Există anumite cuvinte sau expresii pe care ar trebui să renunţi să le rosteşti pentru a obţine locul de muncă dorit sau pe care trebuie să le uiţi când te afli la locul tău de muncă.
Melody Wilding, un specialist în antrenarea spiritului antreprenorial şi o femeie ambiţioasă , recomandă tuturor angajaţilor şi celor care se află în căutarea unui loc de muncă să evite folosirea acestor cinci cuvinte şi termeni şi să-i elimine imediat din vocabularul lor.
„ Oamenii cred că talentul este un dat, dar este mai mult decât atât. Picasso spunea că atunci când vine inspiraţia, trebuie să îl găsească muncind. Asta se întâmplă şi în sport: poţi să ai foarte mult talent, dar trebuie să munceşti mereu, nimeni din cei care au talent nu va ajunge numărul 1, 2 sau în top 5 fără foarte multă muncă. E nevoie de muncă şi de îmbunătăţire. Cel mai important talent din lume, pentru mine, este capacitatea de a te îmbunătăţi. Există oameni care au această capacitate şi sunt alţi oameni care nu o au“, spune Toni Nadal, în interviul acordat la debutul turneului Roland Garros.
Întrebat care sunt legăturile dintre afaceri şi sport, Toni Nadal afirmă: „Ce este bun pentru sport este în mod normal bun pentru business. În sport lucrezi mulţi ani, pentru ca în final să fii un jucător bun. În business, faci o investiţie bună pentru ca în câţiva ani sau după mulţi ani să ai o afacere bună. În tenis, ce s-a întâmplat anul trecut nu mai contează anul viitor. În business este la fel: anul acesta poţi să vinzi foarte mult, să câştigi mulţi bani, dar anul următor o iei de la capăt. Trebuie să lucrezi în fiecare an; concurenţa este aceeaşi, dar trebuie să te îmbunătăţeşti constant şi poţi să lucrezi foarte mult, apoi vine Djokovic şi este mai bun decât tine sau Federer şi este mai bun decât tine. Este la fel pentru Lavazza sau pentru orice alt business. Lucrezi foarte mult, apoi vine concurenţa. În afaceri este mereu la fel ca în sport“, spune Nadal.
Acesta a fost ultimul Roland-Garros pentru Rafael Nadal cu Toni Nadal în postura de antrenor. Povestea lui este bine cunoscută: l-a antrenat pe nepotul său de când campionul avea trei ani, aducându-l în topul clasamentului mondial. A reuşit să insufle mentalitatea despre care povesteşte şi lui Rafael Nadal, pe care l-a ajutat să devină unul dintre cei mai buni jucători ai tuturor timpurilor. Toni Nadal se declară un jucător înrăit de şah, disciplină potrivită caracterului său datorită strategiei şi răbdării, calităţi esenţiale pentru un antrenor. În plus, Toni Nadal are un rol important în Fundaţia Rafa Nadal, creată de campionul de tenis în 2008, cu scopul de a-i ajuta pe copiii şi adolescenţii dezavantajaţi să se integreze în societate prin promovarea valorilor în sport şi, mai exact, a valorilor care stau la baza jocului de tenis. Anul acesta, Rafael Nadal a anunţat că va înceta colaborarea profesională cu unchiul său în calitate de antrenor, iar din 2018 acesta nu-l va mai însoţi în turnee. În locul lui se va afla Carlos Moya, fost lider mondial şi câştigător al turneului de la Roland-Garros în 1998. „Datorită unchiului meu, care a fost alături de mine de când aveam trei ani, am lucrat împreună mult, am câştigat aceste 10 trofee“, a spus Nadal după ce i s-a oferit Cupa Muschetarilor.
Toni Nadal nu numeşte un tânăr jucător cu care i-ar plăcea să lucreze, dar spune: „ Pentru mine, cel mai important lucru este să lucrez cu cineva care are nevoie de ajutorul meu şi este un om bun“.
