BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Real Estate. Real Talk: Cum au evoluat de fapt preţurile în imobiliare şi cât de accesibile mai sunt locuinţele astăzi?

    Preţul locuinţelor a fost mereu o temă de interes pentru români, care şi-au câştigat renumele de cei mai mari proprietari de la nivelul Uniunii Europene. În contextul inflaţionist actual însă, preocuparea pentru evoluţia preţurilor din imobiliare este şi mai mare, iar incertitudinea pare să domine piaţa. Cât de accesibile mai sunt locuinţele în prezent şi care sunt indicatorii la care să ne uităm pentru a anticipa evoluţia pieţei?

    Storia.ro şi KIWI Finance calculează un indice de preţuri care se bazează pe tranzacţiile realizate, fiind, de altfel, singurul indicator care se realizează astfel, potrivit Ancăi Bidian, CEO al KIWI Finance, care a vorbit despre evoluţia preţurilor în imobiliare în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Potrivit Indexului Kiwi, în primul trimestru al anului, preţul mediu pe ţară pentru locuinţe a avut o creştere de 7,4% faţă de preţul mediu pe anul trecut. Totuşi, există o diferenţă între diferitele regiuni ale ţării: astfel, creşterea înregistrată în principalele oraşe a evoluat între 3%, în Cluj (unde în continuare preţul/metrul pătrat este cel mai mare la nivel naţional) şi 20% în cazul Sibiului (aici preţurile au fost influenţate de lansarea pe piaţă a câteva proiecte butic, cu preţuri mari). Media ponderată pentru principalele oraşe ale ţării a fost de aproximativ 10%. „Creşterea medie rezultată în urma informaţiilor publicate pe principalele platforme de anunţuri este de 18%. Concluzia pe care o putem trage este că în ofertă vânzătorii au cerut mai mult, dar cumpărătorii nu au dat mai mult, din moment ce tranzacţiile s-au desfăşurat, în medie, cu o creştere de preţ de 10% faţă de anul trecut. Anul trecut am avut un ecart de 3%  între preţurile cerute şi preţurile tranzacţionate. Deja acest ecart s-a mărit destul de mult acum”, a observat Anca Bidian în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea oferă şi câteva exemple de preţuri de pe piaţa rezidenţială românească. „În Bucureşti, preţul mediu este 1.650 euro/mp. Media este făcută între extreme – sud şi nord – în funcţie de unde vrei să îţi iei apartamentul, faci o socoteală pentru a vedea unde se plasează preţul. Avem un preţ mediu de 1.100 de euro/mp în Oradea şi 1.800 euro/mp în Cluj, acestea sunt extremele din oraşele mari.” Anul trecut s-a ajuns la un record prin prisma numărului de tranzacţii – totalul acestora ajungând la aproximativ 178.000. Dintre locuinţele tranzacţionate,  aproape jumătate au fost cumpărate prin intermediul unui credit. 

    Creditarea a avut, de altfel, o influenţă importantă asupra achiziţiilor ipotecare din ultimii trei ani, aproape de frenezie: „Aşa se întâmplă tot timpul când banii sunt ieftini, dobânzile sunt mici, creditele sunt accesibile – acest lucru este o pârghie importantă în tranzacţiile imobiliare. Reversul este şi acesta valabil: Atunci când dobânzile cresc, cererea se micşorează, oferta creşte faţă de cerere şi atunci, puteam avea o corecţie a preţurilor. Acum, dobânzile cresc şi cel mai probabil este că vor continua să crească – suntem cu acestea la jumătate de inflaţie, iar asta mă determină să spun că vor continua să crească. În ceea ce priveşte creditele, deşi sunt mai scumpe, sunt în continuare accesibile, băncile nu au înăsprit până acum nicio condiţie sau niciun criteriu de acordare a unui credit ipotecar – nici din punctul de vedere al eligibilităţii clientului, dar nici al garanţiilor”.

    Faptul că creditarea are o pondere atât de mare în numărul de credite acordate, influenţează şi preţurile: în contextul în care BNR impune, prin regulament, o limită de îndatorare de 40%, variabila cu care jonglăm este suma maximă accesibilă un credit. „Acest lucru va duce la o pârghie de barieră de creştere de preţuri. Dacă cererea nu întâlneşte oferta, mecanismul se auto-reglează.”

    Ce se va întâmpla de acum încolo? Anul acesta, în primul trimestru, creşterea numărului de tranzacţii s-a ponderat, observă Anca Bidian: „S-a înregistrat o creştere de 6,5% faţă de anul anterior, un ritm mult mai scăzut faţă de creşterea de 20% înregistrată în 2021, vs. 2020. Este posibil ca în a doua parte a anului, numărul de tranzacţii să scadă”, crede Anca Bidian.  

    Unul dintre motive ţine de faptul că vor exista mai puţine unităţi noi finalizate spre final de an: „Chiar dacă proiectele sunt gata, durează mult mai mult recepţia acestora şi începerea contractelor de vânzare-cumpărare”. Apoi, creşterea într-un ritm alert a dobânzilor frânează activitatea de creditare – din acest motiv, ea nu crede că vor exista modificări ale preţurilor, însă vor exista scăderi prin prisma numărului de tranzacţii: „În a doua parte a anului, din estimările noastre, s-ar putea observăm o scădere de 17-18% faţă de 2021 în număr de tranzacţii, ceea ce ar reprezenta totuşi o creştere cu 10% faţă de 2020”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

  • OPINIE Daniel Pană şi Cristina Spirescu, KPMG: Mecanisme de aplicare simple, fără riscuri fiscale – reţeta de succes pentru încurajarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare. Ce ar trebui să facă România?

    Autori: Daniel Pană – Partner, Tax, KPMG in Romania, Cristina Spirescu – Senior Manager, Tax, KPMG in Romania

    Facilităţi fiscale cu mecanisme de aplicare simple, care să nu genereze riscuri în inspecţii fiscale ulterioare. Aceasta pare să fie reţeta de succes, aşa cum o arată exemplele de bune practici din ţările vecine, pentru a încuraja cu adevărat activităţile de cercetare-dezvoltare, a creşte atractivitatea mediului investiţional şi a stimula folosirea facilităţilor fiscale de către agenţii economici implicaţi. Pentru că, deşi există din 2009 pentru companii şi din 2016 pentru salariaţi, puţine sunt companiile româneşti care folosesc facilităţile- deduceri suplimentare ale costurilor, scutiri de impozit pe profit sau pe venit, pentru angajaţii care lucrează în astfel de proiecte.

    Motivul: incertitudinea tratamentului fiscal şi procedurile resimţite ca fiind anevoioase şi/sau consumatoare de timp. Deşi se vorbeşte frecvent despre importanţa dezvoltării activităţii de cercetare-dezvoltare,  una dintre cele mai importante zone care pot aduce competitivitate şi creştere economică, prin produsele cu valoare adăugată mare rezultate, până acum autorităţile nu s-au asigurat că facilităţile acordate sunt transpuse în realitate. 

    Începând cu 2005, aproape toate ţările din regiune au introdus facilităţi fiscale, destinate stimulării cercetării: Cehia, Croaţia Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia sau Ungaria. În astfel de condiţii, atragerea de investiţii în această zonă cu mare potenţial de dezvoltare economică pe termen lung este o competiţie.

    În cazul Poloniei, de exemplu, dacă în 2005 sau 2006, conform unui studiu al Comisiei Europene, mai puţin de 30 de companii aplicau pentru facilităţile oferite la acel moment, în 2020 peste 1600 de companii au fost interesate de facilităţile fiscale oferite de statul polon. Ce s-a schimbat atât de dramatic? Creşterea susţinută a cotelor de deducere (progresiv de la 30%, la 50%, apoi 100% şi, acum, în cazul cheltuielilor cu salariile personalului – 200%), introducerea unor noi tipuri de facilităţi (nu doar rezumarea la deducerea suplimentară) şi promovarea acestor facilităţi de către Ministerul Economiei. Pentru a înţelege cum funcţionează, să luăm o companie care investeşte 100,000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare. În România, acesta poate, în anumite condiţii, să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 8,000 euro.

    Ceea ce ar echivala cu un discount de 8% asupra costurilor implicate, care nu este nicidecum neglijabil. În Polonia, însă,  „discount”-ul ar putea fi de până la 38%, adică peste o treime din valoarea costurilor, dacă ţinem cont de faptul că aici cotele de deducere sunt de patru ori mai mari decât în România, iar cota de impunere este de 19% (comparativ cu 16% în România).

    Însă, de departe, aspectul cel mai important, care face diferenţa, este acela că agenţii economici din Polonia pot aplică pentru facilităţile fiscale pentru cercetare-devoltare fără a avea un risc asociat. În cazul lor, există posbilitatea obţinerii unei preaprobari a aplicării facilităţilor în cauza de la autorităţile fiscale, iar această aprobare, care nu este foarte costisitoare, este opozabilă în cazul unei inspecţii fiscale. Având acest confort total, în Polonia companiile pot aplică facilităţile de cercetare-dezvoltare fără a avea disconfortul că beneficiul fiscal se va transforma într-un risc fiscal.

    În ceea ce priveşte România, deşi nu sunt disponibile statistici clare privind numărul companiilor care aplică pentru facilităţile de cercetare-dezvoltare, numărul acestora nu este foarte ridicat. Mai ales dacă ne gândim că, potrivit statisticilor Eurostat, cheltuielile efectuate în România pentru activitatea de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB s-au menţinut la acelaşi nivel, cel puţin în ultimii 4 ani, de aproximativ 0,5% din PIB. Prin contrast, Polonia a crescut cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare cu aproximativ 50%, ca procent din PIB, în 2020 faţă de 2016.
    Cu alte cuvinte, România se regăseşte în situaţia Poloniei de acum şase-şapte ani. Ce ar fi de făcut pentru a creşte numărul aplicanţilor la facilităţi  şi a avea o activitate de cercetare-dezvoltare efervescentă? România trebuie să găsească modalităţi clare şi eficiente prin care să asigure un mecanism funcţional de aplicare a stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare cu beneficii pentru toate părţile implicare: scutiri de impozit pe salarii pentru cercetători, reduceri în impozitul plătit pentru societăţile ce desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi pârghii ce pot asigura creşterea economică pentru România. Ceea ce am putea sugera, pe baza analizei făcute şi a experienţei noastre, ar fi clarificarea şi îmbunătăţirea prevederilor legislative dedicate şi dezvoltarea sau îmbunătăţirea mecanismelor care să ofere siguranţă contribuabililor care aplică pentru aceste stimulente. Şi în acest caz, ne gândim inclusiv la reluarea discuţiilor privind îmbunătăţirea Registrului experţilor care pot certifica activitatea de cercetare-dezvoltare şi a metodologiilor aferente. Este necesară, pe de altă parte, şi clarificarea şi simplificarea condiţiilor administrative pentru aplicarea facilităţilor fiscale existente, şi, de ce nu, chiar creşterea cotelor de deducere suplimentară şi extinderea tipurilor de facilităţi oferite (prin raportare la genurile de stimulente oferite în ţările cu mai multă experienţă pe această arie).

  • S-a creat o nouă profesie pentru tinerii preocupaţi de viitorul dezvoltării României

    S-a creat o nouă profesie pentru tinerii preocupaţi de viitorul dezvoltării României până în anul 2030- “expert în dezvoltare durabilă”, România fiind primul stat membru UE care a creat acest standard ocupaţional. Programul de formare profesională în domeniul dezvoltării durabile a personalului din administraţia publică centrală are 150 de persoane formate/calificate pentru ocupaţia “expert dezvoltare durabilă”. În viitorul apropiat vor fi 2452 specialişti în domeniul politicilor administrative, formaţi în perioada iulie – octombrie 2022.

    Pe 27 iulie, la workshop-ul naţional de consultare cu factorii implicaţi în procesul de monitorizare şi raportare a implementării Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030),  Carmen Romaniuc, manager de proiect,  a prezentat utilizarea setului naţional de indicatori de dezvoltare durabilă. Ileana Luminiţa Bălălău, manager de proiect, a transmis că proiectul are perioadă de implementare Iulie 2019 – iulie 2023, iar partenerii sunt Secretariatul General al Guvernului, Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Regională pentru Dezvoltare Antreprenorială Oltenia.
    Cererea de finanţare a avut loc din februarie 2018, iar bugetul programului este de 24.999.992 lei.

    Activităţile Institutului Naţional de Statistică sunt crearea structurilor de date necesare încărcării indicatorilor de dezvoltare durabilă, popularea bazei de date şi diseminarea informaţiilor, stabilirea setului de indicatori de dezvoltare durabilă pentru monitorizarea implementării Strategiei şi Monitorizarea SNDD a României în 2030.
    Monitorizarea SNDD are trei subactivităţi:
     Workshop pentru validarea setului de indicatori de către Consiliul Consultativ pentru DD
     Workshop pentru consultare cu factorii implicaţi în monitorizarea şi raportarea implementării SNDDR2030
     Ghid pentru autorităţile publice implicate în procesul de monitorizare şi raportare a SNDDR2030
    În privinţa indicatorilor de dezvoltare durabilă, se desfăşoară două procese – colectare Indicatori Agenda 2030 şi Indicatori naţionali PROXY, şi raportare date identice – diverse transmiteri, serii de timp şi convenţii de colaborare.
    Monitorizarea SNDD a României 2030 presupune raportarea şi monitorizarea aspectelor sociale (suprapopulare,incluziunea socială, inegalităţile sociale), de mediu (dezastrele naturale, epuizarea resurselor, deşeurile) şi economice (creşterea economică, progresul tehnologic, veniturile populaţiei).
     

  • Cel mai mare proiect imobiliar: O bancă din România vrea să construiască 15.000 de apartamente la preţuri accesibile şi să le dea în chirie

    Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est, care deţine în România BCR, vrea să pună pe piaţă până în 2030 un proiect prin care să dezvolte 15.000 de apartamente la preţuri accesibile, care să fie apoi date în chirie.

    În Cehia, s-a stabilit deja compania – CS Affortable Housing, în Slovacia sunt deja 200 de apartamente care vor fi gata în acest an, proiectul fiind dezvoltat împreună cu statul. Concepte similare vor fi dezvoltate în România, Ungaria şi Croaţia, a  anunţat Willi Cernko, noul CEO al Erste .

    Acest proiect face parte din strategia Erste ”We build financial health”. Pentru România nu sunt mai multe detalii, ce înseamnă acest proiect şi cine îl va dezvolta.

    Aceste proiect nu este pentru a obţine profit, a menţionat Cernko.

    De mai mulţi ani, Erste se axează în ţările unde operează – Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia şi Serbia, pe ideea promovării unde educaţii financiare în rândul cienţilor, atât persoane fizice, cât şi companii.

    Fiecare trebuie să realizeze care sunt riscurile la care se supune atunci când ia un credit şi să analizeze care este capacitatea de rambursa atunci când condiţiile de piaţă se schimbă – criză economică, creşterea dobânzilor, pierderea locului de muncă.

    De asemenea, Erste pune accent şi pe programele de economisire astfel încât clienţii să aibă resurse financiare proprii şi să nu se expună în totalitate atunci când iau împrumuturi.

     

  • Abundenţă de finanţări: de unde pot lua IMM-urile bani pentru dezvoltare

    ♦ Băncile se arată deschise să susţină dezvoltarea acestor categorii de companii, cu afaceri până în 50 de milioane de euro anual, aşa că tot ce le mai trebuie antreprenorilor este să aibă nervi suficient de tari încât să treacă prin hăţişul birocraţiei pentru a accesa banii ♦ Dincolo de programe guvernamentale şi de bănci, IMM-urile se pot folosi şi de iniţiativele private pentru a-şi finanţa dezvoltarea.

    Fie că se numesc Garant Construct, IMM Prod, Rural Invest, Innovation, IMM Invest, StartUp Nation sau fonduri euro­pene, opţiunile pe care le au IMM-urile pentru a se finanţa sunt tot mai ofertante. Băncile se arată deschise să susţină dezvoltarea acestor categorii de companii, cu afaceri până în 50 mil. euro anual, aşa că tot ce le mai trebuie antreprenorilor este să aibă nervi suficient de tari încât să treacă prin hăţişul birocraţiei pentru a accesa banii.

    La jumătatea lunii iulie 2022, de exemplu, a fost lansată cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation, unde pot aplica antreprenorii care doresc să se dezvolte, având posibilitatea de a obţine fonduri nerambursabile în valoare maximă de 200.000 lei. Înscrierile se fac exclusiv online, până la începutul lunii septembrie 2022.

    Un program nou pentru IMM-uri, care se adresează însă doar celor din domeniul construc­ţiilor, este Garant Construct, la care s-au înscris până acum câteva zeci de companii. Banii solicitaţi vizează capital de lucru şi/sau pentru investiţii. Programul se adresează atât IMM-urilor, cât şi unităţilor administrativ-teritoriale. Finanţarea poate ajunge până la 10 milioane de lei per beneficiar.

    Plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate organizaţiilor eligibile este de 2,5 mld. lei, din care 1,25 mld. lei pentru Subpro­gramul de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile din sectorul construcţii şi 1,25 miliarde de lei pentru Subpro­gramul de susţinere a proiectelor de investiţii de scară mică pentru UAT-uri. Jumătate din valoarea acestor plafoane este alocată Fondului Român de Contragarantare de Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă câte 625 mil. lei pentru fiecare subprogram. Cealaltă jumătate poate fi accesată prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Garant Construct este unul dintre cele patru noi programe de finanţare a mediului de business pro­puse de guvern la începutul acestui an, alături de Rural Invest (pentru finanţarea afacerilor din mediul rural), IMM Prod (pentru industrializarea economiei) şi Innovation (pentru invenţii şi ino­vaţii), cu o valoare totală de 7,5 mld. lei. Acestea continuă în paralel cu IMM Invest şi Agro IMM Invest, care au 10 mld. lei pentru 2022.

    În ceea ce priveşte programul IMM Invest, acesta s-a încheiat pe 30 iunie cu un bilanţ istoric de 60.000 de garanţii acordate, în valoare de 40 mld. lei, credite acor­date de 21 de instituţii financiar-ban­care. Dintre cele 60.000 de garanţii acordate, 85% au fost pentru capital de lucru, iar 15% pentru investiţii. O nouă variantă a programului aşteaptă aprobare de la Comisia Europeană.

    „Pe platforma IMM Invest avem înregistrate peste 10% din mediul de afaceri activ din România, 137.000 de firme s-au înregistrat şi au solicitat o garanţie sau unul dintre programele noastre. Mergem mai departe cu IMM Invest Plus până la 30 de­cembrie 2022, urmând ca, în funcţie de decizia Comisiei Euro­pene dacă se va prelungi acest cadru temporar, să prelungim şi noi“, spunea recent Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, în cadrul evenimen­tului ZF Bankers Summit 2022. El este de părere că IMM Invest a ajutat la bancarizarea IMM-urilor, deoarece programul a început când una din patru firme era bancabilă, ajungându-se în punctul în care, în 2021, una din două IMM-uri a devenit bancabilă.

    De altfel, programele gu­verna­mentale sunt cele care susţin creşterea în ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate în prima parte a acestui an. De pildă, în martie 2022 băncile de pe piaţa românească au acordat compa­niilor credite noi de 5,2 mld. lei, în creştere cu 549 mil. lei, adică 12%, faţă de nivelul din martie 2021.

    „Este momentul oportun pentru IMM-uri să se crediteze în cadrul acestor programe guvernamentale“, spunea recent Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele First Bank.

    În acelaşi timp, creşterea preţurilor a adus o serie de schimbări în piaţă, care pot influenţa în sens negativ evoluţia IMM-urilor, având în vedere majorarea costurilor de exploatare. Alţi reprezentanţi din mediu bancar sunt însă de părere că IMM-urile pot rezista la o recesiune.

    „Ultimii doi ani au demonstrat clar o capacitate de adaptabilitate, de agilitate din partea IMM-urilor, care ar putea fi atinsă cu greu de o companie mare. Acolo nivelul de robusteţe este altul şi le dă capacitatea de a parcurge etape sau situaţii critice“, spunea recent Felix Daniliuc, director departament IMM în cadrul BRD – Groupe SociÈtÈ GÈnÈrale, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

    Tot ca o formă de susţinere a afacerilor mici şi medii a luat naştere şi Stup, un proiect al Băncii Transilvania care îşi propune să faciliteze accesul antreprenorilor la sfaturi şi experienţe ale oamenilor cu experienţă în business, vizând toţi antreprenorii, nu doar clienţii băncii.

    „Stup nu e doar un loc de întâlnire, deşi poate să fie şi asta. Dar în primul rând este despre cum poţi să faci lucruri, să înfiinţezi o firmă, să-ţi iei prima soluţie de contabilitate, despre cum să obţii sfaturi, despre alegeri care par simple, dar sunt complicate la început“, spune Tiberiu Moisă, vicepreşedinte al Băncii Transilvania.

    Dincolo de programe guvernamentale şi de bănci, IMM-urile se pot folosi şi de iniţiativele private pentru a-şi finanţa dezvoltarea. Există, potrivit unei analize ZF, cel puţin zece iniţiative – fie că e vorba de grupuri de investiţii, de entităţi de tipul family office sau de fonduri – care pun la bătaie împreună peste 100 de milioane de euro pentru a dezvolta IMM-urile româneşti cu potenţial mare de creştere. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl – fondatorii Dedeman, Dan Şucu – cel care a creat acum aproape trei decenii Mobexpert, şi Sacha Dragic – omul de afaceri care a înfiinţat în 2008 grupul Superbet sunt câţiva dintre oamenii de afaceri ce pun la bătaie milioane de euro pentru a susţine companii locale aflate la început de drum.†Cea mai recentă iniţiativă le aparţine lui Doru Lionăchescu (BT Capital Partners), Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu (One United).

     

    Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: 

    Pe platforma IMM Invest avem înregistrate peste 10% din mediul de afaceri activ din România.

     

    Tiberiu Moisă, vicepreşedinte al Băncii Transilvania:

    Stup nu e doar un loc de întâlnire, deşi poate să fie şi asta. Dar în primul rând este despre cum poţi să faci lucruri, să înfiinţezi o firmă, să-ţi iei prima soluţie de contabilitate, despre cum să obţii sfaturi, despre alegeri care par simple, dar sunt complicate la început.

     

    Mădălina Teodorescu, vicepreşe­dintele First Bank:

    Este momentul oportun pentru IMM-uri să se crediteze în cadrul programelor guvernamentale.

     

     

    Şi cei mari au fost mici

    Sfatul lui Horaţiu Ţepeş, fondatorul producătorului de acoperişuri Bilka din Braşov, cu afaceri de peste 1 mld. lei, pentru antreprenorii care deţin IMM-uri: „Mediul de business din România este încă la început, motiv pentru care un sfat ar fi ca orice antreprenor la început de drum să treacă peste neajunsurile mediului politic şi economic şi să vadă multele oportunităţi de business pe care România le oferă. Această abordare este cu atât mai importantă în această perioadă economică incertă. Istoria ne-a arătat companii care au ieşit mai puternice dintr-o criză economică. Un alt sfat care trebuie să fie regulă în business este ca un antreprenor la început de drum să pună accent pe implicare, responsabilitate şi atenţie la fiecare nivel al businessului. Performanţa vine din implicare, soluţiile la probleme vin din responsabilitatea faţă de activitate şi dezvoltarea sănătoasă din atenţia acordată fiecărei situaţii, fiecărei oportunităţi. Şi – foarte important – banii să fie doar o consecinţă a tuturor acţiunilor oamenilor din companie, nu obiectivul principal.“

     

  • Real Estate. Real Talk: Cum se vede criza în preţurile locuinţelor. Anca Bidian, Kiwi Finance: „Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”

    În condiţii de incertitudine economică, întrebarea „Mai investesc sau nu în imobiliare?” revine atât pe buzele celor aflaţi în căutarea unei locuinţe, cât şi în cazul investitorilor ce vor să îşi securizeze economiile. Chiar dacă răspunsurile trimit, de cele mai multe ori, înspre extreme, Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, parte din OLX Group, îndeamnă la calm şi subliniază că o mai bună informare poate ajuta la o decizie corectă, chiar şi în situaţii de criză. 

    „Subiectul imobiliar, fie că vorbim despre cât costă casele, cât de mult s-au scumpit, cât se vor ieftini ş.a.m.d., este unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale momentului. Un joc pe care îl propun ar fi să urmăriţi pe parcursul a patru zile absolut toate comentariile, analizele, datul cu părerea şi articolele pe care le găsim pe acest subiect. Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”, a observat, tranşant, Anca Bidian, CEO al brokerului imobiliar KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea consideră că este nevoie de o informare mai mare în legătură cu factorii în funcţie de care preţul caselor variază, respectiv asupra pârghiilor care influenţează piaţa imobiliară la un moment dat. „Dacă vine o calamitate, e bine să ştim dacă aceasta influenţează sau nu preţul caselor, piaţa imobiliară nu este chiar atât de volatilă încât să se schimbe la orice adiere de depreciere a unor condiţii economice”, spune Anca Bidian. Este necesar, însă să observăm câteva dintre aceste pârghii şi interdependenţele dintre acestea, pentru a înţelege ce se întâmplă şi cum se simte cu adevărat piaţa imobiliară în 2022 în România. 

    Anca Bidian analizează în primă instanţă piaţa construcţiilor: „Avem câţiva factori care influenţează direct piaţa construcţiilor – pentru că aceasta nu mai este alimentată în acelaşi ritm precum în anii anteriori de construcţii noi”. România are o situaţie foarte bună comparativ cu multe alte ţări din regiune din acest punct de vedere pentru că are o piaţă secundară (a locuinţelor vechi N.Red.) foarte generoasă: fără ipoteci, cu un grad de proprietate totală pe un fond locativ mare, care poate suplimenta, în aceste timpuri, o lipsă a ofertei noi. Din punctul acesta de vedere, o parte din reducerea proiectelor noi poate fi compensată de fondul locativ vechi. 

    Anca Bidian observă, de asemenea, că în România a existat o schimbare semnificativă în 2020 referitoare la felul în care a evoluat cererea dinspre piaţa veche, înspre piaţa nouă: „Nu a fost neapărat o nevoie a pieţei, ci un fenomen cauzat de faptul că în 2020 piaţa secundară practic s-a retras de la tranzacţionare fiindcă era imposibil să se realizeze vizionările”. Apoi, în 2021, a existat un vârf de livrări noi, în contextul în care s-au comasat practic doi ani de proiecte finalizate – cele care au intrat în conservare în 2020 şi cele care veneau la finalizare în 2021. De aceea, în 2021 au existat cele mai multe unităţi noi livrate vreodată în România. Totuşi, „Chiar în vârf, numărul de unităţi noi livrate în piaţă reprezintă mai puţin de 1% din totalul fondului locativ, iar asta este foarte puţin”, observă Anca Bidian. 

    În acest context, tranzacţiile se derulează în continuare majoritar pe piaţa veche, iar Anca Bidian subliniază că nu e nimic greşit din acest punct de vedere, în contextul în care, în marile oraşe, în zonele ultracentrale şi centrale există mai ales locuinţe vechi. Mai mult decât atât, după 1990, în 32 de ani, fondul de locuinţe a fost împrospătat cu doar 12% – ritmul de intrare în piaţă a unităţilor noi este mai mult decât modest. „În momentul în care, la o ofertă mult mai mică decât cererea, segmentul unităţilor noi se reduce mai mult decât anul trecut, segmentul clienţilor care au o nevoie de cumpărare, cei care îşi fac un upgrade la spaţiul locativ, clienţii care migrează dinspre limitrof înspre centru sau invers, piaţa secundară va fi la noi un actor foarte important în continuare.”

    Un alt aspect pentru care piaţa secundară este foarte importantă ţine de faptul că, neavând ipoteci, aceasta are o flexibilitate mult mai mare la preţuri. „Dacă proiectele noi sunt restricţionate de business plan, de indicatorii de finanţare, de planul de afaceri, piaţa veche este liberă de orice restricţie – aceasta urmează pulsul cererii şi al ofertei”, punctează Anca Bidian. 

    Un alt factor care influenţează preţurile este, desigur, inflaţia. „Aceasta ne afectează pe absolut toate planurile, aduce un grad mult mai mare de impredictibilitate, chiar volatilitate, a deciziilor. Ceea ce auzim la tot pasul sunt întrebări, precum: <<Să cumpăr sau să nu cumpăr>>, <<Să pun bani deoparte sau nu>>, <<Să îi schimb sau nu>> etc – fiindcă tendinţa normală este să ne ferim cu toţii. Inflaţia este o sperietoare care nu face bine niciodată nimănui.” Ori, în aceste condiţii, Anca Bidian observă că există foarte multe voci care recomandă inclusiv spre decizii extreme cum ar fi vânzarea unei locuinţe aflate deja în posesie fiindcă ar scădea preţurile, până la a-ţi investi banii în imobiliare ca să îi fereşti de inflaţie. 

    „Nu aş recomanda niciuna dintre aceste variante – nu este un panaceu universal să cumperi sau nu în vremurile acestea. Una este o familie care are o nevoie, care îşi permite, se califică să îşi cumpere o locuinţă şi să îşi asigure un confort al vieţii, că are nevoie de o astfel de achiziţie, altă socoteală este când vorbim despre micii investitori, despre persoanele care cumpărau o a doua sau o a treia locuinţă în anii trecuţi, spre închiriere, păstrare etc. şi altfel stau lucrurile pentru o familie care îşi upgradează confortul locativ – adică vinde scump, cumpără scump; vinde ieftin, cumpără ieftin”. 

    Anca Bidian subliniază însă: „Cumpărarea unei case nu este nici o obligaţie, nici un drept constituţional. O casă îţi iei atunci când ai bani sau bani de rate, acum şi în viitor. Cumpărarea unei case nu trebuie să devină un coşmar. Ceea ce recomand este ca deciziile să nu fie luate nici în panică, nici în lăcomie, cele două sentimente extreme de pe pieţe. Extremele generează situaţiile neplăcute pe care nu vrem să le vedem, dar care în orice criză, ies la suprafaţă”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care  a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

     

  • Mihai Precup, secretar de stat, Ministerul Finanţelor: Este important să nu fie politizat proiectul Băncii de Dezvoltare şi să fie recrutaţi oameni competenţi

    Proiectul privind Banca de Dezvoltare este important să nu fie politizat şi, totodată, contează recrutarea unor oameni competenţi care ştiu ce  înseamnă să lucrezi într-o astfel de instituţie financiară, susţine Mihai Precup, secretar de Stat în Ministerul Finanţelor.

    El consideră că cea mai mare provocare în operaţionalizarea şi existenţa Băncii de Dezvoltare este acea de pre-aprobare de la BNR care cuprinde nişte elemente cheie: definirea activităţilor specifice, produselor şi a business-plan-ului.

    “Proiectul a trecut de o săptămână, două prin Parlament, deci avem cadru legislativ pentru crearea unei Băncii de Dezvoltare în România. Acum lucrăm la a redacta hotărârea Guvernului pentru înfiinţarea specifică a Băncii de Dezvoltare în România”.

    Ce a mai spus Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor la ZF Bankers Summit 2022:

    @ Rolul unei Bănci de Dezvoltare este de a identifica market failures unde piaţa nu performează şi a crea instrumente adaptate pentru a adresa acele market failures. Rolul ei este şi de a consolida instrumentele financiare disponibile existente în piaţă, partea de garantare fiind o parte din acest aspect, cum este Fondul de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri.

    @ Un alt element extrem de important este atragerea de resurse şi de a fi partener pentru instituţiile financiare naţionale.

    @ Cred că cel mai important rol al unei Bănci de Dezvoltare este de a educa piaţa.

    @ Unei instituţii naţionale financiare îi este foarte greu să negocieze companie cu companie împrumuturi de 10-20 mil. euro. Băncile astea sunt obişnuite să ruleze sute de milioane de euro. De aceea are nevoie de un partener.

    @ Provocarea pe care o avem la nivelul autorităţilor publice şi la care îmi doresc să îmi aduc aportul este capacitatea de pregătire a proiectelor şi de implementare. Avem nevoie de experţi care au experienţă în pregătirea proiectelor de investiţii. Aceasta este cea mai mare provocare atât pentru fonduri europene, cât şi pentru atragerea banilor guvernamentali. O provocare sunt dobânzile pe care le avem în contextul inflaţionist.

     

  • O criză a datoriilor pândeşte ţările aflate în curs de dezvoltare în contextul unei furtuni perfecte

    Când Ghana nu a mai avut access la pieţele internaţionale de credit anul trecut, situaţia anunţa problemele legate de datorii cu care urma să se confrunte lumea aflată în curs de dezvoltare, notează Deutsche Welle. Lupta împotriva pandemiei a lăsat guvernele vulnerabile, împovărate de datorii masive, iar acum cursa marilor bănci centrale ale lumii de majorare a dobânzilor le îngreunează acestora eforturile de rambursare. 

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare. Un gigant internaţional anunţă o investiţie de 125 mil. euro, care va crea şi sute de locuri de muncă

    Compania Andreas STIHL Power Tools SRL, companie subsidiară a holdingului Andreas STIHL AG&Co. KG. din Germania, intenţionează să construiască in Oradea, in Parcul Industrial Euobusiness I, din str. Borşului, o nouă locaţie de producţie in valoare de 125 mil. euro, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 147.000 mp.

    Această investiţie se va realiza etapizat si a rezultat in urma unor negocieri directe, reprezentând cea mai importantă investitie de la infiinţarea Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea SA. până in prezent.

    Contractul privind investiţia s-a semnat azi, 28.06.2022, de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Oradea, reprezentanţii Societăţii ADLO SA., respectiv reprezentanţii Societăţii Andreas STIHL Power Tools SRL.

    Compania STIHL activează in domeniul fabricării de echipamente electrice pentru exterior, pentru profesionişti si consumatori exigenti, şi şi-a exprimat intenţia de a desfăşura in Parcul industrial EBP I activităţile specifice domeniului de activitate şi a oricăror altor activităţi conforme cu Regulamentul de funcţionare al parcului industrial.

    Compania preconizează inceperea producţiei in Oradea la jumătatea anului 2024, urmând a genera pentru inceput un număr de 150 de locuri de muncă.

    ” Aceasta reprezintă o investiţie strategică pentru municipiul Oradea. Conceptul de business promovat, facilităţile oferite investitorilor dar şi buna colaborare dintre mediul public si cel privat au avut un rol esenţial in evoluţia si dezvoltarea economică a municipiului Oradea. ADLO s-a dovedit a fi un model de succes, respectiv un catalizator al dezvoltării economice al judetului Bihor, atingând un total de investitii atrase până in prezent de 0,55 miliarde Euro” a declarat primarul municipiului Oradea Florin Birta.

    Reprezentanţii companiei STIHL au ales Oradea datorită poziţionării geografice.

    „STIHL realizează o mare parte din vânzările sale de baterii în regiunea europeană. Oraşul Oradea ne-a convins nu doar prin conectarea optimă la pieţele care sunt importante pentru noi, ci şi prin infrastructura dezvoltată corect şi condiţiile economice bune”, a declarat Martin Schwarz, membru executiv STIHL pe producţie şi achiziţii.

    Această investiţie reprezintă incă o dovadă a deschiderii si efortului depus de municipalitate in dezvoltarea infrastructurii oraşului şi a facilităţilor oferite, acesta fiind un factor decisiv pentru investitori, atât in ceea ce priveşte serviciile oferite precum şi datorită proiectelor dezvoltate de către ADLO din ultimii ani.

    ”Suntem recunoscători pentru buna colaborare şi dorim să mulţumim pe această cale Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR N-V) pentru recomandarea parcurilor industriale din Oradea investitorilor străini”, a spus Alina Silaghi director general ADLO S.A.

     

  • ASF şi Ministerul de Finanţe au lansat raportul OECD privind piaţa de capital din România. Printre măsurile recomandate pentru dezvoltarea pieţei autohtone se numără îmbunătăţirea condiţiilor de listare, creşterea lichidităţii pieţei secundare şi creşterea rolului investitorilor instituţionali

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Ministerul Finanţelor au lansat luni „Raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale”, care cuprinde un set de recomandări ale organizaţiei internaţionale care privesc precădere îmbunătăţirea cadrului instituţional, juridic şi de reglementare, în vederea valorificării oportunităţilor de dezvoltare a pieţei autohtone.

    „Unul dintre cele mai importante proiecte destinate pieţei de capital româneşti se află în linie dreaptă. (…) OECD, consultantul tehnic, a venit cu o analiză şi cu câteva recomandări către cei implicaţi direct în dezvoltarea pieţei de capital. Alături de Ministerul de Finanţe, vom analiza împreună şi îngloba în cadrul Strategiei pieţei de capital recomandările şi măsurile făcute de OECD. Ne dorim ca piaţa de capital să fie o platformă care să genereze dezvoltarea, iar bursa să fie un barometru al economiei româneşti. Suntem încredinţaţi că printr-un efort comun vom identifica cele mai potrivite direcţii pentru împlinirea pieţei de capital autohtone”, spune Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Acesta a fost prezent luni în cadrul evenimentului de lansare a raportului, alături de Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al ASF, Mario Nava, director general, DG REFORM din cadrul Comisiei Europene, Carmine Di Noia, Director for Financial and Enterprise Affairs, OECD, Ovidiu Petru, Director general, Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, ASF, Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Rodica Popa, Director general al CCP.RO Bucharest, Horia Gusta, Preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), Ana Bobîrcă, Vicepreşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) şi Daniela Şerban, Preşedinte al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR).

    Autoritatea de Supraveghere Financiară derulează, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, proiectul privind „Strategia naţională pentru piaţa de capital”, finanţat din fonduri europene, având drept consultant Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Perioada de implementare este 2022-2026.

    „Aş spune că statul român are un rol fundamental în cadrul dezvoltării pieţei de capital. Avem 216 companii de stat care generează undeva la 7% din PIB-ul României, angajează undeva la 83.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă o componentă socială majoră, 18 dintre acestea sunt listate deja la Bursa de Valori Bucureşti şi cred că Guvernul României ar trebui să-şi continue eforturile înspre a prioritiza şi a pregăti drumul acestor companii pentru spre Bursa de Valori Bucureşti, astfel încât ele să devină mai transparente şi mai puternice în termeni de valorizare”, a declarat luni Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    În acest sens, Mihai Precup a dat exemplul Hidroelectrica, listare care se află acum pe lista PNRR. Finanţele se aşteaptă ca odată ajunsă pe Bursa de la Bucureşti, Hidroelectrica să devină cea mai valoroasă companie românească în termeni de capitalizare bursieră şi, probabil, al treilea cel mai mare producător de energie din Europa.

    „Companiile româneşti deţinute de statul român pot juca un rol extrem de important în dezvoltarea pieţei de capital. Un alt factor pentru dezvoltarea pieţei de capital reprezintă titlurile de stat”, a mai spus secretarul de stat, care a menţionat şi alte măsuri avute în vedere pentru dezvoltarea pieţei de capital locale.

    „Recomandările OECD sunt cât se poate de de bun simţ şi de comune pentru dezvoltarea unei pieţe de capital. Am lucrat în Franţa mai mulţi ani, am lucrat în Luxemburg în cadrul Băncii Europene de Investiţii şi am interacţionat foarte mult cu companii din afara României. Ceea ce găsim ca recomandări este realizabil şi în linie cu ce vedem în celelalte ţări dezvoltate. La Ministerul de Finanţe am început deja să ne concentrăm într-un fel pe implementarea acestor măsuri. Vă dau câteva exemple. Vorbim despre acest fond de fonduri care se va face împreună cu Fondul European de Investiţii şi care este prevăzut în strategia dezvoltării pieţei de capital. Vorbim despre implementarea legii 109 cu privire la profesionalizarea consiliilor de administraţie ale companiilor de stat, să avem membri independenţi politic în consiliile de administraţie, oameni care ştiu despre ce este vorba în cadrul acelor companii. O parte din aceste companii au trecut prin acest proces. La Ministerul de Finanţe am lansat deja procesul pentru fondurile de garantare care sunt în coordonarea noastră directă şi de care mă ocup în mod direct”, spune Precup.

    Analiza OECD a fost întocmită de o echipă condusă de Serdar Çelik, Şef interimar al Diviziei de guvernanţă corporativă şi finanţe corporative din cadrul Direcţiei OECD pentru afaceri financiare şi companii, compusă din Thomas Dannequin, Adriana de la Cruz, Carl Magnus Magnusson, Alejandra Medina, Tugba Mulazimoglu şi Yun Tang. Raportul a fost elaborat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin intermediul Direcţiei Generale de sprijin a reformelor structurale (DG REFORM).