BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Anul şcolar 2012-2013 va începe la 17 septembrie. Va fi introdus bacalaureatul profesional

    Astfel “va rămâne încă o săptămână pentru şcoli să finalizeze pregătirea infrastructurii şcolare a mijloacelor de învăţământ. În mod deosebit spun acest lucru pentru clasa pregătitoare, care este pentru prima dată parte a învăţământului obligatoriu şi pentru care pregătirile au început foarte târziu”, a spus Ecaterina Andronescu, motivând că deşi Legea Învăţământului, care prevedea clasa pregătitoare, a fost promulgată în februarie 2011, abia în martie 2012 a fost aprobat curriculumul.

    În acelaşi timp, a fost aprobată de Ministerul de Finanţe şi va trece miercuri prin şedinţa Guvernului o hotărâre prin care 25 de milioane vor fi alocate şcolilor care au urgenţe majore. “Am umblat destul de mult în ţară în această perioadă şi sunt situaţii cu totul speciale, cum ar fi grădiniţa de la Întorsura Buzăului, care a fost într-un incendiu şi care are nevoie de aceste resurse ca lucrurile să se desfăşoare normal, cum ar fi Şcoala de la Jirov din judeţul Mehedinţi, cum ar fi liceul din Babadag, unde acoperişul a fost luat de o furtună şi, sigur, copiii trebuie să înceapă în bune condiţii”, a explicat Andronescu.

    Pentru clasa pregătitoare s-au încheiat licitaţiile de achiziţie a materialelor didactice şi a mobilierului, iar la 3 septembrie se va încheia şi procesul de acoperire prin suplinire a necesarului de cadre didactice. Andronescu a precizat că anul acesta la niciun nivel de studii nu vor mai preda nici pensionari, nici suplinitori necalificaţi.

    Ministrul a mai spus că în noul an şcolar va fi introdus bacalaureatul diferenţiat, în sensul existenţei unui bacalaureat profesional “pentru cei care nu ţintesc învăţământul superior şi vor să meargă în producţie”. Pentru bacalaureatul profesional, probele de competenţe rămân aceleaşi ca şi la bacalaureatul naţional (competenţă de comunicare în limba română, într-o limbă străină, competenţele digitale) plus o probă practică şi un examen scris legat de educaţia anteprenorială. Pentru această formulă de bacalaureat pot să opteze şi elevii din liceele teoretice. “Luni vom avea deja o primă discuţie la Comisia de învăţământ, la Senatul României, unde se află o ordonanţă de urgenţă care se referă chiar la bacalaureat şi, ca urmare, am putea să producem rapid prin votul Parlamentului această propunere”, a anunţat Ecaterina Andronescu.

  • Cursuri suspendate miercuri în peste 3.000 de unităţi de învăţământ

    Inspectoratele şcolare judeţele din Buzău, Prahova şi Vrancea au anunţat că toate unităţile de învăţământ vor fi închise miercuri. De asemenea, patru inspectorate şcolare judeţene au raportat suspendarea cursurilor în peste o sută de unităţi de învăţământ, 12 judeţe vor avea cel mult o sută de unităţi de învăţământ închise, iar în alte zece judeţe vor fi mai puţin de zece unităţi închise, a spus Cătălin Baba. Ministrul Educaţiei a precizat că miercuri vor fi 3.083 de unităţi de învăţământ închise, iar 345.852 de elevi vor rămâne acasă, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 50 la sută a şcolilor şi elevilor afectaţi de vreme.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • REPORTAJ: Studenţii au ales căminele de stat, de cel puţin patru ori mai ieftine decât cele particulare

    Un loc într-un cămin particular costă lunar între 300 şi 800 de lei, iar o garsonieră rar o poţi închiria cu 450 de lei lunar, la care se adaugă banii pentru utilităţi. În căminul de stat, studenţii stau gratis şi plătesc pentru utilităţi aproximativ 100 de lei lunar. Oferta în căminele de stat a fost însă, ca în fiecare an, limitată, astfel că 30.000 de studenţi care au cerut un loc în căminele din Bucureşti nu au primit. Ei au fost nevoiţi să se îndrepte spre căminele particulare, spre o garsonieră sau un apartament pe care să îl împartă cu alţi studenţi.

    Florin, un student în anul III la Facultatea de Ştiinţe inginereşti Aplicate, nu plăteşte pentru locul primit în căminul din Regie, pentru că mama lui este profesor, dar condiţiile nu sunt mulţumitoare. “Sunt condiţii jalnice, avem pereţii găuriţi, mobilă ruptă, le-au renovat pe astea din faţă, iar în spate sunt jalnice”, spune Florin. Chiar şi în aceste condiţii, unii colegi şi-au cumpărat locuri în cămin, preţul fiind, în medie, de 500 de euro. În privinţa controalelor, Florin spune că “şpăgarul de administrator” anunţă înainte, astfel că nu este niciun risc pentru cei care şi-au cumpărat locul şi stau ilegal.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.

  • Salariul mediu net a scăzut în iulie cu un leu

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţile de servicii informatice (3.781 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (877 lei), a informat INS.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii (25,3%); în fabricarea autovehiculelor, activităţi de producţie cinematografică, video, audio, producţie muzicală şi programe de televiziune, industria metalurgică, transporturi terestre (între 5% şi 8%); repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi pe apă (între 3% şi 5%).

    Cele mai mari scăderi s-au consemnat în telecomunicaţii (11,4%), industria farmaceutică (între 6% şi 9%), poştă şi curierat, industria tutunului, intermedieri financiare cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (între 6% şi 9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea băuturilor între (3% şi 5%).

    În sectorul bugetar au fost uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie în administraţia publică (0,5%) ca urmare a plăţii sumelor din alte fonduri în unele unităţi ori a decontărilor în avans a concediilor de odihnă. Câştigul salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă în învăţământ (cu 2,6%) ca urmare a încetării plăţii cu ora a personalului didactic ori a încheierii contractelor personalului suplinitor, precum şi în sănătate şi asistenţă socială (cu 0,4%) ca urmare a dificultăţilor financiare

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2011 din sectorul economic (fără administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Scăderile au avut loc prin acordarea de prime ocazionale în luna iunie, nerealizări de producţie, încasări mai mici, dificultăţi financiare, precum şi angajarea de personal cu câştiguri salariale mici.

  • BACALAUREAT, SESIUNEA DE TOAMNĂ: Câte contestaţii au depus elevii

    Potrivit şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, Constantin Gorun, un număr de 223 de contestaţii au fost depuse de către elevii nemulţumiţi de notele obţinute la probele examenului de bacalaureat. Cele mai multe contestaţii, respectiv 91, au fost depuse la matematică, 73 la limba română, 29 la biologie, 11 la chimie, iar la restul materiilor s-au depus sub zece contestaţii.

    Un număr de 313 contestaţii au fost depuse la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui în urma susţinerii celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului din acest an, ceea ce reprezintă 10 la sută din totalul tezelor corectate de către profesori în cele două centre din judeţul Vaslui. Cele mai multe contestaţii au fost, ca şi la sesiunea din vară, la matematică, unde unul dintre candidaţi a primit nota 1,2.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: Proba la alegere a profilului şi a specializării

    Sesiunea de toamnă a bacalaureatului a început în 22 august, pentru examinări fiind înscrişi 109.595 de candidaţi, cu aproape 40.000 mai mulţi decât în 2010. În 29 august, 62.348 de candidaţi au fost în sălile de examen pentru testul la limba şi literatura română, iar în 30 august au susţinut proba la limba maternă 945 de candidaţi.

    La 4 septembrie vor fi afişate primele rezultate şi tot atunci pot depune contestaţii cei nemulţumiţi de notele obţinute.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • S-a afisat repartizarea elevilor la licee. Vezi care sunt cele mai bune licee din tara

    Primele trei specializari din tara in ordinea ultimei medii de
    admitere sunt:
    – Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Sf. Sava” din Bucuresti – 9,94
    – Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Fratii Buzesti” din Craiova – 9,88
    – Stiinte ale naturii bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Mircea cel Batran” Constanta – 9,86

    Liceul fruntas in clasamentul celor mai mari medii de admitere este
    Colegiul National “Sfantul Sava” din Bucuresti, unde media
    ultimului admis a fost 9,60.

    Vezi lista completa a repartitiilor la licee pe
    www.mediafax.ro.

  • Unu din cinci adolescenti europeni nu poate citi corect. Bulgaria si Romania, in topul analfabetismului

    Studiul, intitulat “Invatarea citirii in Europa – contexte,
    politici, practici”, evalueaza calitatea politicilor educatiei in
    statele europene, constatand ca “lipseste concentrarea pe grupurile
    cu gradul cel mai ridicat de risc din punctul de vedere al
    analfabetismului functional, precum baietii, copiii din gospodarii
    dezavantajate si copiii a caror limba materna este diferita de
    limba de invatamant, inclusiv copiii proveniti din familii de
    migranti”.

    Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a
    procentajului de persoane cu competente scazute de citire de la 20
    % la mai putin de 15 % pana in 2020. Numai Belgia (comunitatea
    flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja
    acest obiectiv.

    “Faptul ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de
    citire si scriere in Europa ii plaseaza intr-o pozitie de risc de
    excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de
    munca si le reduce calitatea vietii”, a declarat Androulla
    Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si
    tineret.

    Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de
    predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor
    si promovarea citirii in afara scolii. Fiecare dintre ele sunt
    examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate
    ale sondajelor internationale si a unei examinari a celor mai bune
    practici la nivel national. Concluzia autorilor este ca numai opt
    tari (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si
    Marea Britanie) asigura specialisti in lectura in scoli, in
    sprijinul profesorilor si al elevilor.

    Studiul, care cuprinde statele UE plus Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia si Turcia, a fost realizat pentru Comisia Europeana de
    reteaua Eurydice, care ofera informatii si analize privind
    sistemele si politicile europene de educatie. incepand din 2011,
    reteaua consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33
    de tari participante la programul UE de invatare pe tot parcursul
    vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata
    de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE
    de la Bruxelles.