BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Transportul public, infrastructura şi sistemul de sănătate îi nemulţumesc pe locuitorii Capitalei

    Locuitorii Bucureştiului nu sunt mulţumiţi de traiul pe care îl au în Capitală, potrivit unui studiu al Comisiei Europene despre oraşele europene unde este ideal să trăieşti în funcţie de satisfacţia pe care o au locuitorii. Transportul public, sistemul de sănătate, educaţia, dar şi infrastructura sunt doar câteva dintre motivele care îi fac pe bucureşteni să fie dezamăgiţi de viaţa din Capitală, informează Digi24

    Datele arată că mai mult de jumătate dintre bucureşteni nu sunt mulţumiţi de transportul public. Cei mai încântaţi de mersul mijloacelor de transport în comun sunt locuitorii din Zurich, Viena şi Helsinki. E drept că şi costul călătoriilor în aceste oraşe europene este pe măsură.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Riscul atacurilor cibernetice grave va creşte

    1. Nevoia de securitate crescută pentru dispozitivele IoT va deveni mai stringentă

    Cu cât consumatorii cumpără mai multe ceasuri inteligente, aparate pentru monitorizarea activităţii, headset-uri holografice şi alte dispozitive de tip Internet of Things (IoT), nevoia de securitate a acestor dispozitive va fi tot mai ridicată. Până în 2020, aproape 30 de miliarde de dispozitive conectate vor fi utilizate într-o gamă largă de industrii, iar IoT va marca fiecare rol din cadrul întreprinderii, conform unui raport Gartner intitulat Agenda Overview for the Internet of Things. Piaţa dispozitivelor IoT este în creştere, însă este încă foarte fragmentată, cu o diversitate bogată de platforme hardware şi sisteme de operare la costuri reduse. Odată cu apariţia liderilor de piaţă şi dezvoltarea anumitor ecosisteme, atacurile împotriva acestor dispozitive se vor înmulţi. Vestea bună e că producătorii de sisteme de operare, în special Apple, fac progrese mari în aplicarea măsurilor de securitate în ecosistemele pe care le dezvoltă şi integrează. Cu aceste modificări atât de rapide, legislaţia va trebui să ţină pasul cu tehnologia în 2016. Unele ţări sau industrii vor începe să dezvolte metodologii sau reglementări privind abordarea noilor riscuri ale utilizării informaţiei, dreptul de proprietate asupra datelor şi drepturile dispozitivelor IoT.

    2. Cresc oportunităţile infractorilor cibernetici de a compromite dispozitive Apple

    Dispozitivele Apple au devenit foarte populare în ultimii ani – compania generează 13,5% din vânsările globale de smartphone-uri şi 7,5% din vânzările globale de PC-uri, conform celor mai recente date IDC valabile la finalul lunii septembrie 2015. Utilizarea în creştere a dispozitivelor Apple nu a rămas neobservată de atacatori, tot mai mulţi dintre acestea dezvoltând malware special pentru infectarea dispozitivelor ce rulează Mac OS X sau iOS. Deşi numărul de ameninţări direcţionate către sistemele de operare Apple rămâne destul de redus comparativ cu sistemele Windows sau Android, numărul atacurilor malware asupra dispozitivelor Apple a crescut rapid în ultimele 18 luni, iar brokerii atacurilor de tip zero-day au început să ofere recompense pentru vulnerabilităţile Apple. Odată cu creşterea popularităţii Apple, aceste tendinţe vor accelera în 2016, iar utilizatorii Apple trebuie să ia măsuri de precauţie pentru a preveni compromiterea dispozitivelor.

    3. Se intensifică lupta dintre grupurile ransomware şi reţelele de distribuţie malware

    De la primele atacuri, ransomware-ul a evoluat şi s-a extins din ţările vorbitoare de limbă rusă către Europa de Vest, SUA, Canada, Australia, Europa şi Asia, atrăgând tot mai multe grupuri infracţionale. În 2016, specialiştii Symantec preconizează că grupurile ransomware ar putea intra în conflict cu infractorii cibernetici care desfăşoară atacuri tradiţionale, cum este malware-ul. Infectările cu ransomware sunt clare şi evidente, în timp ce majoritatea celorlalte infectări cu malware sunt ascunse şi discrete. Prezenţa de ransomware pe un computer îl va determina pe posesorul computerului să cureţe amănunţit dispozitivul, înlăturând orice malware. Din moment ce ransomware-ul poate fi instalat de un element malware separat, acesta va fi şi el înlăturat, influenţând modelul de business al operatorului de malware. Astfel, este de aşteptat ca mai multe reţele de distribuţie malware să refuze să distribuie un malware atât de evident, forţând grupurile ransomware să-şi dezvolte propriile metode de distribuţie. Pe măsură ce aceste escrocherii pot fi detectate mai uşor, atacatorii şi malware-ul acestora este posibil să progreseze şi să folosească tehnici mai sofisticate pentru e evita detectarea şi pentru a preveni înlăturarea. „Scrisoarea de răscumpărare” va evolua şi ea, iar atacatorii vor utiliza diferite capcane pentru înşelarea utilizatorilor naivi.

    4. Atacurile cibernetice şi breşele de date vor duce la nevoia de asigurare cibernetică

    În adoptarea rapidă a asigurării cibernetice sunt doi factori cheie cărora li se atribuie această creştere: noi reglementări care obligă companiile să răspundă breşelor de securitate a informaţiei şi creşterea numărului de infractori cibernetici care folosesc informaţii furate pentru plăţi frauduloase, furt de identitate şi alte infracţiuni. Atacurile cibernetice şi breşele de date au impact negativ asupra reputaţiei şi cauzează perturbări în companie, dar, mai presus de toate, sunt costisitoare. Astfel, tot mai multe companii vor apela în 2016 la asigurarea cibernetică pentru protecţie suplimentară a datelor companiei, având în vedere că atacurile cibernetice încep să reflecte atacurile din lumea reală. Asigurarea cibernetică oferă organizaţiilor protecţie pentru limitarea riscurilor, însă companiile ar trebui să ia în considerare cu atenţie toate opţiunile de acoperire. Astfel, companiile vor avea nevoie de politici prin care să protejeze brandul, reputaţia şi activitatea în cazul unei breşe. Asigurarea cibernetică evoluează la fel de rapid ca tehnologia, pe măsură ce breşele de date şi riscurile cibernetice evoluează.

    5. Riscul atacurilor grave asupra infrastructurilor critice va creşte

    Au exista deja atacuri majore asupra infrastructurii, iar în 2016 specialiştii Symantec se aşteaptă la o creştere a acestora. Motivele acestui tip de atacuri sunt atât politice, cât şi infracţionale, cu naţiuni şi organizaţii politice care desfăşoară adevărate războaie cibernetice şi infractori care atacă pentru profit sau recompense financiare. IoT-ul industrial devine mai conectat datorită nevoii de raportare şi funcţionalitate îmbunătăţită prin conectivitate cu servicii suplimentare. Aceste modificări introduc suprafeţe mai mari de atac în mediile cel mai dificil de securizat în mod tradiţional.

    6. Nevoia de criptare se intensifică

    Criptarea nu mai este de multă vreme doar o tendinţă, ci a devenit o necesitate în industria tehnologiei. Cu atât de multă comunicare şi interacţiune între oameni şi sisteme în cadrul unor reţele nesigure şi vulnerabile cum este internetul, criptarea puternică a datelor â a fost recunoscută de ceva vreme şi este implementată pretutindeni. Din păcate, numeroase dispozitive şi aplicaţii noi au implementări slabe care duc la vulnerabilităţi ce permit atacatorilor să obţină acces la comunicaţii. De exemplu, dispozitivul mobil a devenit esenţial pentru comunicare, stocare de date şi interacţiune tehnologică generală, pentru majoritatea oamenilor, fiind în acelaşi timp o ţintă importantă pe care atacatorii cibernetici caută să o exploateze. Producătorii de sisteme de operare continuă să îmbunătăţească criptarea produselor lor, în completarea producătorilor de aplicaţii şi servicii. Deşi această tendinţă de criptare crescută protejează datele utilizatorului împotriva infractorilor cibernetici, a provocat şi furia guvernelor care consideră că acesta este un obstacol în aplicarea legii, existând riscul repetării cripto-războaiele din anii ’90 şi în următorii 2 ani.

    7. Accelerarea dezvoltării securităţii biometrice

    În ultimii 2 ani a avut loc o creştere semnificativă a utilizării biometriei şi se aşteaptă o dezvoltare semnificativă în rândul operatorilor industriali, prin implementarea de noi capabilităţi, atât cu noi senzori în dispozitive, cât şi cu adoptarea cadrelor de autentificare biometrică precum FIDO şi TouchID. Aceasta facilitează stocarea sigură pe dispozitive a informaţiilor biometrice (cum sunt amprentele), precum şi interoperabilitatea între aplicaţii şi sisteme. Prin urmare, biometria poate oferi consumatorilor beneficii importante prin înlocuirea parolelor cu autentificarea tradiţională sigură PKI protejată de senzorul biometric. Consumatorul obţine o securitate mai bună cu un confort semnificativ sporit în deblocarea dispozitivului, achiziţionare şi plăţi. Aceasta duce şi la adoptarea biometriei la nivel enterprise, urmând o posibilă scădere a dependenţei de parole începând chiar din 2016.

    Fondată în aprilie 1982, compania Symantec este inclusă în topul Fortune 500 şi oferă una dintre cele mai vaste reţele de inteligenţă a datelor la nivel global, precum şi soluţii performante de securitate, backup şi disponibilitate pentru stocarea, accesarea şi partajarea datelor importante. Compania are peste 20.000 de angajaţi în peste 50 de ţări. 99% din companiile incluse în Fortune 500 sunt clienţi Symantec. În anul fiscal 2014, compania a înregistrat venituri de 6,7 miliarde dolari.

  • Britanicii de la Faist caută 200 de oameni pentru fabrica de componente din Oradea

    Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, are în plan să recruteze în acest an 200 de oameni pentru fabrica deţinută în Oradea, unde lucrează aproximativ 1.400 de angajaţi.

    În urma investiţiilor realizate la Oradea, capacitatea de producţie a fabricii a crescut anul trecut cu 30%.

    Faist Mekatronic produce la Oradea piese turnate din aluminiu, având proiecte atât pentru infrastructura de telefonie mobilă, pentru  Ericsson, cât şi proiecte în industria auto pentru companiile Mahle, Borg Warner, Hella, Kahrein, Ina Schaeffler, Konsberg, Brose sau grupul Magna.

    „Pentru acest an avem în plan investiţii de aproximativ 10 milioane de euro. Unul dintre proiecte vizează realizarea propriei matriţerii pentru dezvoltarea produsele noastre, însă vom face investiţii şi într-o secţie de asamblare“, a declarat pentru ZF Transilvania Remus Cotuţ, director general al Faist Mekatronic.

    Anul trecut compania a investit aproximativ 15 milioane de euro în extinderea capacitaţii de producţie şi achiziţionarea unor noi utilaje, iar în urma investiţiilor realizate suprafaţa fabricii Faist de la Oradea a crescut de la 16.500 de metri pătraţi la peste 25.000 de metri pătraţi. În urmă cu doi ani, Faist a mai investit încă aproximativ 8 milioane de euro în achiziţia de noi utilaje.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Doamna şi electricele: Piaţa maşinilor electrice este o nişă pe care intră tot mai mulţi producători de automobile

    Din biroul său din clădirea din oţel şi sticlă din nordul Capitalei, Dana Popescu a preluat oficial luna aceasta funcţia de brand manager pentru BMW i, subbrandul constructorului german sub care sunt înregistrate modelele i3 şi i8, care fac parte din planul companiei de a cuceri viitorul. Funcţia de brand manager pentru „i-uri” este una nouă în companie, iar până acum Dana Popescu era responsabilă de logistică şi de administrarea vânzărilor în cadrul BMW Group România, încă de la deschiderea companiei naţionale de vânzări în 2007.

    „A fost întâi o perioadă de aşteptare a proiectului BMW i deoarece acesta a fost implementat întâi pe pieţele mari, unde exista şi infrastructură, şi potenţial de piaţă. Lansarea mai târzie în România a fost legată şi de capacitatea de producţie, iar implementarea în regiune s-a făcut treptat, Slovacia şi Bulgaria încă nu au BMW i”, explică directorul de marcă. Reprezentanţa i din România a fost precedată de cele din Ungaria, Slovenia, Polonia şi Grecia. Miza vânzării de maşini electrice în volume mari o reprezintă acum acordarea unor beneficii financiare din partea statului, atât în România, cât şi în regiune. „Ungaria aşteaptă acum măsuri guvernamentale pentru maşini electrice.

    Era un zvon cum că maşinile electrice vor fi scutite de TVA, dar, cum este şi cazul României, aceste măsuri au fost amânate. Ei tot aşteaptă. Şi la noi a fost un argument faptul că autorităţile au promis astfel de măsuri şi a fost un argument potrivit căruia piaţa aceasta ar creşte în potenţial. Sunt clienţi care sună şi întreabă, dar nu este valabil”, a spus Dana Popescu. În cazul României, au fost publicate ordonanţa şi ghidul de funcţionare, inclusiv în Monitorul Oficial, dar acestea nu sunt aplicabile momentan. Implementarea a tot fost amânată, însă pe fondul aprobării legislative s-a declanşat un val de simpatie şi cei mai mulţi dintre producători au lansat şi în România modelele electrice. Şi în România, ca şi în Ungaria, intrarea în vigoare a măsurilor durează foarte mult, iar instabilitatea politică din ultima vreme a afectat şi mai mult piaţa. Acum, importatorii de maşini electrice speră ca măcar în prima parte a anului viitor totul să fie pus la punct şi programul să demareze.

    Anul acesta, pe lângă oamenii de afaceri dispuşi să cheltuiască peste 80.000 de euro pentru un Tesla Model S, cel mai bine vândut automobil electric din România în ultimii doi ani, compania de telefonie mobilă Orange a închiriat în regim de leasing operaţional patru automobile Renault ZOE prin intermediul ALD, firmă care a mai contractat pentru o altă companie alte două maşini electrice ale constructorului francez. Noul BMW i3 este disponibil cu preţul de pornire 29.700 euro fără TVA, fără a lua în calcul prima oferită de stat pentru automobilele electrice, în timp ce BMW i8 are preţuri începând de la 111.500 euro.

    „În România potenţialul de maşini electrice ar fi 100 de bucăţi, cât totalul ecotichetelor. Până acum sunt 12 Tesla înmatriculate în România şi asta arată că există potenţial în piaţă, dar arată şi faptul că oamenii doresc să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a spus Dana Popescu.
    România a devenit, începând cu cea de-a doua jumătate a acestei luni, cea de-a 50-a piaţă de BMW i la nivel mondial şi astfel una care poate primi comenzi oficiale pentru modelul electric BMW i3 şi modelul plug-in hybrid sportiv BMW i8.

    „În acest moment lucrăm cu reţeaua de dealeri pentru a extinde pachetele de servicii cu programul 360 Electric. Primele facilităţi pe care urmează să le oferim sunt servicii complete pentru instalarea staţiilor casnice de încărcare. Lucrăm şi la pregătirea celorlalte servicii din program”, au spus oficialii mărcii germane. În ceea ce priveşte extinderea reţelei, momentan doar centrul Automobile Bavaria din Capitală şi cel al APAN Motors din Iaşi vor fi autorizate pentru BMW i.
    „Există o schimbare în piaţă. În vară, când am decis implementarea proiectului, am căutat în piaţă să vedem dacă există potenţial pentru investiţii în infrastructură sau ce staţii există. Acum, de o lună, ne caută şi ei pe noi pentru o colaborare. Am avut chiar 2-3 întâlniri pe săptămână şi sunt deja firme care vor să investească”, a spus brand managerul BMW i.

    Compania a demarat mai multe proiecte de susţinere a clienţilor care doresc un BMW i. Primul este BMW 360 E-Mobility prin care sunt oferite mai multe servicii. „Primul este să ajutăm clienţii să-şi instaleze acasă un wall-box domestic şi căutăm un partener care să evalueze reţeaua clientului şi să instaleze şi să asigure garanţie. Acesta este un accesoriu BMW. Avem şi parteneriat cu Schneider, dar pentru domestic sunt BMW. Tot aici intră şi o colaborare cu dezvoltatorii pe staţii de încărcare”, a subliniat Dana Popescu. În plus, clientul de BMW i3 sau i8 va primi inclusiv un card care să-i permită să alimenteze de la aproape orice staţie şi să nu plătească încarcarea pe loc. BMW România va centraliza costurile şi i se va emite o singură factură lunar pentru a nu avea acesta contract cu toate staţiile.
    Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice în clădirile de business, la malluri sau în parcările de hipermarket.