Admite că în continuare tenisul este un sport scump, iar reprezentanţii International Tennis Federation nu fac mai uşor acest aspect la competiţiile pentru copii. „ Poate mai mulţi copii ar putea să joace, să aibă turnee, dar câteodată nu au posibilitatea. Doar oamenii bogaţi şi cei din marile federaţii au posibilitatea să joace.“
În ceea ce-l priveşte pe Rafael Nadal, spune că atunci când el era tânăr, acest sport nu era costisitor: „Avea un antrenor care nu era scump, unchiul lui; niciodată nu am vrut să îl duc la turnee pe alte continent, în Australia, de pildă, ci făceam lucrurile mereu astfel încât să fie foarte uşor pentru el. Acum, antrenorii, jucătorii, părinţii fac lucrurile foarte dificile pentru copiii lor, îi duc în Kazahstan, Hawaii etc.“. Oferă exemplul lui Rafael Nadal, care în copilărie a jucat mereu în Spania şi nu a participat decât la un singur turneu de grand slam de juniori. Aceasta a fost şi decizia lui, iar tânărul Nadal, a jucat doar la Wimbledon, la 16 ani, când era deja bun: „ Nu am fost niciodată la Roland-Garros, Australian Open sau US Open. De ce să joc tenis în Australia, când pot juca în Spania? Biletul spre Australia costă foarte mult şi pot să îmi îmbunătăţesc jocul la fel de bine sau chiar mai bine acasă. Evoluez acasă şi apoi plec la turnee, nu invers. Când joc acasă, fac lucrurile mai uşoare.“ La fel îi sfătuieşte pe tinerii din ţările Europei Centrale şi de Est. „Prima oară îmbunătăţeşte-ţi jocul, iar apoi, când eşti suficient de bun, călătoreşte mai mult.“
FC Bengaluru, echipa indiană la care este legitimat fundaşul Paartalu, a jucat pe 13 septembrie în Coreea de Nord, în manşa retur a sferturilor de finală din Cupa AFC (competiţie organizată de Confederaţia de Fotbal din Asia), în compania echipei “25 April”. După ce în tur a fost 3-0 pentru Bengaluru, returul s-a încheiat 0-0. Pentru Paartalu şi colegii săi, experienţa din Coreea de Nord a fost cu adevărat traumatizantă.
Acesta s-a trezit în hotelul din Pyongyang şi a auzit la ştiri despre racheta lansată deasupra insulei japoneze Hokkaido: ”Ne-am trezit pentru micul dejun iar pe televizorul din camera am vazut scris: Breaking News, rachetă lansată din Pyongyang deasupra Japoniei. Dacă ai fi fost pe stradă la 6 dimineaţa, vedeai traiectoria rachetei. M-am uitat la colegul meu şi eram amândoi foarte şocaţi. Când am auzit vestea, ne-am uitat uitat unul la altul şi ne-am spus să ieşim naibii de aici”, a spus Paartalu în interviul acordat postului CNN.
Coreea de Nord a progresat rapid în programul său de rachete, lansând 22 de proiectile în 15 teste din februarie până acum, inclusiv unul deasupra Japoniei, cel care a zburat deasupra hotelului echipei Bengaluru. ”Pentru noi a fost un mediu destul de intimidant doar din cauza situaţiei în care ne aflam. Unii dintre colegii mei nici nu se mai gândeau la fotbal, aveau în minte alte chestii, şi totuşi, cine îi poate condamna?”, a afirmat fostul internaţional australian.
Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.
„Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.
„Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.
„Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.
Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.
Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.
“Am fost într-o vizită în Kazahstan care a avut două obiective: aniversarea a 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Kazahstan – mai ales că România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa lor – şi participarea la ziua României în cadrul expoziţiei de la Astana“, a spus ministrul de externe. ”Aniversarea a 25 de ani a permis şi o evaluare a modului în care s-au dezvoltat raporturile dintre România şi Kazahstan; pe lângă aceste două obiective principale la care am participat, a avut loc şi o întâlnire a noastră cu un grup de români care trăiesc în regiunea Karaganda, care este de două ori mai mare decât România ca suprafaţă.“
Un punct extrem de important, explică ministrul, a fost vizita la Universitatea de Stat din Karaganda – singura universitate din Asia Centrală în care avem un lectorat în limba română. în cadrul relaţiilor economice dintre cele două state, punctul forte este domeniul energetic, remarcă ministrul de externe. ”Dar cu această ocazie, eu am insistat foarte mult asupra necesităţii de a dezvolta şi pe alte domenii cooperarea economică, de a lărgi aria de domenii în care colaborăm şi le-am propus tehnologia informaţiei, agricultura, turismul, cercetarea şi pregătirea tinerilor.“
O problemă pe care Business Magazin a sesizat-o într-una din ediţiile anterioare a fost cea legată de modul în care a fost organizată prezenţa României la Expo 2017 Astana. Ministrul de externe recunoaşte existenţa unor probleme, dar spune că delegaţia noastră s-a descurcat cât de bine a fost posibil în măsura posibilităţilor şi a bugetului alocat: ”Am vizitat pavilionul Kazahstanului, care evident era cel mai important pavilion; sigur că au avut prezentări mult mai elaborate decât am avut noi, atât pe teme istorice cât şi pe teme de turism sau economice“, a spus Teodor Meleşcanu. ”însă ideea de a aduce în discuţie o temă aproape futuristă, cu energia luminii, prin prezentarea laserului de la Măgurele, a făcut o impresie foarte bună.
Din câte am discutat neoficial cu cei care se ocupă de organizarea şi desfăşurarea expoziţiei, a fost selectat printre cele mai interesante cinci exponate de la Astana. A fost un element, după părerea mea, foarte-foarte bun. Sigur, întotdeauna se poate face şi mai bine, e vorba şi de o anumită experienţă pe care nu o avem – niciodată nu am participat la o expoziţie de o asemenea magnitudine ca cea de la Astana. în general, târgurile la care participăm noi sunt tematice, destul de modeste, pe turism, pe carte, deci a fost la un alt nivel această participare, am învăţat foarte multe lucruri şi cred că ne vor fi utile în cadrul activităţilor viitoare.“
în ceea ce priveşte tema deschiderii unei linii aeriene directe între Bucureşti Kazahstan, Teodor Meleşcanu a confirmat interesul ambelor părţi vizavi de subiect. ”E unul dintre proiectele pe care le-am discutat, şi ne gândim mai ales la posibilitatea începerii printr-o cursă pe sezonul de vară care să fie folosită cu prioritate de către turişti. Urmează însă să discutăm şi cu cei de la TAROM, pentru detalii juridice, şi apoi să vedem din punct de vedere economic, în ce măsură ar fi sustenabil. Cei din Kazahstan au linii directe cu toate ţările din regiune, mai puţin cu România. Sigur, totul depinde de eficienţa economică, nimeni nu zboară în pierdere; mai avem însă şi alte posibilităţi, aşa cum ar fi compania Blue Air“, a spus ministrul.
Ideea centrală a întâlnirii, explică ministrul de externe, a fost cea a deschiderii către alte domenii în afară de cel energetic, unde într-adevăr scăderea preţului petrolului la nivel mondial reduce foarte mult şi valoarea schimburilor comerciale. ”Vom avea pe 5 octombrie o reuniune la care fiecare parte să prezinte proiectele concrete pe care le are, astfel încât să se poată trece la o colaborare mai largă decât cea de-acum, limitată la domeniul energiei. Pe piaţa din Kazahstan există foarte multe produse româneşti de pe vremea când ei făceau parte din Uniunea Sovietică ce se bucură şi astăzi de o apreciere extraordinară – mă refer la mobilă, confecţii şi la încălţăminte.“
Teodor Meleşcanu spune că reprezentanţi ai Kazahstanului care vin în România pentru prima oară sunt foarte plăcut impresionaţi; ”prin urmare există interes pentru turism în România, tot aşa cum am constatat că şi la noi există interes mai ales pentru Astana, care este un oraş deosebit, cu clădiri futuriste„. Cu toate acestea, cele mai sigure pariuri pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale rămân agricultura şi IT-ul.
„Multe ministere au o execuţie slabă. Ministerul Transporturilor nu are o execuţie bună la investiţii. Este adevărat că erau sume mari pe fonduri europene, dar nu s-a reuşit atragerea lor, aşa încât până la această oră execuţia este slabă. Abia acum a demarat execuţia. A durat foarte mult acreditarea Autorităţilor de Management. Dar a fost premierul la Bruxelles, a vorbit cu preşedintele Jean-Claude Juncker şi s-a reuşit deblocarea. Încep să vină banii. Cred că vom încheia cu venituri din fonduri UE de 5,2 miliarde de euro, conform programului. Este adevărat că investiţiile sunt cu 17% în scădere la opt luni. La rectificare vom lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze aceşti bani şi vom da la cele care au nevoie de bani. Vom lua şi de la Transporturi. Vom păstra deficitul la 2,95% din PIB. În niciun caz nu vom trece de 3%”, a afirmat ministrul Finanţelor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Am introdus acciza pe benzină pentru a corecta, pentru că ne-am dat seama că am micşorat-o degeabă de vreme ce companiile petroliere nu au micşorat preţurile la benzină după ce am scăzut acciza. Acel beneficiu nu s-a regăsit în impozitul pe profit. Creşterea consumului trebuia să se vadă în creşterea profitului, dar nu a fost cazul. Am introdus acciza pentru a corecta toată această situaţie, nu pentru că nu aveam bani la buget. Aici însă vreau să adaug faptul că în ultimii trei ani am tot dat facilităţi: scăderea CAS, scăderea TVA, am eliminat taxa pe stâlp, am micşorat impozitul pe dividende la 5%. Iată, am scutit de impozitul pe venit cercetării, măsura este deja în vigoare. Am mărit salariile şi pensiile. Nu poţi să pui în balanţă toate aceste măsuri cu acciza. TVA de 18% se va aplica de la 1 ianuarie 2019”, a spus Mişa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro