BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene

    “E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
    europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
    sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
    Vasilescu.

    Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
    nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
    crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
    4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
    cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
    ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
    cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
    investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
    la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.

    Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
    fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
    contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
    din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
    sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
    iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
    artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
    inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
    inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.

    Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
    anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
    Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
    octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
    alimente, ca efect al majorarii TVA.

    In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
    specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
    trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
    propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
    europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
    care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
    Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
    respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
    europeni.

  • Fondul de garantare pentru IMM, suplimentat cu 100 mil. euro. Primariile capata si ele acces la acesti bani

    Prin ordonata de urgenta adoptata miercuri a fost
    extinsa si categoria de beneficiari ai programului de sprijin
    pentru cei care deruleaza proiecte in domenii considerate
    prioritare pentru economie. In afara de firmele private, acum vor
    putea primi garantii de credite pentru cofinantare, din resursele
    Fondului, si primariile sau prefecturile care deruleaza proiecte
    finantate prin programe ISPA sau in domeniul infrastructurii de
    turism aflate in proprietatea autoritatilor.

    Ordonanta adoptata miercuri “are dublu scop: pe de o parte,
    sustinerea firmelor private iar, pe de alta parte, pentru
    imbunatatirea absorbtiei fondurilor comunitare”, a afirmat
    purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean.

    Ea a adaugat ca “partea de cofinantare reprezinta o componenta
    majora a bugetului de stat pe 2011”, care ar urma sa fie
    definitivat in perioada urmatoare. Proiectul de buget “este aproape
    gata, dar inca se mai poarta discutii intre Ministerul Finantelor
    Publice si celelalte ministere”, spune Muntean.

  • Adevarul despre banii UE: nu Udrea, laudata de Basescu, ci Seitan a atras cele mai multe fonduri europene

    Datele oficiale contrazic, in buna parte, versiunea
    presedintelui Traian Basescu referitor la situatia absorbtiei
    fondurilor europene. In viziunea lui, campioanele ar fi Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, si cel
    al Mediului, condus de Laszlo Borbely.

    Conform statisticii publicate de Autoritatea
    pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, la 31 august 2010,
    cel mai bine sta insa Ministerul Muncii care, cu Mihai Seitan la
    conducere, a ocupat prima pozitie in topul numarului proiectelor
    aprobate – 1.763, aproape dublu fata de Ministerul Dezvoltarii si
    de 12 ori mai mult fata de Ministerul Mediului.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Aproape jumatate din platile de subventii directe pentru fermieri se deruleaza prin CEC Bank

    Conform
    conventiei semnate de CEC Bank in iulie cu Agentia de Plati si
    Interventie pentru Agricultura si Fondul de Garantare a Creditului
    Rural, beneficiarii de subventii directe pe suprafata pot primi
    credite in valoare de pana la 70% din valoarea subventiilor pentru
    anul 2010. Creditele se acorda in baza adeverintelor emise de APIA
    catre fermieri, prin care certifica suprafetele agricole
    exploatate. FGCR poate garanta pana la 50% din credite.

    Creditele, care vizeaza sustinerea activitatilor curente ale
    fermierilor (aprovizionarea cu seminte, ingrasaminte, combustibili,
    plata salariilor, plata obligatiilor catre bugetul de stat sau
    local), sunt acordate catre persoane fizice sau juridice care
    exploateaza terenul agricol pentru care cer credit – proprietari,
    arendasi, concesionari, locatari, administratori in cadrul
    asociatiilor in participatiune.

    Pentru
    CEC Bank este al saselea program de acest fel derulat in ultimii
    trei ani in parteneriat cu APIA si FGCR. In prezent, peste 45% din
    totalul platilor de subventii acordate fermierilor se deruleaza
    prin conturi curente sau carduri CEC Bank.

    CEC
    Bank a deschis, din iunie pana acum, Birouri de Fonduri Europene in
    mai mult de jumatate din sucursalele teritoriale ale bancii, cu
    scopul de a-si promova produsele de creditare pentru accesarea de
    fonduri europene. In aceasta saptamana vor fi inaugurate birourile
    din sucursalele Alba Iulia, Deva si Sibiu.

    Printre domeniile creditate de
    CEC Bank pana acum pentru accesarea de fonduri europene se numara
    constructia si modernizarea de ferme agricole si silozuri,
    achizitia de echipamente, constructia de pensiuni turistice,
    introducerea de sisteme de management al calitatii, proiecte de
    infrastructura si utilitati, cumpararea de echipamente si programe
    informatice. “In particular, agricultura este un domeniu important
    pentru noi, intrucat este caracterizat de seriozitatea deosebita a
    clientilor si un grad aproape de zero de credite neperformante”,
    declara recent pentru BUSINESS Magazin presedintele CEC
    Bank,     Radu Gratian Ghetea.

  • CEC Bank a deschis Birouri de Fonduri Europene in 22 de judete

    Strategia CEC are in vedere extinderea pe piata fondurilor
    europene, incepand de la consultanta gratuita acordata inaintea
    inceperii proiectelor, cu echipe de specialisti dedicati in fiecare
    judet, astfel incat potentialii clienti sa aiba posibilitatea de a
    evalua din timp daca proiectele lor sunt bancabile sau nu si cum le
    pot dimensiona astfel incat sa devina eligibile pentru finantare.
    Cei care au o idee de afacere si vor fonduri europene pot afla
    detalii despre modalitatile de prefinantare, cofinantare sau
    finantare a cheltuielilor neeligibile si pot fi asistati pentru o
    implementare corecta, care sa asigure rambursarea de catre UE a
    cheltuielilor facute.

    “Prin cele peste 4.000 de proiecte pentru obtinere de fonduri
    europene finantate pana in prezent, banca si-a dezvoltat o
    expertiza solida in domeniu. Mai sunt de absorbit peste 20 miliarde
    de euro pana in 2013, asa incat CEC Bank considera o datorie de
    onoare sa sustina prin intreaga retea si prin personal dedicat ceea
    ce este considerata prioritatea strategica a Romaniei la ora
    actuala”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Radu Gratian Ghetea,
    presedintele CEC Bank.

    Suplimentar, prin liniile de la BERD, banca a acordat 477
    credite cu valoare de aproape 20 de milioane de euro. La ora
    actuala, CEC Bank are in faza de consiliere peste 300 de proiecte
    pentru accesarea fondurilor europene, cu o valoare totala de peste
    400 milioane de lei. Prin proiectele finantate pana acum de CEC
    Bank s-au atras in tara granturi de circa 270 milioane de euro.

    Printre domeniile creditate de CEC Bank pana acum pentru
    accesarea de fonduri europene se numara constructia si modernizarea
    de ferme agricole si silozuri, achizitia de echipamente,
    constructia de pensiuni turistice, introducerea de sisteme de
    management al calitatii, proiecte de infrastructura si utilitati,
    cumpararea de echipamente si programe informatice. “In particular
    agricultura este un domeniu important pentru noi, caracterizat de
    seriozitatea deosebita a clientilor si un grad aproape de zero de
    credite neperformante”, spune Ghetea.

    ——————————————-

    Cu ocazia evenimentului “MEET THE CEO”, care va fi organizat de
    BUSINESS Magazin in data de 31 august, sub forma unei discutii
    libere cu membri ai comunitatii de business din Romania, Radu
    Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a
    Bancilor, va discuta pe larg cu participantii despre perspectiva
    creditarii in Romania, despre rolul celei mai mari banci cu capital
    de stat in finantarea economiei reale si cele mai importante
    probleme cu care se confrunta la ora actuala sistemul bancar.

    “MEET THE CEO” este un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza dialogul comunitatii de business cu cei mai importanti
    manageri de companii si banci de pe piata. La precedentele editii
    au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si Liliana Solomon
    (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania), Saduokhas Meraliyev
    (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis (Romtelecom).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Revista presei economice din Romania

    Evenimentul Zilei trece in revista “Afaceri de vanzare pe internet. Ce poti cumpara cu 15.000 de euro”, cele
    mai multe oferte (e vorba de afaceri offline, doar ofertele fiind
    publicate pe internet) fiind pentru fast-fooduri, baruri ori
    saloane de infrumusetare, dar si magazine mixte. “Romania
    expirata”, adica infrastructura invechita despre care ziarul a
    scris cu o zi in urma, s-ar putea reabilita cu ajutorul celor circa
    30 de miliarde de euro pe care ii poate lua de la UE, cu conditia
    sa scape insa de coruptie.

    La un an de la preluarea parcarilor de la firma Dalli, Primaria Capitalei are pierderi istorice,
    calculeaza Adevarul: daca in perioada iulie 2008 – iulie
    2009 municipalitatea a primit aproximativ 5.000.000 de lei de la
    societatea lui Cocos, in urmatorul an incasarile au scazut la 1,7
    milioane de lei. Piata imobiliara de lux a inghetat; daca in anii
    trecuti targurile imobiliare de lux atrageau mii de vizitatori, in
    prezent oamenii cu bani nu prea mai viziteaza astfel de
    evenimente.

    Hotelierii, dar si oficiali din turism isi anunta la unison
    intentia de a prelungi sezonul estival 2010 pana pe data de 1 octombrie, daca vremea o va
    permite, scrie Romania Libera. Desi majoritatea celor 12
    banci care au beneficiat anul acesta de infuzii de capital de la
    actionarii principali au explicat majorarile de capital prin nevoia
    de extindere, sumele sunt folosite pentru a imbunatati
    solvabilitatea afectata de scaderea valorii garantiilor imobiliare,
    dar si de cresterea provizioanelor.

    “Atragerea de fonduri europene, ca melcul”,
    titreaza Ziarul Financiar, notand ca autoritatile au platit
    beneficiarilor de fonduri structurale peste 370 de milioane de euro
    in primele sapte luni ale anului, raportat la o tinta de plati de
    1-1,3 mld. de euro estimata de reprezentantii guvernului la
    inceputul anului. Fondurile mutuale isi revin din trauma FNI:
    200.000 de investitori, nivel record in istoria post-FNI a
    industriei de investitii.

    Cu toate ca notarii sustin ca piata imobiliara este in stagnare,
    in primele sase luni numarul tranzactiilor imobiliare realizate in
    Romania a crescut cu 3% fata de acelasi interval din
    anul trecut, ajungand la aproximativ 271.700, arata Gandul.
    Construirea a doua pasaje rutiere peste calea ferata care
    intersecteaza centura rutiera a Aradului, parte din DN 7, a atras
    21 de oferte de la constructori straini si autohtoni, investitia
    totala fiind de 25 milioane de euro.

  • Cum a reusit Polonia sa aiba crestere economica in 2009: a stiut sa foloseasca fondurile europene

    Conform simularilor celor doua studii – unul pregatit de
    Institutul pentru Cercetari Structurale (IBS) si unul realizat de o
    echipa internationala de cercetatori angajata de Comisia Europeana
    – PIB-ul ar fi fost cu 50% mai mic, daca nu ar fi fost folosite la
    maxim fondurile europene.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Basescu acuza industria carnii ca a fraudat fonduri europene in valoare de 12 milioane de euro

    “Industria carnii sunt baietii aia veseli care vin toata ziua la
    televizor sa ne spuna cum cresc preturile pentru ca nu le da
    Guvernul bani. Ce-a constat OLAF pana acum: din 211 proiecte, 62
    sunt suspecte de fraudare”, a spus seful statului. El a mai spus ca
    astfel vrea sa traga un semnal de alarma pentru beneficiarii de
    fonduri europene, aratand ca se efectueaza verificari si ca
    nerespectarea conditiilor duce la returnarea banilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info