BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.

     

  • A murit fondatorul IKEA

    „Fondatorul IKEA şi Ikano şi unul dintre cei mai mari antreprenori ai secolului XX, Ingvar Kamprad, a murit pe 27 ianuarie, în locuinţa sa din Småland, Suedia”, a transmis compania internaţională printr-un comunicat de presă, scrie Gandul.info

    Kamprad a înfiinţat IKEA la vârsta de 17 ani şi a transformat-o într-unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial. Din 1988 acesta a renunţat la un rol managerial în cadrul companiei, dar a fost cel mai apropiat consilier al conducerii.

    Chiar dacă era unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, Kamprad era cunoscut pentru viaţa sa destul de austeră pentru o asemenea situaţie materială: economisea fiecare bănuţ şi purta haine second hand.

    Chiar dacă averea acumulată de acesta pe parcursul vieţii ar putea să îi asigure un trai excentric, Kamprad a ales să se refugieze în anonimat şi cheltuieli zilnice chibzuite, notează Daily Express.

    Omul de afaceri suedez a locuit într-o casă obşinuită, a fost mare fan al chifteluţelor produse şi vândute de IKEA, preferând de fiecare dată să zboare la clasa economică în dauna clasei întâi oferită de companiile aeriene. Pe deasupra, afaceristul suedez punea mare accent pe partea materială a vieţii, acesta preferând să meargă la cumpărături la piaţa aflată în apropierea casei sale.

    De exemplu, invitat la un eveniment dedicat oamenilor de afaceri din Suedia, Kamprad a fost înlăturat de la ceremonie deoarece aceasta sosise cu autobuzul la eveniment şi intenţiona să plece acasă cu pliculeţele de zahăr şi sare pe care le găsise la bufetul acestei acţiuni. 

    Omul care a pus piatra de temelie în construcţia IKEA, a fost întotdeauna privit drept un om remarcabil care s-a aflat continuu în spatele unui business cu profit anual de 3,79 miliarde de euro şi vânzări de 32,7 miliarde de euro în 44 de ţări la nivel mondial.

    O serie de acuzaţii şi speculaţii au fost făcute la adresa lui Kamprad pe parcursul anilor. În Suedia se vehicula că acesta a fost un membru important al unei mişcări pro-fasciste suedeze în anul 1942, lucru care ulterior s-a şi adeverit.

    În semn de scuze, fondatorul IKEA a donat atunci circa 118 de milioane de euro în scop caritabil.

    Kamprad a avut probleme cu alcoolul în urmă cu câţiva ani. În 1960 conducea un autoturism Porsche.

    Johan Stenebo, un fost asistent al lui Kamprad, a scris într-o carte despre fondatorul IKEA că acesta „a vrut întotdeauna să pară un om din popor, să fie la fel ca noi. Ingvar a vrut întotdeauna să pară ceva mai retras, un alcoolic cu probleme. Le spune oamenilor că are multe probleme şi că este uneori uşor prost. Cu toate acestea el rămâne incredibil de atent la detaliu”.

    Conform unor estimări, la nivel mondial IKEA este al treilea cel mai mare consumator de lemn. Totodată, în întreaga lume se tipăresc în fiecare an mai multe cataloage IKEA decât Biblii. De asemenea, se crede că unul din zece europeni este conceput într-un pat fabricat de IKEA.

  • Cum a ajuns Disney să pună monopol pe industria de divertisment

    La jumătatea lunii decembrie 2017, Disney a făcut anunţul ce confirma zvonuri apărute încă de la jumătatea anului trecut: achiziţia Fox printr-o tranzacţie cu o valoare de zeci de miliarde de dolari.

    Tranzacţia a pus capăt celor peste cinci decenii de expansiune a mogulului media Rupert Murdoch, în vârstă de 86 de ani, care a transformat un ziar australian pe care l-a moştenit de la tatăl său, la vârsta de 21 de ani, într-un imperiu media şi de divertisment. În cadrul tranzacţiei, Disney va prelua studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox şi cele 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB – din Marea Britanie, deţinute de Rupert Murdoch. În cadrul tranzacţiei, Fox vinde şi televiziunile sale FX şi National Geographic, precum şi compania media Star India.

    Pe bursă, reacţiile au venit imediat după anunţarea tranzacţiei: acţiunile Disney au crescut cu 1,8%, iar cele ale Fox au bifat plusuri de până la 3%.

    Tranzacţia oferă Disney control şi asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum Star Wars, Avatar, Deadpool şi The Simpsons. După încheierea tranzacţiei, Murdoch rămâne proprietarul Fox News, al postului de sport FS1 şi al Fox Network. Decizia lui Murdoch de a încheia această tranzacţie a fost o surpriză în piaţa de profil, pentru că mulţi se aşteptau ca fiii săi, James şi Lachlan, să moştenească imperiul media.

    Divizia de cinema şi televiziune – inclusiv studiourile 20th Century Fox, reţeaua de televiziune Fox şi postul Fox News – a fost separată de cea care include ziarele şi operaţiunile de publishing ale grupului News Corp. Din grupul media News Corp. fac parte şi publicaţiile americane Wall Street Journal şi New York Post, dar şi ziarele britanice Sunday Times şi The Sun, precum şi editura HarperCollins.

    Un aspect interesant este acela că Fox se afla chiar ea în mijlocul unui proces de achiziţii: compania deţinută de Rupert Murdoch a oferit 15 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea Sky, o reţea britanică de televiziune. Momentan, tranzacţia este analizată de Consiliul Britanic al Concurenţei, iar cei de la Variety scriu că instituţia ar putea bloca afacerea. Există astfel şanse, mai scrie sursa amintită, ca Disney să încerce ulterior o preluare a Sky, deschizând astfel şi mai multe porţi către piaţa europeană.

    Încă de la momentul în care Disney a anunţat că va prelua majoritatea bunurilor deţinute de Murdoch, lumea a început să calculeze care ar putea fi impactul asupra industriei de divertisment.

    Înţelegerea – una dintre cele mai mari din istoria pieţei de profil – plasează bunurile Fox în apropierea valorii de 66 miliarde dolari, fiind incluse aici şi datorii de peste 13,5 miliarde. Cu toate acestea, reprezentanţii Disney se aşteaptă la economii de peste 2 miliarde de dolari după doar 24 de luni de la aprobarea tranzacţiei de către instituţiile abilitate.

    ”Consumatorul nu va beneficia de pe urma acestei tranzacţii“, crede Paul Verna, analist principal al eMarketer. ”Achiziţia are de-a face cu banii încasaţi de familia Murdoch şi de modul în care Disney îşi consolidează imperiul. Nu văd niciun beneficiu pentru cei care consumă producţiile. Mai mult, cred că rezultatul cel mai probabil este o mai mică varietate şi preţuri mai mari, din moment ce reprezintă strângerea conţinutului şi a drepturilor de distribuţie sub un singur acoperiş.“

    CEO-ul Disney, Robert Iger, va rămâne în funcţie până în 2021 pentru a supraveghea integrarea bunurilor conform strategiei deja existente. ”Preluarea acestei colecţii stelare de businessuri de la 21st Century Fox reflectă cererea tot mai mare din partea consumatorilor pentru experienţe de divertisment diverse care sunt mai accesibile decât în trecut“, a declarat Iger celor de la Forbes. ”Suntem onoraţi şi recunoscători că Rupert Murdoch ne-a încredinţat viitorul afacerii pe care a construit-o de-a lungul vieţii, fiind în acelaşi timp entuziasmaţi de oportunitatea extraordinară pe care o avem, şi anume aceea de a mări portofoliul de francize astfel încât să putem îmbunătăţi oferta către consumatori.“

    CEO-ul Disney a mai explicat că afacerea va creşte influenţa internaţională a companiei, atingând pieţe-cheie din jurul lumii.

    Jonathan Cohen, analist principal la compania de marketing tehnologic Amobee, crede că advertiserii vor putea să ţintească şi mai uşor fanii unui anumit gen. Spre exemplu, dacă o agenţie de publicitate vrea să transmită un mesaj pentru fanii genului cu supereroi, variantele sunt nenumărate: spoturi în timpul Agents of S.H.I.E.L.D. pe ABC, spoturi în timpul Legion pe FX sau unele în timpul Runaways pe Hulu – toate fiind deţinute de Disney. În acelaşi timp, cu cât vor vinde mai multă publicitate destinată unui anumit segment, cu atât cei de la Disney vor avea un mai mare interes să producă mai multe seriale sau filme destinate acelor spectatori.

  • Probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume. Compania care nu a pierdut nici un ban din anul 1990 până astăzi

    Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.

    Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
    “Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.

    În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.

    Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt  responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.

    Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.

    Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.

  • Dezastru pentru o companie care acum câţiva ani era pe val: concediază sute de oameni şi CEO-ul şi-a redus salariu la 1 dolar

    Nick Woodman, fondatorul şi CEO-ul GoPro, îşi va reduce salariul la 1 dolar şi a anunţat că vor fi daţi afară în jur de 250 de oameni, în speranţa de a reduce din cheltuieli şi a duce compania pe linie de plutire, conform Forbes.

    Woodman a declarat că va primi doar 1 dolar drept salariu în 2018, o reducere substanţială faţă de ceea ce a primit CEO-ul în 2016, un salariu de 800,000 de dolari şi un bonus de performanţă de 300,000 de dolari. Woodman, unul dintre cei mai bogaţi americani, şi-a văzut averea scăzând odată cu preţul acţiunilor companiei sale.

    GoPro a oferit o perspectivă dezamăgitoare şi reprezentanţii au declarat că vor concedia 250 de angajaţi la nivel mondial şi că firma va ieşi de pe segmentul dronelor, la scurt timp după ce au lansat drona Karma care ar fi trebuit să schimbe dramatic peisajul dronelor. Compania a mai concediat alţi 270 de oameni în martie 2017 în căutarea profitabilităţii. În 2016, GoPro avea 1483 de angajaţi la nivel global.

    GoPro se chinuie de ceva vreme să-şi vândă apartele de fotografiat şi dronele, iar compania a fost forţată să ofere reduceri importante pentru a stimula vânzările. Compania se aşteaptă la venituri de 340 de milioane de dolari în trimestrul patru, mult sub previziunile iniţiale de 460-480 de milioane de dolari. Mai mult, reprezentanţii companiei au declarat că nu se aşteaptă ca firma să revină pe profit decât abia la jumătatea anului 2018.

  • De ce îşi cumpără hainele de la magazine second-hand unul dintre cei mai bogăţi oameni din lume – VIDEO

    Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.

    Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.

    În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o  vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.

    CEO-ul companiei este, de la 1 septembrie, Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 389 magazine ale IKEA Group în zeci de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 783 milioane de vizite în 2016.

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara

  • Imperiul Zara se clatină: Fondatorul Amancio Ortega vrea să vândă 16 magazine pentru jumătate de miliard de euro

    Inditex, fondată şi deţinută de miliardarul Amancio Ortega, al patrulea cel mai bogat om din lume, scoate la vânzare 16 magazine Zara cu licenţă pentru 20 de ani, în schimbul sumei de 400 de milioane de euro (472 de milioane de dolari). Oferta i-ar permite cumpărătorului, dacă doreşte, să renunţe la proprietăţi după primii cinci ani, potrivit unei surse contactate de Bloomberg. Dintre unităţile scoase la vânzare, paisprezece sunt situate în Spania, iar două în Portugalia.
     
    Un oficial din partea Inditex a confirmat potenţiala vânzare şi a spus că face parte dintr-un plan menit să omogenizeze strategia de leasing a companiei. Majoritatea magazinelor sunt operate în sistem de leasing, a adăugat oficialul, care nu a confirmat însă preţul.
     
    La începutul lunii decembrie, acţiunile imperiului Inditex erau în scădere. În data de 8 decembrie, acţiunile gigantului erau în scădere cu 4,5%.
     

  • Reţeta succesului: Cum reuşeşte un tânăr din România să vândă MERDENELE de 700.000 euro

    După patru ani în care Cristian Chiţu a controlat prin franciză două patiserii ale unuia dintre cele mai populare branduri locale, a mizat pe cartea antreprenoriatului, idee care a prins contur în 2012. A constatat că majoritatea clienţilor îşi doreau produse necongelate, fără aditivi, aşa că a decis să pună bazele unei patiserii proprii, unde să şi producă. Aşadar, a combinat o parte din reţetele bunicii cu cele pe care bucureştenii le iubeau cel mai mult şi astfel a luat fiinţă prima unitate Patiseria Tineretului.

    ”Am redescoperit gustul prăjiturilor copilăriei şi mi-am amintit de bunica, ale cărei preparate răspândeau un miros delicios în toată casa, mai ales în perioada sărbătorilor, când prepara o mulţime de bunătăţi“, povesteşte antreprenorul. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate.

    În prezent, sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală, în zone cu trafic intens, principalele categorii de produse comercializate fiind cele de patiserie şi covrigărie. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu; dintre produsele de patiserie, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt cele mai populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei.

    Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 euro, bani obţinuţi prin intermediul unui credit bancar, dar, spune Chiţu, activitatea în acest domeniu nu este dificilă, dacă unităţile sunt plasate în zone cu vad. ”Dacă patiseria este deschisă într-o zonă intens circulată, în care există staţii de metrou, RATB, instituţii publice, clădiri de birouri, şcoli etc., supravieţuirea nu este grea; din contră, oferă posibilităţi de creştere. Cu toate acestea, se impun trei condiţii: personal serviabil, curăţenie, produse proaspete şi de bună calitate“, precizează antreprenorul.

    Clienţii fideli al patiseriilor sale sunt tinerii care se duc sau se întorc de la şcoală, liceu sau facultate, angajaţii care lucrează în proximitatea spaţiilor şi pensionarii care locuiesc în zone adiacente. în cadrul afacerii Patiseria Tineretului lucrează în total 33 de oameni, însă antreprenorul precizează că ar mai fi nevoie de cel puţin şapte pentru a funcţiona în condiţii optime. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro, iar pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro.

    Anul acesta investiţiile au vizat fabrica unde sunt produse aluaturile (închiriere, amenajare şi utilare), rebranduirea tuturor patiseriilor şi amenajarea acestora, achiziţionarea de noi echipamente pentru toate patiseriile şi deschiderea unui nou spaţiu în zona Unirii din Bucureşti. Aceasta este a patra patiserie, după ce în primăvara acestui an compania a vândut una din unităţi. Noul punct de lucru în care muncesc şapte persoane, este situat în centrul istoric al Capitalei, într-o clădire construită în 1890 şi are o suprafaţă de 35 mp. Investiţia pentru amenajarea şi dotarea acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.

    Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală. Despre perspectivele acestei afaceri, Chiţu consideră că reţeaua de patiserii va avea în cinci ani acoperire naţională, cu puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara.

    Antreprenorul povesteşte că parcursul afacerii până în prezent nu a fost tocmai lin, iar unele eşecuri s-au transformat în lecţii. Spre exemplu, cel mai dificil moment a fost când a intrat în incapacitate de plată din cauza vânzărilor foarte slabe la una din patiserii. Povestea acestei ”păţanii“, după cum o numeşte chiar el, începe în luna noiembrie 2012, când a decis să mute patiseria deschisă pe Calea Moşilor la o distanţă de două staţii.

    În ianuarie 2013, din cauza vânzărilor foarte slabe, s-a confruntat cu incapacitatea de plată a chiriei, utilităţilor, bugetului de stat şi, mai ales, a salariilor. ”Mi-am asumat în totalitate alegerea greşită a spaţiului şi am decis să fac încă un credit pentru a achita toate dările din acea lună. Cel mai mult mă măcina gândul că pot lăsa oameni pe drumuri, neavând bani de salarii. Ei nu aveau nicio vină“, povesteşte Chiţu. După o lună a închis patiseria respectivă şi a mutat angajaţii în celelalte locaţii, până când a găsit un alt spaţiu; iar după un an a reuşit să acopere şi datoria creată.

    Cele mai mari oportunităţi ale segmentului de piaţă în care activează sunt reprezentate de creşterea calităţii produselor şi relaţia dintre clienţi şi personalul de vânzare, spune antreprenorul. Pe de altă parte, cele mai mari impedimente ţin de lipsa forţei de muncă calificată şi de concurenţa neloială, adaugă acesta.

    Nici antreprenoriatul nu e simplu, iar din punctul său de vedere calităţile nelipsite ale unui om de afaceri ar trebui să fie curajul, perseverenţa, rezistenţa la stres şi capacitatea de muncă ”24 din 24“ la nevoie. ”Să îşi evalueze ideea de afacere prin testarea produsului sau serviciului pe clienţi, să îşi construiască un plan de afaceri şi o viziune pe termen mediu şi lung şi, evident, să aibă alături o echipă pe care să se poată baza în toate momentele, dar în special în cele dificile“, enumeră el sfaturile pentru un antreprenor aflat la început de drum.

    Cristian Chiţu este de formaţie economist, a lucrat în sectorul bancar, iar apoi a avut o firmă de consultanţă financiară şi intermedieri de credite, o firmă de asigurări şi o alta de închirieri ATV-uri pe Valea Prahovei.

    Liderul pieţei locale de patiserii şi covrigării este Fornetti, cu afaceri de 36 de milioane de euro anul trecut şi o cotă de piaţă de 6%, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, citată de ZF. Pe piaţa covrigăriilor, care a crescut puternic în special în perioada de criză, lanţuri precum Luca, Petru sau Georgi se luptă şi cu covirgăriile de cartier. Covrigii au revenit la modă în special după anul 2009, odată ce românii au fost tot mai atenţi pe ce cheltuie banii.

     

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Dan Ostahie, Altex

    Fondatorul Altex ocupă locul 16 în clasamentul celor mai admiraţi 100 de oameni de afaceri din România, poziţie în urcare faţă de anul anterior.

    Ostahie consideră că pentru el este foarte important să transmită încredere în vederea construirii reputaţiei în business. În ceea ce priveşte greşelile pe care el şi le asumă, acestea ţin de elanul adus de noile idei: „Nu ştiu alţii, dar una dintre greşelile pe care le fac adesea este că mă entuziasmez repede la idei noi, iar după mai multă analiză sunt cumva nevoit să dau înapoi”.

    Dan Ostahie a înfiinţat Altex România în 1991, pornind cu televizoare second-hand importate. Altex a prins trenul creditului de consum care a împins clienţii la cumpărături, generând o adevărată explozie a pieţei de electrocasnice. Odată cu criza, situaţia s-a schimbat însă mult: piaţa a scăzut abrupt, iar acest lucru s-a reflectat şi în afacerile reţelelor de profil.

    Antreprenorul spune că este preocupat de evoluţia lui ca lider în continuare: „Studiez, citesc şi colaborez cât de mult pot pe ariile în care doresc să dezvolt”. Altex a ajuns la o reţea de aproape 100 de magazine în prezent, iar sub brandul Media Galaxy operează 19 magazine.