie”, a adăugat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast.
    Când vine vorba despre poziţionarea României în urma statelor vestice în materie de reciclare, Dorel Goia spune că este vorba despre mai mulţi factori care ne-au adus în această situaţie: „De la lipsa unei infrastructuri care să faciliteze colectarea, la implicarea insuficientă a autorităţilor locale în această privinţă şi angajamentul scăzut al populaţiei, care, la rândul său, derivă dintr-un simţ civic amorţit sau, pur şi simplu din lipsa unei politici publice în acest sens”.
    El insistă asupra acestui punct: „Este foarte important ca populaţia să se implice într-o iniţiativă de colectare la nivel naţional, pentru că ar putea avea un efect de domino. Populaţia poate supraveghea şi responsabiliza mediul privat, pentru că vedem că firmele reacţionează destul de prompt la opinia publică şi astfel pot fi încurajate să menţină un standard ridicat în privinţa colectării”.
    Astfel, pe lângă reglementări care trebuie să vină din partea statului, respectiv a Ministerului Mediului, pentru ca progresele să fie notabile, măsurile trebuie să fie propuse şi în cadrul unor politici publice. „Deci, ca soluţii, am sublinia campaniile de conştientizare, alături de implicarea autorităţilor locale şi actualizarea planurilor judeţene de colectare, adoptarea unor stimulente financiare pentru respectarea celor mai înalte norme în domeniu şi, desigur, crearea şi menţinerea unei infrastructuri actuale. La fel de importantă este şi deschiderea autorităţilor, mai ales având în vedere că există deja un plan detaliat de acţiune care să vină în sprijinul statelor care riscă să nu îşi atingă ţinta de reciclare, elaborat de Comisia Europeană.” 
    Cifra de afaceri a grupului TeraPlast aproape s-a dublat anul trecut, crescând cu 91% în 2018, la 804,9 milioane de lei, pe fondul avansului luat de divizia Steel, susţinută de extinderea pe piaţa din Serbia şi consolidarea Depaco, potrivit unui comunicat de presă trimis anterior. În aceeaşi perioadă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 55%, la peste 65 milioane de de lei.
    Rezultatele au venit ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi businessuri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia grupului TeraPlast pe termen lung. Divizia Steel, formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale grupului: vânzările acestei divizii au crescut în 2018 cu 181% faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungând la 41,3 milioane de lei. Pentru 2019, grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacităţilor de producţie, optimizarea portofoliului de produse şi extinderea reţelei de distribuţie.

    CONTEXT:
    Piaţa deşeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 în Europa a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maximum 20% din acest tip de deşeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viaţă cuprinsă între 30 şi 50 de ani în funcţie de aplicaţie, explică preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast. Compania se poziţionează pe locul 1 în România şi în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual. 

    DECIZIE:
    Desprinderea din TeraPlast SA a liniei de business de reciclare, ca urmare a necesităţii de a privi reciclarea ca business independent, în contextul dorinţei grupului de a-l dezvolta. 

    CONSECINŢE:
    Compania are în vedere, în primul rând, economiile pe care le realizează prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat. Pentru primul an de funcţionare a afacerii, reprezentanţii companiei estimează venituri de peste
    5 milioane de euro.

    Dorel Goia este preşedintele Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar al TeraPlast (TRP), cea mai mare companie din grup, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP, cu o capitalizare de 259 de milioane de lei, având o participaţie de 46,8%, iar KJK Balkan Holding din Luxemburg deţine 10% din capitalul social al emitentului, potrivit ZF.