BusinessMagazin

Tag: europa

  • Cele mai importante 10 evenimente de la Bursa de Valori în 2023: de la un început de an timid, la top în Europa pe final de an, la primul eşec al unei listări din ultimii zece ani, dar urmat de succesul Hidroelectrica, număr maxim de investitori, recorduri la Banca Transilvania, Petrom, finanţări Fidelis de 9,4 mld. lei

    De la un început de an timid pentru acţiunile româneşti, cu aprecieri sub cele din Europa în contextul în care investitorii se mobilizau pentru listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), 2023 se încheie la Bursa de Valori Bucureşti cu una dintre cele mai bune performanţe pentru un indice bursier din Europa: randament de aproape 40% cu tot cu dividende.

    2023 a venit cu zile de aur, date şi printr-o lichiditate medie zilnică de 100 mil. lei pe segmentul de acţiuni, şi cu o performanţă bursieră istorică în contextul în care la Bucureşti s-a încheiat cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din Europa într-un an istoric în care niveluri nemaiatins au fost atât pe partea numărului de investitori – în acţiuni şi fonduri mutuale, cât şi pe partea de emitenţi, precum Banca Transilvania, Petrom, Bursa de Valori (BVB).

    Dar cum piaţa de capital nu este întotdeauna doar despre creşteri şi aprecieri ci şi despre maturizare şi lecţii învăţate, în 2023 au avut loc evenimente de pe urma cărora investitorii – dar şi companiile, au avut de învăţat: primul eşec al unei listări din ultimii zece ani – IPO-ul Agricover, problemele la Vivre şi alţi emitenţi, scumpirile agresive, taxele impuse de statul român unor companii listate, bâlbâielile politice cu privire la Pilonul II de pensii private.

    ZF prezintă mai jos cele mai importante 10 evenimente care au definit peisajul bursier de la Bucureşti în anul 2023:

    1. Listarea Hidroelectrica şi începutul unui nou capitol pentru Bursa de la Bucureşti

    Cel mai important eveniment al pieţei de capital din România în anul 2023 a fost de departe listarea Hidroelectrica (H2O) într-o ofertă de 9,3 mld. lei prin care Fondul Proprietatea (FP) a vândut deţinerea de 20% din companie. Astfel cea mai mare companie din România a devenit şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori odată cu debutul acţiunilor la tranzacţionare pe 12 iulie 2023.

    Investitorii locali au absorbit 50% din IPO, din care jumătate a mers doar la fondurile de pensii private Pilon II. Au urmat investitorii de retail şi investitorii străini.

    Hidroelectrica are o evaluare bursieră de 59 mld. lei după o apreciere de aproape 30% a preţului acţiunilor. În acţionariatul său au intrat toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cu o deţinere de 10%, plus investitori care până acum nu au avut nicio legătură cu piaţa de capital locală. Statul român şi-a păstrat deţinerea de 80% din cel mai mare producător de energie electrică al ţării.

    2. Agricover, primul eşec al unei listări din ultimii zece ani

    Listarea Agricover Holding, într-o ofertă stabilită la maximum 416 mil. lei derulată din 4 mai şi până pe 16 mai 2023, s-a închis fără succes întrucât apetitul scăzut din partea investitorilor a determinat compania să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a avut un deznodământ nefericit.

    După mai bine de 24 de ore de la închiderea subscrierilor de retail, şi după o zi cu multe ore de discuţii tensionate, Agricover a decis să iasă public după ora 18:00 şi să anunţe că „oferta nu a fost finalizată prin încheierea unei tranzacţii“.

    Agricover a anunţat în august rezultatele pentru S1/2023: venituri de 1,1 mld. lei, faţă de 1,3 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2022, şi un profit net 0,9 mil. lei faţă de 55 mil. lei.

    3. Maximele istorice la Banca Transilvania, OMV Petrom, TTS, BVB şi alţi emitenţi

    Pe fondul rezultatelor financiare apreciate de investitori, şi în contextul unui număr mai mare de investitori, mai multe companii listate la Bursa de Valori Bucureşti au atins în 2023 maxime istorice după zeci de ani de tranzacţionare. Astfel pe listă se poziţionează Banca Transilvania, o evaluare de aproximativ 20 mld. lei pe 20 decembrie 2023, plus aproape 34% de la începutul anului pe fondul rezultatelor financiare şi a aşteptărilor investitorilor cu privire la o decizie referitoare la achiziţia OTP Bank în România.

    În vară şi ulterior în toamna Petrom a atins maxime istorice în contextul în care proiectul Neptun Deep şi Marea Neagră au descătuşat evalarea companiei: 32,5 mld. lei în vară şi ulterior spre 37 mld. lei în toamnă. De la început de 2023 acţiunile SNP au plus 37%.

    Transport Trade Services, Bursa de Valori Bucureşti au atins de asemenea maxime istorice în 2023 în timp ce alte companii, precum Sphera, Digi au atins maxime multi-anuale.

    Capitalizarea companiilor listate a spart 300 mld. lei în 2023 pentru prima oară.

    4. Număr record de investitori

    Numărul total al investitorilor raportaţi de participanţii la Fondul de Compensare a Investitorilor la sfârşitul trimestrului III al anului 2023 era de 168.000 – record- , în creştere cu 5,37% sau cu aproape 10.000 de investitori faţă de sfârşitul trimestrului anterior. Conform raportărilor primite, un număr de 33.265 (19,79% din numărul total de investitori) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor.

     „Datele raportate de participanţii Fondului nu iau în calcul dacă un investitor apelează la unul sau mai mulţi intermediari, astfel că numărul real de investitori poate fi mai mic“, notează FCI.

    În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o creştere de 3,96%. Numărul investitorilor compensabili în limita plafonului a crescut cu 8,91%, iar numărul investitorilor necompensabili a crescut cu 4,61% comparativ cu trimestrul anterior.

    5. Atacurile şi bâlbâielile politice în sistemul de pensii private Pilon II

    Nici în 2023 fondurile de pensii private Pilon II – cei mai mari investitori ai Bursei de Valori de la Bucureşti – nu au scăpat de modificările politice în contextul în care IT-işti au fost exceptaţi de obligativitatea contribuţiei.

    Alte atacuri ale clasei politice în 2023 au vizat amendamente – ulterior retrase dar neasumate încă – prin care persoanele puteau opta în scris dacă vor mai contribui la un fond de pensii private, neînţelegeri legislative – clarificate în toamnă – prin care pensiile private ar fi fost impozitate la fel ca pensiile speciale, şi altele.

    Activele fondurilor de pensii private Pilon II au ajuns la circa 120 mld. lei, valoare istorică. Aproximativ 8 milioane de salariaţi contribuie la un fond de pensie privată.

    6. Finanţările Fidelis

    Prin intermediul celor patru emisiuni de titluri de stat Fidelis din 2023, prin care micii investitori împrumută statul român la dobânzi neimpozabile în obligaţiuni care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, statul român a atras 3 mld. lei şi 1,3 mld. euro, adică o sumă cumulată de 9,4 mld. lei, relevă datele analizate de Ziarul Financiar.

    Preferinţele pentru euro sunt explicate de dobânzile mai mari faţă de cât oferă sistemul bancar şi de scadenţele în general mai mari faţă de finanţările în lei. Cu aceste sume de la investitorii de la Bursa de Valori, Ministerul Finanţelor acoperă deficitul bugetar şi necesarul de finanţare pe termen scurt.

    7. Problemele de la Vivre şi alţi emitenţi

    Începute pe final de 2022, problemele de la Vivre au continuat în 2023 în contextul în care obligatarii au început să deschidă dosare prin care să se judece cu compania.

    Cazul retailerului online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, intrat în insolvenţă şi cu obligaţiunile tranzacţionându-se la sub 10% din valoarea lor iniţială la Bursa de la Bucureşti, a adăugat în toamna un nou dosar.

    Mai mulţi obligatari au acuzat firma de diseminare de informaţii false şi manipulare a pieţei, plângerea penală fiind legată de raportările financiare făcute de-a lungul timpului, în special în privinţa cheltuielilor de marketing de 32 mil. lei făcute în perioada 2019-2021 şi înregistrate greşit în contabilitate.

    Printre alţi emitenţi ale căror obligaţiuni se tranzacţionează sub valoarea nominală se numără Elefant, Qualis, Alser Forest, Ocean Credit.

    8. O singură listare pe principal şi una pe AeRO

    Ca număr de listări 2023 a fost foarte liniştit: doar Hidroelectrica pe principal şi Millenium Insurance Broker pe AeRo. Însă finanţările prin obligaţiuni au fost active, cu 11 emisiuni pentru circa 1,6 miliarde de euro.

    9. Maxim pe indicele BET şi o premieră

    Listarea Hidroelectrica şi evenimentele ulterioare, precum cea mai mare repartizare de dividende din istoria Bursei de Valori, rezultatele financiare în creştere pentru unele companii şi încetinire ritmului de creştere a inflaţiei, au determinat ca indicele principal BET să spargă în premieră pragul de 15.000 de puncte şi să ajungă la un maxim istoric.

    10. Număr record de investitori în fonduri mutuale

    Industria locală a fondurilor mutuale a ajuns la un număr record de 575.000 de investitori la finele lunii noiembrie, cu circa 100.302 persoane mai mult faţă de începutul anului, ceea ce înseamnă că numărul participanţilor a crescut în medie cu aproximativ 10.000 în fiecare lună. Din punct de vedere procentual, creşterea din primele 10 luni este de 23%, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

     

     ​

  • BYD din China alege Ungaria pentru prima sa fabrică de maşini electrice din Europa

    BYD intenţionează să-şi construiască prima fabrică de maşini din Europa în Ungaria, răsplătindu-l pe premierul Viktor Orban pentru anii în care a curtat China pentru investiţii, notează Bloomberg. Uzina din oraşul Szeged din sudul Ungariei va produce maşini electrice şi hibride plug-in pentru piaţa europeană şi va crea mii de locuri de muncă, a anunţat compania chineză. Investiţia vine la câteva luni după ce autorităţile de la Bruxelles au anunţat o anchetă privitoare la subvenţiile de stat acordate producătorilor chinezi de maşini electrice şi ar putea ajuta BYD să evite orice tarife pe importuri care ar putea fi decise.

  • Top popoare europene cele mai stresate

    Cine sunt cei mai stresaţi oameni din Europa? Un sondaj a întocmit un top special al ţărilor cu cea mai mare rată de stres percepută în Europa. 

    Ideea pe care ne-o facem despre greci nu este cu siguranţă aceea a unui popor deosebit de stresat. Cu toatea acestea, ocupă primul loc în clasamentul special al ţărilor europene în care stresul este perceput cel mai mult.

    Clasamentul a fost întocmit de experţii unei companii olandeze care vinde produse de wellness.

    În top zece se află turcii pe locul doi, iar portughezii pe trei, urmaţi de maltezi, ciprioţi, irlandezi şi spanioli.

    Italienii sunt pe locul opt, înaintea francezilor şi elveţienilor.

    Pentru a clasifica stresul au fost folosite date din Global Burden of Diseases (un studiu realizat de revista medicală Lancet care analizează periodic starea de sănătate a popoarelor lumii, inclusiv sănătatea mintală) şi din sondajele pe această temă realizate de Eurostat şi Gallup.

    Au fost luate în considerare stresul, incidenţa anxietăţii şi a depresiei, tristeţea şi bucuria percepută de indivizi, orele de lucru pe săptămână, etc., la persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani.

    Sondajul a acoperit toate ţările europene, dar a exclus Rusia şi Ucraina, ale căror date ar fi fost neactualizate din cauza războiului.

  • Record de Crăciun. Ce vârstă şi ce înălţime are cel mai mare brad din Europa

    Cu o înălţime de 66 de metri, bradul Douglas care domină barajul Renaison din regiunea Roanne, Franţa, deţine recordul pentru cel mai înalt copac de pe continentul european, scrie sâmbătă Le Figaro.

    Regele pădurilor franceze este un brad frumos, cu o „haină” de culoare verde închis.

    Celebru în regiunea Roanne, cel mai înalt brad Douglas are 66 de metri înălţime, 130 de ani şi domină barajul Renaison (Loire), la o oră de mers cu maşina de Lyon. Deţine titlul de cel mai înalt copac din Franţa, indiferent de specie.

    A fost plantat la sfârşitul secolului al XIX-lea, împreună cu mulţi dintre „semenii” săi. Atunci când barajul a fost construit, în 1891, vegetaţia era rară şi rarefiată.

    „Fotografiile din acea vreme arată stepă, stânci, un loc foarte auster”, spune Yves Perrin, consilierul local din Renaison numit „protector” al gigantului.

    Zona a fost împădurită cu brazi Douglas, reprezentativi pentru flora Americii de Nord.

    „Aceştia au crescut acolo şi oferă un peisaj magnific, foarte impresionant”, spune Perrin.

    Brazii au format un „filtru protector natural” în jurul structurii folosite de Roannaise des Eaux pentru a furniza apă potabilă în regiune, iar coniferele din lumea nouă se dezvoltă perfect în aceste soluri umede şi uşoare.

  • Când Germania strănută, Europa se îmbolnăveşte

    Criza bugetară din Germania ameninţă să înrăutăţească şi mai mult situaţia restului continentului european, notează Politico. În pofida perioadei de creştere redusă, Germania rămâne piaţa indispensabilă a Europei datorită dimensiunii sale. Reprezentând 29% din PIB-ul zonei euro, aceasta a atras importuri de 360 miliarde de euro din restul regiunii în primele trei trimestre ale anului.

     

  • Toate datele indică un singur scenariu: Europa se îndreaptă cu paşi rapizi către prima recesiune de după pandemie. Ţara care s-a transformat în primul motor al declinului

    Zona euro nu va scăpa recesiune, prima după pandemie, arată cele mai recente date. Economia a scăzut pentru al doilea trimestru la rând, scrie Bloomberg.

    O redresare uşoară este văzută la începutul anului 2024.

    „Există incertitudini cu privire la o revenire. Provocările continuă să provoace turbulenţe în economie, în special cele care vin din creşterea masivă a ratelor dobânzii”, a declarat Joerg Angele, economist la Bantleon Bank.

    Încetinirea este condusă de Germania, cea mai mare economie a Europei, care se luptă să se debaraseze de starea de slăbiciune a industriei prelucrătoare. Afectată de o criză bugetară şi de o cerere globală slabă, se aşteaptă ca această ţară să înregistreze o scădere de 0,2% în trimestrul al patrulea – mai mult decât declinul de 0,1% prevăzut iniţial.

    Rezultatele sondajelor privind situaţia economică contrastează cu previziunile din noiembrie ale Comisiei Europene, care anticipează că zona euro, formată din 20 de ţări, va reveni la creştere în acest trimestru, ajutată de o scădere abruptă a inflaţiei şi de o piaţă a locurilor de muncă robustă.

    Datele Eurostat de joi au atribuit slăbiciunea recentă a regiunii la variaţia stocurilor, arătând că consumul gospodăriilor rămâne puternic. Însă cifrele privind producţia industrială în scădere au reamintit de slăbiciunea persistentă a regiunii.

    Deşi politica monetară mai strictă a reprezentat un obstacol major, recenta încetinire a creşterii preţurilor de consum a surprins atât pieţele, cât şi factorii de decizie politică, determinând Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile încă din primăvară.

    Economiştii şi-au redus proiecţiile privind inflaţia până în septembrie 2024, însă o îmbunătăţire palpabil a situaţiei preţurilor nu îşi va face simţită prezenţa decât după ce zona euro se va încadra în ţinta de 2% pentru inflaţiei propusă de BCE.

     

  • RAIUL din Europa unde cazarea costă 7 lire pe noapte. „De ce nu vorbeşte nimeni despre asta?”

    În mulţimea de destinaţii turistice la suprapreţ, iată că există şi excepţii. Locul respectiv este definit de o frumuseţe absolută şi preţuri foarte mici.

    Lacul pitoresc OHRID este o destinaţie de vis. O turistă străină povesteşte cum a găsit acest colţ de rai, situat pe graniţa muntoasă dintre Macedonia de Nord şi Albina.

    „De ce nimeni nu vorbeşte despre unul din cele mai subestimate şi mai accesibile locuri ca preţ din Europa? Locuri care sunt perfecte pentru o escapadă, fie şi de weekend?”, a spus Natasha Whitley, pe TikTok, potrivit Daily Mail.

    Lacul Ohrid este o minune a naturii, un sit UNESCO, un loc neaglomerat şi liniştit.

    Ce poţi face în Ohrid
    Lacul Ohrid este de două ori mai mare decât Lacul Como, spre exemplu. Apa este uimitoare, limpede precum lacrima.

    Natasha a stat trei nopţi la Sunset Lake Hostel din Ohrid, Macedonia de Nord, pe malul de nord-est al lacului. Preţul? Doar 7 LIRE pe noapte! Da, aţi văzut bine.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Misteriosul virus pulmonar din China, depistat în Europa! Care sunt cele mai importante trei simptome la care trebuie să avem grijă

    Misterioasa pneumonie de tip Covid care s-a răspândit în China în ultimele săptămâni fost acum detectată oficial în Europa, iar primele trei simptome oficiale au fost comunicate în sfârşit publicului, scrie Daily Star.

    Astfel, autorităţile medicale oficiale din două ţări europene au confirmat că a fost detectat şi pe continentul nostru. Astfel, este vorba de două ţări nordice, Danemarca şi Olanda.

    Misteriosul virus pulmonar din China, depistat în Europa
    Ciudatul virus al pneumoniei de tip Covid provoacă haos în China de săptămâni întregi, lumea fiind în alertă din cauza temerilor că o nouă pandemie ar putea fi în curs de declanşare. Aceasta a făcut ca oficialii din alte ţări, cum ar fi India vecină, care se tem de răspândirea unui alt virus în populaţia lor, după izbucnirea Coronavirusului în 2019, să se pregătească pentru acţiune.

    O mare creştere a bolilor respiratorii a lovit China, spitalele din Beijing fiind depăşite după o creştere masivă a numărului de spitalizări. Ca urmare, unele state indiene îşi pregătesc acum propriile servicii de sănătate pentru a se pregăti pentru virus.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Prima mare victimă din Europa a dobânzilor mari. Un imperiu imobiliar de 23 de miliarde de euro din Europa se prăbuşeşte

    Ceea ce a început în urmă cu câte­va luni cu insolvenţa unor magazine sportive ale Signa Group riscă să de­vi­nă un val de falimente şi cel mai mare colaps din sectorul imobiliar al Europei de după marea criză finan­ciară globală. Imperiul imobiliar şi de retail de 23 de miliarde de euro al aus­triacului Rene Benko se prăbuşeşte.

    Bloomberg, Financial Times şi Reuters scriu, citând surse apropiate situaţiei, că noi subsidiare ale Signa sunt aşteptate să se declare în in­solvenţă chiar în această săptămână în condiţiile în care cresc îndoielile că eforturile de pe ultima sută de metri ale grupului de a face rost de fonduri de urgenţă vor avea succes.

    Imperiul imobiliar devine astfel cea mai mare victimă a schimbării mediului din sectorul de profil, unde majorările de dobânzi efectuate de băncile centrale în lupta cu inflaţia fac creditul scump şi pun capăt unui seceniu de creştere.

    Signa deţine Chrysler Building, un simbol imobiliar al New Yorkului, malluri de lux în Viena, cel mai mare lanţ de magazine de proximitate din Germania şi proiecte de profil înalt în Elveţia. Vineri, Signa Real Estate Ma­nagement Germany şi-a cerut insolvenţa la o instanţă locală din Berlin.

    Ceea ce îl diferenţiază pe Benko de mulţi alţi investitori imobiliari este faptul că a continuat să facă achiziţii de mare profil chiar şi în ultimii ani. Pe măsură ce evaluările au început să scadă, neîncrederea investitorilor a crescut, iar structura corporativă obscură a Signa a lăsat grupul deosebit de vulnerabil.

    La apogeul imperiului imobiliar, talentul lui Benko în încheierea de tranzacţii a ademenit investitori de renume din elita europeană, inclusiv pe magnatul austriac al construcţiilor Hans Peter Haselsteiner, magnatul german al transporturilor Klaus-Michael Kuehne şi familia Peugeot din Franţa.

    Benko, care s-a lăudat că are un portofoliu ce poate rivaliza cu cel al familiei regale britanice şi cu al bisericii catolice, şi-a început cariera în adolescenţă cu lucrări de mansar­dare în Innsbruck.

    Anul trecut, acţionarii au contri­buit cu aproape 1 miliard de euro în capital proaspăt în cele mai mari două unităţi, Signa Prime şi Signa Development.

    Dar această generozitate riscă să dispară pe măsură ce problemele cresc. Cu acţionarii odinioară loiali – care pot să piardă cel mai mult în cazul unei insolvenţe – acum reticenţi să participe, alţi investitori ţin distanţa.

    Mubadala Investment, Fondul de investiţii publice din Arabia Saudită, Attestor Capital şi Elliott Investment Management s-au numărat printre fondurile abordate pentru finanţare în ultimele săptămâni. Cea mai mare expunere către Signa o au băncile, prin creditele primite pentru a finanţa achiziţii şi lucrări de construcţie în proiecte de dezvoltare, cum ar fi Elbtower din Hamburg.

    Astfel de împrumuturi sunt adesea garantate cu proprietăţi, ceea ce înseamnă că băncile şi-ar putea recupera pierderile. Julius Baer, unul dintre cei mai mari creditori ai Signa, a declarat luni că îşi revizuieşte activitatea de finanţare prin credite a unora dintre cei mai bogaţi clienţi ai săi după ce a întâmpinat probleme cu împrumuturile acordate unei singure contrapărţi.

    Deşi banca nu a numit clientul, Bloomberg crede că este vorba de Signa lui Benko şi că autoritatea de reglementare elveţiană Finma monitorizează expunerea.

     

  • China oferă intrare fără vize pentru cetăţenii din Franţa, Germania şi Italia

    China scuteşte temporar cetăţenii din Franţa, Germania şi Italia de vize, scrie, vineri, Reuters. Republica Populară Chineză ar vrea să revigoreze turismul şi economia, după trei ani de măsuri pandemice.

    De la 1 decembrie anul acesta până pe 30 noiembrie 2024, cetăţenii din Franţa, Germania şi Italia care intră în China pentru afaceri, turism, vizitarea rudelor şi prietenilor sau în tranzit pentru cel mult 15 zile nu vor avea nevoie de viză, a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

    La începutul lunii noiembrie, China şi-a extins politica de tranzit fără vize pentru 54 de ţări, printre care şi Norvegia.

    Prin aceste măsuri, China ar vrea să îşi revigoreze economia, încetinită în urma măsurilor impuse în pandemia de COVID-19.

    În luna august, Beijingul a eliminat toate măsurile privind testarea COVID-19 pentru călătorii care intră în ţară.

    De asemenea, în iulie a reluat intrarea fără viză pentru 15 zile pentru cetăţenii din Singapore şi Brunei.