BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Djokovic – Thiem şi Wawrinka – Murray sunt cele două semifinale masculine de la Roland Garros

    Novak Djokovic (Serbia, locul 1 ATP) – Dominic Thiem (Austria, poziţia 15 ATP) şi Stan Wawrinka (Elveţia, 4 ATP) – Andy Murray (Marea Britanie, 2 ATP) sunt cele două semifinale masculine ale turneului de Mare Şlem de la Roland Garros.

    Joi, Novak Djokovic a trecut în sferturi de cehul Tomas Berdych (30 de ani, locul 8 în clasamentul ATP), scor 6-3, 7-5, 6-3. Sârbul a avut un joc solid la serviciu, pe care l-a pierdut de doar două ori. În schimb, a reuşit şase break-uri. Djokovic a avut 30 de mingi direct câştigătoare, faţă de 24 ale lui Berdych. Totodată, Novak a înregistrat mai puţine erori neforţate decât Tomas, 22 în comparaţie cu 28.

    În semifinale, Djokovic va juca împotriva austriacului Dominic Thiem (22 de ani, locul 15 în clasamentul ATP). Thiem l-a învins, joi, pe belgianul David Goffin (25 de ani, locul 13 ATP), scor 4-6, 7-6 (7), 6-4, 6-1. Austriacul a avut iniţiativa şi a avut mult mai multe mingi direct câştigătoare (49 faţă de 31 Goffin), dar şi multe erori neforţate (46, comparativ cu doar cele 32 ale belgianului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • Locuitorii unui sat au preferat să plătească 300.000 de euro decât să primească 10 refugiaţi

    Puşi în faţa alegerii între a primi 10 refugiaţi sau a plăti 300.000 de euro amendă, locuitorii unui sat bogat din Elveţia au preferat varianta secundă.

    Satul Oberwil-Lieli are o populaţie de 2.200 de oameni, dintre care 300 sunt milionari. Ei au avut împotriva cotei obligatorii în cadrul unui referendum controversat – 52% au votat “nu” la întrebarea dacă satul ar trebui sau nu să primească imigranţii.

    “Nu îi vrem aici, e cât se poate de simplu”, a declarat un localnic celor de la Mail Online. “Am muncit o viaţă întreagă şi avem un sat minunat; nu suntem pregătiţi pentru primirea refugiaţilor. Nu s-ar putea adapta aici.”

    Sistemul cotelor impus de guvernul elveţian are rolul de a distribui în mod echitabil un număr de 50.000 de imigranţi care cer azil în Elveţia. Aceştia, la rândul lor, trebuie să predea autorităţilor orice bun în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni pentru a-şi acoperi condiţiile minime de trai. Refugiaţii care ajung în Elveţia trebuie, de asemenea, să cedeze 10% din venituri guvernului pe o perioadă de 10 ani.

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România a atras 1 miliard euro de pe pieţele externe printr-o emisiune suprasubscrisă de două ori

    România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

    Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.

    “Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

    Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).

    Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.

    Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.

  • România a atras 1 miliard euro de pe pieţele externe printr-o emisiune suprasubscrisă de două ori

    România a emis obligaţiuni pe pieţele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-şi astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

    Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% şi suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare şi prezenţa unor investitori noi raportat la emisiunilor precedente.

    “Tranzacţia aceasta confirmă percepţia foarte bună şi încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piaţă. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creştere economică în topul Uniunii Europene şi cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

    Distribuţia geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul şi Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte ţări (1%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (26%), fonduri de pensii şi societăti de asigurare (21%), şi alţii (1%).

    Emisiunea face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare.

    Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit SpA.

  • Doctorii au vrut să-i amputeze picioarele. Pacientul a refuzat şi în acel an a câştigat primul său US Open

    Richard Norris Williams a rămas în istorie ca fiind un jucător de tenis foarte bun, dar şi ca a supravieţuit naufragiului Titanic.

    Acesta s-a născut în Elveţia în 1891 şi a început să joace tenis la vârsta de 12 ani. În 1911 a câştigat campionatul elveţian de tenis, iar un an mai târziu a intrat la Harvard.

    Williams se afla alături de tatăl său pe Titanic în aprilie 1912 când vasul s-a scufundat. Acesta a reuşit să ajungă la o barcă de salvare, însă chiar şi aşa a stat mai multe ore în apa îngheţată. În urma acestei experienţe picioarele lui Williams erau atât de degerate încât doctorul a vrut să i le amputeze. A refuzat operaţia şi început să facă exerciţii fizice. Se plimba din două în două ore. A avut noroc şi tratamentul a funcţionat. În acel an a câştigat primul US Open din carieră la categoria dublu mixt.

    A mai câştigat US Open în 1914 şi 1916, chiar şi o cupă Davis la dublu, unde a făcut echipă cu Karl Behr, un alt supravieţuitor de pe Titanic
     

  • Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români de la 1 iunie

     Guvernul Elveţiei a adoptat miercuri o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro