BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Misiunea FMI va veni pe 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului, cu discuţii pe CAS

     Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

    La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

    Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • Criză de guvern în Slovenia

    Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE. Cel care i-a luat locul la şefia partidului este Zoran Jankovic, fost preşedinte al formaţiunii, primarul Ljubljanei, cunoscut prin scandaluri de corupţie.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”.

  • Tăriceanu: România nu are niciun proiect naţional şi funcţionează ca o frunză în vânt

     Tăriceanu a precizat că, în viziunea sa, reaşezarea economică a României post-criză trebuie făcută în interiorul unui proiect naţional, el arătând că acest nou proiect naţional trebuie să aibă preponderenţă economică.

    “România a avut până în prezent două mari proiecte naţionale – intrarea în NATO şi intrarea în UE. De ceva vreme, eu, cel puţin, consider că România nu are niciun fel de proiect naţional şi funcţionează mai degrabă ca o frunză în vânt: vine FMI, spune ceva, face ce spune FMI; pleacă FMI, face altceva. Dar, în orice caz, e aşa, un fel de mişcare mai degrabă aş califica-o drept haotică”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că, în opinia sa, România are nevoie de un proiect naţional în interiorul unei viziuni pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La ce îi folosesc Ucrainei banii de la FMI

    Drept condiţie pentru primirea creditului de la FMI, Kievul s-a obligat să majoreze tarifele la gaze pentru consumatorii casnici cu 56%, din 8 mai, şi cele la energia termică de la 1 iulie cu 40%. Guvernul interimar s-a obligat şi să acorde subvenţii pentru plata utilităţilor de către circa 27% din totalul gospodăriilor, estimate ca fiind incapabile să suporte costul majorărilor de tarife.

    O parte din banii de la FMI vor fi folosiţi pentru plata gazului către Gazprom, datorie al cărei cuantum a urcat la 3,5 mld. dolari după ce Gazprom a scumpit gazul cu 81% la 1 aprilie, anulând vechea politică de discounturi, şi a început să ceară plata anticipată pentru livrări, ca garanţie că nu va rămâne cu gazele livrate şi neachitate.

    Oficialii companiei ruseşti au anunţat că dacă Ucraina nu începe să-şi achite datoriile restante din urmă şi nu plăteşte până la 31 mai datoria pentru livrările pe iunie, va reduce furnizarea gazelor. În schimb, dacă Ucraina începe să plătească, Gazprom rămâne dispus să ofere din nou anumite reduceri de preţ, cu ocazia negocierilor care vor avea loc în perioada 16-19 mai.

     

  • Ucraina a primit prima tranşă de 3,19 miliarde de dolari din împrumutul de la FMI

     “Banii au sosit. Este vorba (despre o sumă) de 3,19 miliarde de dolari”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a băncii centrale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Listarea Hidroelectrica se mai amână

    “La Hidroelectrica, insolvenţa se va închide în cel mai bun scenariu înainte de finalul anului. Listarea va fi probabil în 2015, din ce se vede azi. O veste proastă pentru listări, dar domnul Borza este din nou acolo şi continuă restructurarea şi numirea unor manageri privaţi, profesionali, ceea ce este favorabil companiei”, a spus Konieczny.

    Compania de stat Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în luna februarie, după ce a trecut printr-o astfel de procedură în perioada iunie 2010-iunie 2013. În acordul cu FMI este prevăzută lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    “Listarea Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti şi eventual de la Londra va genera o infuzie de capital de 300 – 500 milioane de euro, bani ce vor fi alocaţi în retehnologizarea centralelor de mare putere şi finalizarea investiţiilor în capacităţi noi de producere a energiei electrice”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • FMI a aprobat un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de 17 miliarde de dolari

     Consiliul de Adminitraţie al FMI, care reprezintă toate cele 188 de state membre, a aprobat deblocarea “cât mai curând” pentru Ucraina, ameninţată cu falimentul şi fragilizată de o insurecţie prorusă în estul ţării, a unui prim împrumut în valoare de 3,2 miliarde de dolari. Acest împrumut ar trebui să acopere datoria la gaze a Ucrainei faţă de Rusia.

    Totodată, acest demers oferă şi altor donatori, precum Uniunea Europeană şi Banca Mondială, posibilitatea de a contribui la planul de salvare, estimat să ajungă la 27 de miliarde de dolari.

    Următoarele împrumuturi ale FMI vor fi acordate în etape şi cu condiţia aplicării de către Kiev a unui program de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro