Tag: drum

  • “Ne-am săturat de gropi şi nepăsare”. Protest la Galaţi, unde zeci de şoferi şi-au condus maşinile pe un drum naţional care nu a fost reparat de peste 25 de ani

    Peste 30 de şoferi au participat la protestul din Galaţi, de pe DN 24D, ei acuzând Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi autorităţile locale că au abandonat şoseaua care, în ultimii 25 de ani, a fost doar „peticită”.

    Timp de o oră, maşinile au mers în coloană, duminică, la prânz, pe Drumul Naţional 24D, cu o viteză de 30 de kilometri pe oră, păstrând distanţa legală între ele.

    Şoferii, care au organizat protestul pe facebook spun că DN 24D este plin de gropi şi denivelări, dar sunt nemulţumiţi şi că pe drumul care leagă oraşele Galaţi şi Vaslui nu sunt staţii de carburanţi şi nici indicatoare rutiere moderne.

    „Am iniţiat protestul pe Facebook, exasperat de starea deplorabilă a drumului. De 25 de ani se fac doar peticiri, niciodată nu se asfaltează complet. Nu sunt servicii, nu există nicio benzinărie iar acolo unde s-au făcut reparaţii calitatea este foarte proastă. De pildă, în urmă cu două săptămâni s-au acoperit nişte gropi, dar asfaltul deja a sărit”, a declarat iniţiatorul protestului, Florin Vlad.

    La protest au participat aproximativ 30 de maşini. Participanţii au montat bannere pe autoturisme, cu mesaje precum: „Vă rugăm asfaltaţi drumul” şi „Ne-am săturat de gropi şi nepăsare”.

    De asemenea, în timpul protestului s-a scandat împotriva autorităţilor care au lăsat drumul de izbelişte.

    Coloana de maşini a fost însoţită de o maşină a Poliţiei.

    Protestul s-a încheiat fără incidente. Şoferii au anunţat că vor organiza şi alte acţiuni dacă drumul nu va fi asfaltat.

  • Modernizarea drumului spre zona turistică Bran-Moieciu, plin de gropi, se face cu paşi de melc

    Drumul Naţional 73, care este unul de interes turistic pentru că face legătura cu staţiunile montane Bran – Moieciu – Fundata, a intrat în şantier pe tronsonul din judeţul Braşov abia din data de 20 iunie 2017, prin proiectul de modernizare cu fonduri europene, deşi contractul a fost semnat încă din 2011 de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov, lucrările nu pot fi terminate nici până la sfârşitul anului 2018, deorece totul depinde de obţinerea acordurilor de mediu, drumul traversând câteva situri ”Natura 2000”. Acest lucru întâzie obţinerea autorizaţiilor de construire de către constructor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să transformi 1.500 de lei în 2,1 milioane de euro

    Ionuţ Leahu a ales stomatologia ca pregătire profesională, dar a mers pe acest drum având o idee de afacere în minte. Şase ani mai târziu, odată cu diploma de medic, şi-a deschis primul cabinet medical, închiriat, în care a investit 1.500 de lei. Astăzi, medicul antreprenor a ajuns la afaceri de aproape 10 milioane de lei şi tinde spre o extindere la nivel internaţional.

    ”Am fost foarte pasionat de anatomie, de biologie, de fizică, iar în momentul în care a trebuit să mă hotărăsc la ce facultate să dau am ştiut că răspunsul e medicina“, spune Ionuţ Leahu, medic stomatolog, fondatorul clinicilor Dr. Leahu. A ales stomatologia conştient fiind că este mult mai uşor să-şi facă o clinică stomatologică decât un spital generalist, iar antreprenoriatul era pe lista sa de obiective. De asemenea, a avut oportunitatea ca în timpul facultăţii să lucreze în domeniul bancar şi să ajute la finanţarea mai multor afaceri din domeniul medical, timp în care a observat dezvoltarea nişei serviciilor stomatologice. Imediat după încheierea facultăţii, în 2010, a închiriat primul cabinet, deschis pe fundaţia unei clinici stomatologice vechi din Popeşti-Leordeni. ”Aşadar, de la ideea de afaceri până la punerea în practică au trecut şase ani, exact cât a durat facultatea“, spune Leahu. Investiţia iniţială a fost de 1.500 de lei, bani investiţi în materialele necesare desfăşurării activităţii. Restul aparaturilor şi dotărilor au fost închiriate, la fel şi spaţiul, iar sursa de finanţare a fost un împrumut de la tatăl său. Pasul doi în dezvoltare a necesitat o investiţie mai mare, de 70.000 de euro, dintr-un credit bancar, bani investiţi în prima clinică, cea din Floreasca, în februarie 2011.

    În momentul de faţă, antreprenorul deţine patru clinici, toate în Bucureşti: Centrul de Excelenţă în Implantologie Rin Grand Hotel şi încă trei care sunt numite după zonele în care au fost deschise – Caramfil, Victoriei şi Pipera; la începutul anului viitor urmează să inaugureze un nou spaţiu, în zona Unirii. Bugetul de investiţii din acest an a fost de 1,5 milioane de euro şi a fost îndreptat către unitatea din Nicolae Caramfil, unde antreprenorul a achiziţionat clădirea şi a investit în aparatură. ”Continuăm să investim într-un nou centru, cel din zona Unirii, care va fi gata cel mai probabil la începutul anului viitor, unde investiţia va depăşi un milion de euro. Nevoia de extindere a venit firesc, de fiecare dată, pe fondul programului încărcat şi al cererii tot mai mari de programări“, spune acesta.

    Echipa clinicilor Dr. Leahu este formată din 75 de oameni, dintre care 35 sunt medici stomatologi, iar până la sfârşitul anului îşi propune să crească numărul de angajaţi, până la 100 de oameni. Cele mai solicitate servicii sunt cele de implantologie şi restaurare a întregii danturi, prin diverse proceduri moderne; în medie, în cabinetele reţelei intră lunar 1.300 de pacienţi, dar numărul de vizite poate fi mai mare, în funcţie de cât de des se întorc pentru tratamente. ”Când vine vorba de preţuri, suntem în media pieţei. Ce ne diferenţiază de concurenţă este că avem o echipă multidisciplinară şi astfel reducem numărul de vizite şi  preţul. Ne dorim să creştem adresabilitatea unor servicii care sunt considerate de lux“, spune Leahu. El ţine să precizeze că tipologia clientului fidel constă în oamenii ocupaţi, ”care nu au timp de petrecut la medici“, preponderent clienţi seniori, antreprenori şi executivi de top, dar şi oameni cu alte profesii. De asemenea, Leahu are şi o clinică dedicată copiilor, unde sunt oferite tratamente adaptate la nevoile lor. Anul trecut compania sub care operează clincile a înregistrat 9,5 milioane de lei cifră de afaceri şi 2,2 milioane de lei profit, iar pentru anul acesta antreprenorul vizează o creştere de până la 15 milioane de lei a rulajelor şi de până la 3 milioane de lei a profitului.

    ”Dificultatea numărul unu a fost să-mi construiesc o echipă. Încă de la începutul drumului am ajuns la concluzia că o afacere în domeniul medical se bazează pe echipă. Cred că indivualitatea în stomatologie este pe cale de dispariţie. Nu avem cum să fim buni la toate“, spune Leahu despre impedimentele întâlnite în parcursul antreprenorial. Povesteşte că de multe ori s-a simţit descurajat de lipsa oamenilor potriviţi, iar atunci când îi găsea şi investea bani, timp şi cunoştinţe, aceştia preferau să plece. ”Cum am remediat situaţia? Am continuat să cred şi să investesc în oameni“, adaugă el. Însă Leahu se declară foarte încrezător în evoluţia afacerii sale. În primul rând, ţine să precizeze că a înregistrat cea mai mare rată de creştere în domeniu, iar ţinta sa este să trateze 50% plus 1 din românii care merg la dentist. ”Peste câţiva ani vom fi un lanţ de clinici internaţional, cu locaţii în toată lumea. Acesta este planul pentru următorii cinci ani, iar în următorii 30 de ani să ne extindem şi în spaţiul cosmic. Dacă se face o colonie pe Marte, cu siguranţă noi vom fi acolo să oferim servicii stomatologice“, declară Ionuţ Leahu.

    Medicul ţine să adauge că în ţara noastră nu există o statistică a pieţei serviciilor stomatologice, piaţă deosebit de fragmentată la nivel naţional, unde doar în Capitală şi în marile oraşe există lanţuri de clinici dentare. În opinia sa, tocmai aceasta poate fi o oportunitate. ”Există o mulţime de cabinete mici, foarte puţini jucători de talie mare, care, la rândul lor, sunt foarte mici comparativ cu cât ar trebui să fie pentru o piaţă matură“, spune medicul. De aceea, soluţia este ca toată lumea să înţeleagă importanţa lucrului într-o echipă, crede Leahu: ”Dacă pacientul poate să beneficieze de servicii de calitate în felul acesta, de ce să nu lăsăm orgoliul deoparte?“. Toate acestea în contextul în care ”statul român a abandonat stomatologia după revoluţie“, iar concurenţă din partea statului nu există.

  • Cum arată primul tren de lux din România. “Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina”

    Pe Facebook, Mihaela Nedelcu Luncan a adăugat fotografii cu mesajul: „Cu Transcarpatic. Foarte tare trenul ăsta privat! Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina. Din păcate, nu circulă decât pe rutele Bucureşti-Braşov-Sighişoara-Alba Iulia-Deva-Arad şi Bucureşti-Constanţa şi retur.

    E super-curat şi super-elegant, iar preţurile sunt comparabile cu ale cfr-ului. Pentru cei foarte pretenţioşi, la clasa I cabinele sunt cu unul sau două paturi şi au toaleta proprie. Dar ce mi s-a părut extraordinar a fost atitudinea stewardului: “Bună dimineaţa, doamnă! Cum aţi dormit? Vă servesc cu o cafeluţă?” Şi… mi-a adus cafeaua, la cabină, pe tavă din inox”.

    Astra Vagoane Călători a fost înfiinţată în anul 1998 prin desprinderea din fabrica de vagoane Astra Arad.

  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa: Episcopul Timişoarei, prins conducând cu 170 km/oră, pe un drum din judeţul Timiş

    Surse din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş au declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că incidentul a avut loc în data de 1 septembrie, pe DN7, între localităţile Denta şi Moraviţa.

    Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoara a fost tras pe dreapta de poliţişti, după ce a fost surprins de radar cu 170 km/oră, în condiţiile în care pe acea porţiune de drum ar fi trebuit să circule cu maxim 90 km/oră.

    Conform aceloraşi surse, Paisie Lugojeanul a încercat să le ofere poliţiştilor permisul de conducere al pasagerei aflate pe scaunul din dreapta, însă a fost refuzat.

    Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoara a fost sancţionat cu o amendă de 1.500 lei, permisul de conducere i-a fost suspendat pe 90 de zile şi a primit între 9 şi 20 de puncte penalizare.

    Reprezentanţii Mitropoliei Banatului au refuzat să comenteze incidentul.

  • Inteligenţa artificială: science-fiction sau un drum inevitabil?

    Într-un dialog ilustrat de companie, roboţii care folosesc tehnologie avansată, pe nume Bob şi Alice, utilizează un cod pentru a-şi perfecţiona propria limbă. Ceea ce este interesant este faptul că roboţii AI funcţionează pe principiul recompensei şi urmăresc beneficiul într-o acţiune, atitudine pe care o putem observa şi la oameni. Chiar dacă astfel de ştiri nu atrag de obicei atenţia, proiectul celor de la FAIR ridică anumite semne de întrebare, legate mai ales de faptul că un robot ar putea pretinde, în anumite situaţii, că e de fapt un om.

    Cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale din lumea întreagă lucrează de ceva vreme la aspectele complexe ale ideii de negociere, pentru că aceasta e extrem de importantă pentru viitorul tehnologiei. Unul dintre obiective ar fi acela de a putea ”trimite“ roboţi personali pe internet pentru a se ocupa de lucruri de care noi nu mai avem timp, aşa cum ar fi rezervarea unui hotel sau chemarea unui instalator. Dar nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare decât cel al pieţei, aşa că e firesc să mai negociezi tariful.

    Există atât de mulţi oameni care lucrează pe acest segment, încât există chiar şi o olimpiadă pentru aceştia: ediţia a opta a Competiţiei Internaţionale a Agenţilor Automatizaţi de Negociere s-a desfăşurat în Melbourne, Australia, în  luna august.
    După cum au arătat cercetătorii de la Facebook, roboţii de azi pot efectua sarcini simple şi pot interacţiona cu oamenii, dar limbajul lor nu conţine încă nuanţe. Pentru a ajunge acolo, roboţii ar trebui să parcurgă etapele pe care le parcurgem şi noi: să realizeze un model mental al celui cu care interacţionează, să anticipeze reacţii, să citească dincolo de mesajul transmis, să comunice într-un limbaj fluent şi să mai joace, din când în când, la cacealma. Iar inteligenţa artificială a celor de la Facebook a trebuit să facă toate aceste lucruri pe cont propriu: cercetătorii au scris un cod bazat pe tehnologia machine learning, iar apoi au lăsat robotul să exerseze cu oameni şi cu alţi roboţi.

    Acesta a fost momentul în care lucrurile au ieşit din tipar.

    În primul rând, oamenii cu care exersa robotul nu ştiau că vorbesc cu o maşină. în timp, roboţii au început să obţină înţelegeri mai bune decât oamenii, dar au făcut asta minţind. ”Acest comportament nu se regăsea în limbajul pe care cercetătorii noştri l-au programat“, au scris reprezentanţii Facebook pe blogul companiei. ”Totuşi, robotul a descoperit că minciuna este o metodă eficientă de a-şi atinge scopurile.“

    Lucrurile au început să se precipite atunci când roboţii din proiectul FAIR au început să dezvolte propriul lor limbaj pentru a termina sarcinile mai repede. Reacţia celor de la Facebook a venit prompt: ei au modificat codul pentru a-i obliga pe roboţi să folosească doar limba engleză. ”Interesul nostru era să avem roboţi care pot comunica cu oamenii“, a explicat unul dintre cercetători.

    DINCOLO DE LIMBAJUL DE PROGRAMARE.

    În afara laboratoarelor Facebook, alţi cercetători lucrează pentru a ajuta roboţii să înţeleagă emoţiile umane, un alt factor extrem de important în cadrul procesului de negociere. Atunci când vinzi o casă, spre exemplu, vrei să afli cât de mult s-a ataşat cumpărătorul de casă pentru a putea stabili preţul. Rosalind Picard de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) este unul dintre liderii din acest domeniu, pe care ea îl numeşte programare emoţională. Cercetătoarea a şi pus bazele unei companii, Affectiva, ce antrenează roboţi în detectarea emoţiilor prin analiza expresiilor faciale şi a reacţiilor fiziologice. Până acum, sistemul a fost folosit pentru a-i ajuta pe cei din publicitate să afle cum reacţionează oamenii la anumite reclame prezentate. O companie din Rusia, Tselina Data Lab, lucrează la un software de citire a emoţiilor care poate detecta atunci când oamenii mint.

    China a mers un pas mai departe, începând să folosească la scară largă inteligenţa artificială şi sistemele de recunoaştere facială pentru a încerca să descopere potenţiali infractori. O parte din tehnologie este furnizată de compania Cloud Walk din Guangzhou. Aceasta dezvoltă un sistem de recunoaştere facială, dar şi tehnologie care urmăreşte mişcările unei persoane. în funcţie de locul în care subiectul merge, dată şi oră, sistemul încearcă să estimeze care este riscul ca persoana respectivă să comită o infracţiune. De exemplu, cineva care cumpără un cuţit de bucătărie nu atrage atenţia. Dar dacă apoi merge şi cumpără un ciocan şi un sac, riscul ca acea persoană să comită o infracţiune creşte, potrivit unui purtător de cuvânt al Cloud Walk. Un alt exemplu binecunoscut de tehnologie artificială este AlphaGo, un program dezvoltat de Google, care prin cele patru victorii contra unui campion de Go a intrat în istoria omenirii aşa cum a făcut-o şi Deep Blue, al IBM, cu meciurile contra marelui şahist Garri Kasparov.

    Una din tehnicile de învăţare ale lui AlphaGo a reinventat deja unele servicii online ale Google şi ale altor companii mari de internet, ajutând printre altele la identificarea imaginilor, la recunoaşterea comenzilor vocale, la îmbunătăţirea rezultatelor căutărilor. O altă tehnică de învăţare este folosită la roboţii experimentali ai Google şi în cercetările universităţilor de renume. Inteligenţa artificială a mai fost testată în jocuri; în 1997, supercomputerul Deep Blue l-a înfrânt pe Kasparov, campionul mondial la şah de atunci. într-unul dintre meciuri, maestrul chiar s-a declarat agasat de agresivitatea cu care juca computerul. Prin Deep Blue, programatorii au construit un sistem care încerca să analizeze fiecare deznodământ posibil al fiecărei mutări posibile. însă Go este un joc cu mult, mult mai complex decât şahul. Toate configuraţiile posibile, o bază imensă de date, ar copleşi orice supercomputer, oricât de puternic ar fi el. De aceea, pentru o victorie cu un jucător uman era nevoie de tehnologii revoluţionare, iar AlphaGo le are. Deep Blue poate să bată un maestru şahist, dar n-ar face faţă unui copil de trei ani la aranjatul unor figuri geometrice.

     

  • Drumul de la amator la antreprenor

    “Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenoare, să transform o pasiune în afacere“, spune Cristina Dărvăreanu, care în urmă cu doi ani a cumpărat un laborator de deserturi de la o prietenă. Explică domeniul ales prin argumentul că este ”o mare iubitoare de dulciuri de calitate“. Într-o perioadă în care afacerea pe care a ajuns să o cumpere se adresa mai cu seamă segmentului HoReCa, iar piaţa era inundată cu produse congelate, antreprenoarea a decis, împreună cu soţul său, să schimbe atât strategia de funcţionare, cât şi segmentul publicului ţintă. ”Sunt adepta principiului: Orice ai face, fă-o ca şi cum ar fi pentru tine! Ca urmare, iată că Palmiye a crescut constant bazându-se pe trei idei cheie: fără conservanţi, fără aditivi şi fără coloranţi“, declară proprietara afacerii Palmiye, care înseamnă ”palmier“. Tot ea dă detalii despre activitatea firmei şi până la momentul în care a preluat-o.

    Laboratorul a fost lansat în 2011 şi, timp de trei ani, produsele erau livrate firmelor din segmentul HoReCa, dar şi la comandă. ”Odată cu preluarea firmei, am înţeles că din cauza crizei multe companii din HoReCa nu supravieţuiesc. Un an mai târziu, am schimbat macazul şi am decis să ne adresăm direct clientului final“, spune antreprenoarea. Iar în 2016 a inaugurat punctul de vânzare Palmiye, pe o suprafaţă de circa 30 mp, în centrul comercial Promenada Mall. Despre acel moment spune că ”a fost, să spunem, un punct culminant, riscant fiindcă ne-am propus din start să oferim produse high quality şi la bucată. Mai exact, poţi comanda într-o pauză de masă sau la o cafea doar o felie de tort cu arome diverse, în loc de un tort întreg“, explică ea. Investiţia iniţială a fost de 50.000 euro, însă pe parcursul ultimilor doi ani a cumpărat echipamente profesionale cu o valoare de peste 50.000 de euro. Astfel, până în acest moment, a fost depăşit pragul de 100.000 de euro, sursele de finanţare fiind proprii. ”Ca o paranteză, cred că astfel de afaceri, bazate pe gust, sunt printre cele mai dificile, fiindcă trebuie să mulţumeşti cât mai mulţi clienţi. Şi după cum bine ştim, gusturile diferă şi… nu se discută“, adaugă Cristina Dărvăreanu.

    Gama de produse a Palmiye cuprinde peste 50 de sortimente – dulci, mai puţin dulci şi dietetice; principalele categorii sunt torturile, urmate de produsele pentru candy bar, cum ar fi praline, fursecuri, macarons sau eclere. ”Cu toate că la prima vedere aţi crede că online-ul este cap de afiş, în acest domeniu, în continuare, offline-ul domină“, spune Dărvăreanu, aproximând proporţia de 80% offline şi 20% online. Cofetăria din Promenada are o valoare a bonului mediu de 36 lei, iar pentru comenzile de torturi şi candy bar pentru diferite evenimente valoarea bonului mediu se plasează la 650 lei. Cu un laborator şi un punct de vânzare, cifra de afaceri a Palmiye pentru anul trecut a depăşit pragul de 120.000 de euro, majoritatea comenzilor fiind pentru torturi aniversare şi de nuntă. Printre planurile de investiţii din 2017, se află deschiderea unui al doilea punct de vânzare Palmiye, în Centrul Vechi din Bucureşti, cu o investiţie de 200.000 de euro, bani utilizaţi în amenajarea spaţiului cu materiale, aparatură şi resurse umane. ”Conceptul are ca punct central cuvântul Palmiye, copac originar din Egipt şi considerat un pom sfânt, divin, dar şi simbol al păcii sau chiar al călătoriilor către ţări tropicale“, precizează antreprenoarea. În condiţiile investiţiei în noul spaţiu, ea se aşteaptă la cel puţin o dublare a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi pentru 2018. Pentru moment, planurile de dezvoltare a afacerii se concentrează doar pe Bucureşti, urmând ca din 2019 să ia în consierare şi alte oraşe, ”cu amendamentul că acest business nu se conduce de la distanţă şi trebuie să fim prezenţi cât mai des în toate punctele“, susţine antreprenoarea.

  • Dacă aveţi drum la Barcelona, e bine să citiţi următorul anunţ

    “Începând cu data de 4 august în fiecare zi de vineri, duminică şi luni, la punctele de control şi securitate de pe Aeroportul El Prat din Barcelona este anunţată o acţiune grevistă care perturbă traficul aerian de pe acest aeroport”, se arată într-un comunicat de vineri al Tarom.

    Tarom recomandă pasagerilor să se prezinte la aeroport cu două ore şi jumătate înainte de ora programată pentru zbor.

    Pentru pasagerii care zboară din Barcelona, compania Wizzair anunţă că la Aeroportul El Prat din Barcelona se înregistrează întârzieri la puncte de control începând cu 4 august, pentru o perioadă nedefinită de timp, în fiecare zi de vineri, duminică şi luni. Wizzair recomandă pasagerilor să sosească la aeroport cu o oră şi jumătate înainte de zbor şi să îşi rezerve timp în plus pentru controlul de securitate.

  • Dacă aveţi drum la Barcelona, e bine să citiţi următorul anunţ

    “Începând cu data de 4 august în fiecare zi de vineri, duminică şi luni, la punctele de control şi securitate de pe Aeroportul El Prat din Barcelona este anunţată o acţiune grevistă care perturbă traficul aerian de pe acest aeroport”, se arată într-un comunicat de vineri al Tarom.

    Tarom recomandă pasagerilor să se prezinte la aeroport cu două ore şi jumătate înainte de ora programată pentru zbor.

    Pentru pasagerii care zboară din Barcelona, compania Wizzair anunţă că la Aeroportul El Prat din Barcelona se înregistrează întârzieri la puncte de control începând cu 4 august, pentru o perioadă nedefinită de timp, în fiecare zi de vineri, duminică şi luni. Wizzair recomandă pasagerilor să sosească la aeroport cu o oră şi jumătate înainte de zbor şi să îşi rezerve timp în plus pentru controlul de securitate.

  • Drumul spre zona turistică Bran-Moieciu, plin de gropi; autorităţile cer CNAIR reparaţii provizorii

    Drumul Naţional 73, care este unul de interes turistic făcând legătura cu staţiunile montane Bran – Moieciu – Fundata, a intrat în şantier, pe tronsonul din judeţul Braşov, în 20 iunie prin proiectul de modernizare cu fonduri europene derulat încă din anul 2014 de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

    În cadrul şedinţei Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov, primarii din staţiunile traversate de DN 73, dar şi reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei Braşov au subliniat, miercuri, faptul că gropile care au apărut după sezonul rece pun în pericol siguranţa circulaţiei, mai ales că acest drum este singura cale de acces spre zona turistică Bran – Moieciu – Fundata.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro