BusinessMagazin

Tag: ieftin

  • Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România

    Discounterul german Lidl are în în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele alimentare de bază, pe când în România sunt mai ieftine delicatesele, arată o analiză a ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Hipercom Consulting.

    Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, preţuri mai mici la salam, iaurt sau unt comparativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.

    Pentru această com­paraţie au fost alese ace­leaşi produse, sub acelaşi brand şi la acelaşi gramaj. Pentru a face comparaţia de preţ au fost alese pro­dusele promo­vate în cataloagele Lidl din cele două ţări, unde compania promovează săptămânal câ­teva zeci de articole alimentare şi nealimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A ajuns să fie atât de ieftin, încât nici piraţii nu-l mai fură

    Furtul de petrol era o treabă profitabilă, însă preţul aurului negru a scăzut atât de mult în ultima vreme , încât nici piraţii nu se mai încumetă să-l fure, potrivit Quartz.
     
     
    “Când preţul petrolului a ajuns la 30 de dolari pe baril, pirateria nu mai este o afacere atât de profitabilă pe cât era când un baril se vindea cu 106 de dolari”, spune Florentina Adenike Ukonga, secretar executiv al comisiei Gulf of Guinea. Ea susţine că scădera preţului petrolului este un factor care a dus la scăderea pirateriei din zonă, dar nu a contat numai acest fapt.
     
     
    În 2013 s-au înregistrat 100 de atacuri ale piraţilor asupra vaselor petroliere dintre care 56 au avut succes, în 2014 numărul a scăzut la 67 de atacuri (26 au avut succes). Această scădere s-a întâmplat înainte ca preţul să scadă. Trebuie menţionat totuşi că 70% dintre atacuri nu sunt raportate, potrivit Oceans Beyond Piracy.

    Pentru 2015 datele nu au fost făcute publice încă, dar se estimează că au avut loc 49 de incidente anul trecut.
     
    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.2 miliarde de dolari – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Locul unde locuitorii trăiesc 140 de ani şi fără să se îmbolnăvescă – GALERIE FOTO

    Cele mai izolate locuri de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

     

  • Concedieri masive în China. 1.800.000 de oameni îşi vor pierde slujbele

    Oficiali chinezi au anunţat planul de a concedia aproximativ 1.8 milioane de muncitori din industria oţelului şi a cărbunelui, informează Quartz.

    Această mutare face parte din planulu preşedintelui Xi Jinping de a restructura economia ţări. În ultimii ani, China şi-a construit economia pe industrii producătoare orientate către export. Însă, în prezent, ţara produce prea mult cărbune şi oţel, cererea internă a scăzut odată cu încetinirea economiei, iar soluţia e ca mărfurile să fie vândute foarte ieftin la export. Se lovesc însă de rezistenţă din partea industriei europene, care acuză China că vinde la preţ de dumping.

    China plănuieşte să treacă de la o economie bazată pe export la o economie bazată pe consum.
     

  • Ţiţeiul ieftin otrăveşte producătorii de petrol şi companiile îndatorate

    Însă pentru primul petrolul ieftin înseamnă durere. La nivel macro, acest lucru este evident în vizitele pe care a început să le facă FMI, cu „obsesia“  lui pentru stabilitate: nu la Atena sau la Roma, unde băncile se zguduie la cel mai mic tremur pe burse, ci în Azerbaidjan, o ţară cu un buget dependent aproape în totalitate de veniturile din petrol.

    În general dictaturile producătoare de petrol din Asia Centrală, cum este Azerbaidjan, se regăsesc printre ţările lovite cel mai dur de scăderea accentuată a cotaţiilor petrolului mai ales deoarece, ca state foste sovietice, au rămas cu o dependenţă puternică de comerţul cu Rusia, un alt producător de petrol, după cum scrie pentru Project Syndicate Bill Emmott, fost editor şef la The Economist.
    Prăbuşirea cu 70% a preţurilor petrolului reprezintă un transfer colosal de 3.000 de miliarde de dolari în venituri anuale de la ţările producătoare de petrol la cele consumatoare.

    Cei mai mari beneficiari ai acestui transfer sunt ţările puternic îndatorate, importatoare de petrol precum Grecia, Italia şi Spania. Şi Germania este răsfăţată, după cum arată sondajele de opinie. Energia mai ieftină (Germania trece printr-o tranziţie costisitoare de la energie poluantă la energie curată) şi creşterea veniturilor prin majorarea salariilor i-au încurajat pe consumatorii nemţi să cheltuiască mai mult, iar consumul a devenit cel mai puternic motor de creştere economică.

    Însă încrederea şi dispoziţia de a cheltui sunt avantaje vulnerabile, mai ales în actualul mediu saturat de turbulenţe şi incertitudini.
    În SUA, înjumătăţirea preţului benzinei îi scoate mai mult pe americani în oraş, la restaurante. Însă ei economisesc mai mult decât ar vrea guvernul. În trecut, petrolul ieftin a stimulat creşterea economiei mondiale deoarece consumatorii cheltuiau mai mult dintr-un dolar suplimentar decât producătorii.

    Petrolul ieftin poate deveni, în multe moduri, inamicul cererii. Când preţurile depăşeau 100 de dolari pe baril, avea sens pentru un producător să investească în explorare în regiuni îndepărtate sau dificile precum Arctica, Africa de Vest şi coasta Braziliei, explică The Economist. Pe măsură ce preţurile au coborât, au scăzut şi investiţiile. Proiecte în valoare de 380 de miliarde de dolari au fost îngheţate. În SUA, cheltuielile cu active fixe din industria petrolului s-au redus la jumătate faţă de nivelul de vârf. Otrava s-a răspândit: indicele PMI (bazat pe intenţiile directorilor de achiziţii din companii) a înregistrat în decembrie o contracţie accelerată de-a lungul întregului sector manufacturier american.

    În Brazilia, durerile cauzate de preţurile petrolului companiei naţionale Petrobras au fost exacerbate de un scandal de coprupţie care a cauzat paralizie la cele mai ridicate niveluri ale guvernului.
    Căderea investiţiilor şi preţurilor activelor este cu atât mai distructivă cu cât este mai rapidă. Prăbuşirea preţurilor petrolului când economia mondială este şubredă poate declanşa defaulturi.
    Posibilele revărsări în sistemul financiar sunt greu de evaluat. O mare parte din creşterea de 650 de miliarde de dolari a datoriilor companiilor din lumea emergentă începând cu 2007 este în industriile petrolului şi materiilor prime.

     

     

     

  • Jerry Seinfeld îşi vinde colecţia de maşini. Vezi cât costă cea mai scumpă masina din colecţia lui – GALERIE FOTO

    Gooding & Company, casa de licitaţii, va scoate la vânzare colecţia impresionantă de automobile a lui Jerry Seinfeld pe 11 martie. „Domnul Seinfeld are o colecţie de maşini Porsche de invidiat. El este recunoscut ca fiind un cunoscător Porsche şi şi-a dovedit pasiunea şi devotamentul pentru marcă”, a declarat David Gooding, preşedintele casei de licitaţii.
     
    Cea mai ieftină maşină este un Porsche 911 din 1966 ce va fi scos la vânzare cu un preţ de 200-300.000 de dolari, iar cel mai scump automobil este un Porsche 917/30 Can-Am Sypder din 1973 (5-7 milioane de dolari). 
     

  • Cum să faci mii de dolari vânzând sticle cu aer. Un britanic de 27 de ani vinde o sticlă cu 115 dolari

    Leo De Watts, antreprenor britanic, în vârstă de 27 de ani, a făcut mii de dolari vânzând chinezilor sticle cu aer din Marea Britanie, scrie CNN.

    De Watts a spus că mai multe sticle au luat drumul Chinei, dar fără a preciza un număr sau veniturile totale. Acesta a înfiinţat „ferma de aer” Aethaer anul trecut şi de atunci a vândut sute de containere cu aer colectat din mai multe zone din Marea Britanie. „Am avut clieţi care au cerut un anumit tip de aer. Câteodată poate fi din vârful unui munte, alteori dintr-o vale”, spune De Watts.

    În urmă cu o lună, o companie canadiană a profitat de nevoia chinezilor  de aer curat şi a început să le vândă aer proaspăt îmbuteliat în sticle. Canadienii vindeau o canistră cu un preţ între 14-20 de dolari, mult mai ieftin decât Leo De Watts.

    Poate ar trebui şi românii să vândă aerul din zona cu cel mai pur aer din ţară, care în curând ar putea redeveni staţiune turistică.

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţiva antreprenori au decis să facă bani în România pe seama celor care investesc mii de euro ca să aibă o casă inteligentă

    Te decizi să pleci mai devreme acasă, aşa că intri pe aplicaţia online şi setezi temperatura în locuinţă. Seara, pui hainele în maşina de spălat, iar aparatul decide care este cea mai bună perioadă în care să deruleze programul pentru a economisi energie. Pleci grăbit la muncă şi uiţi să stingi luminile în casă, dar porneşti telefonul şi dai comanda vocală „afară“, iar luminile se sting automat. Toate aceste scenarii fac parte din soluţiile de automatizare a casei, tot mai populare şi din ce în ce mai accesibile.

    Definiţiile pe care le-am primit din partea companiilor care comercializează soluţii de profil în România sună mult mai sec decât te-ai aştepta să auzi atunci când se vorbeşte despre casa care răspunde la comenzi date din partea cealaltă a oraşului sau a lumii: „O modalitate simplă, unitară şi centralizată de a controla subsisteme“, „automatizări care fac viaţa mai uşoară“ sau „sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor controlul“. Când se pune problema automatizării unei case, trebuie luate în calcul aspecte precum eficienţa energetică, confortul personal şi chiar siguranţa. Sunt însă oamenii dispuşi să investească sume considerabile pentru a-şi face casele mai deştepte?

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor“.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.

  • Cele mai enervante clişee din mediul de afaceri

    Reprezentanţii comunităţii de afaceri, consultaţi de Business Magazin, au decis că “mâna de lucru ieftină” este cel mai dăunător clişeu din mediul local de business. Vă prezentăm un top al clişeelor, alături de motivaţiile oferite de oamenii de afaceri:

    1. “Mâna de lucru ieftină”

    a.  “Deosebit de distructiv”
    b. “Multă lume face nişte investiţii greşite de business din cauza acestei sintagme”,
    c. “Nouă ne trebuie calitate, nu preţ mic. Un vânzător care zâmbeşte şi este plătit cu 10% mai mult decât unul care se uita strâmb poate aduce lejer 20% mai multe vânzări”

    2. “Omul, cea mai importantă resursă” 

    a. “A fost atât de des folosit, acum nu mai crede nimeni în el. Poate de aceea nici nu avem o cultură a profesionalismului în business în România”;
    b. “Multe companii susţin că oamenii sunt cei mai importanţi, dar nu îi tratează ca atare”;
    c. “Supărător”,
    d. “Era şi pe vremea lui Ceausescu – totul pentru om”;

    3. “Clientul nostru, stăpânul nostru”, cu variante: “centraţi pe client”, de exemplu

    a. “Toţi spunem că o facem. Doar spunem. Şi repetăm atât de des acest lucru încât aproape că îi uităm importanţa”;
    b. “Clienţii nu trebuie să fie stăpâni, pentru că asta ar însemna că furnizorul îşi asumă rolul de executant de ordine”;
    c. “Supărător şi enervant”
    d. “Clientul vrea de cele mai multe ori să obţină cel mai bun servicu sau produs, la un preţ onorabil. Nevoia de profitabilitate, la costuri cât mai mici, nu este neapărat în interesul clientului, este o zonă gri unde puţini se bagă”.

    Citiţi şi Despre clişeu, în teorie şi practică

    4. “Think outside the box”

    a. “Ar fi o sintagmă excelentă dacă într-adevăr s-ar dori acest lucru, dar adevărul este cu totul altul”,
    b. “Sursa anglo-saxonă a expresiei a adus multă autoritate acestei expresii. Însă, din păcate, noi suntem exact pe dos: şi sistemul educaţional, şi valorile şi tipul de cultură a muncii pe care le avem, sunt total ”inside the box”.

    5. “Ieşi din zona de confort”

    a. “Un efect aproape comic”
    6. “Treci la nivelul următor”
    a. “Un efect aproape comic”
    b. “Este un clişeu teribil. Şi este un clişeu care manipulează. Care te face să te gândeşti că eşti la un nivel ”inferior” şi că cel care îţi oferă acest îndemn e deja ”superior” pentru că a ajuns deja la un nivel mai sus decât tine. De fapt nu există nivele. Există doar experienţe care ne pot creşte ca oameni şi profesionişti sau nu”.

    7. “Schimbarea începe cu tine”

    a. “Supărător şi enervant”
    b. “Întreaga înţelepciune, vestică sau orientală, pleacă de la acest principiu. Dacă ”cunoaşte-te pe tine însuţi” a devenit un clişeu atunci ar fi extrem de grav. Sper totuşi că încă nu este un clişeu”.