BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Creşterea economică a SUA pentru trimestrul al treilea a fost revizuită la 3,9%, de la 3,5%

    În primele două trimestre ale anului, PIB-ul SUA a înregistrat o creştere medie anualizată de 4,2%, cea mai bună evoluţie la şase luni începând cu cea de a doua jumătate a anului 2003, transmite MarketWatch.

    Consumul intern, care contribuie cu aproape 70% la produsul intern brut, a crescut cu 2,2% în trimestrul al treilea, potrivit datelor revizuite publicate marţi de Departamentul pentru Comerţ al SUA. Cifrele iniţiale indicau un avans de 1,8% în perioada iulie-septembrie.

    Investiţiile companiilor în echipamente au fost de asmenea revizuite în urcare, de la 7,2% raportat anterior la 10,7%.

    Pe de altă parte, noile date arată că exporturile SUA au avansat cu doar 4,9% în trimestrul al treilea, mult sub creşterea de 7,2% estimată în octombrie de Departamentul pentru Comerţ, în timp ce declinul importurilor a fost revizuit la 0,7%, faţă de scăderea de 1,7% raportată iniţial.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,9%
    creşterea economică în al treilea trimestru faţă de al doilea, cea mai mare din UE, în timp ce după creşterea raportată la al treilea trimestru din 2013 (3,3%), România este pe locul al doilea în UE după Polonia (3,4%), conform datelor ajustate sezonier ale Eurostat

    484 mil. euro
    vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată în al treilea trimestru, în creştere cu 15,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, conform GfK, cel mai mare avans fiind consemnat în telecom (25,5% şi electronice (21%)

    25,3%
    creşterea vânzărilor de autovehicule în primele 10 luni, la 83.116 maşini, însă producţia locală s-a diminuat cu 4,1%, la 329.405 maşini, potrivit APIA

    4,09 mil. euro
    fondurile europene nete primite de la UE în 2013, România fiind al cincilea cel mai mare beneficiar net de fonduri UE după sumele primite de Polonia, Grecia, Ungaria şi Portugalia

    0,7%
    cu atât a crescut economia Greciei în perioada iulie-septembrie faţă de aprilie-iunie, după o creştere de 0,4% în al doilea trimestru, marcând astfel primele două trimestre consecutive de creştere şi ieşirea din recesiune după şase ani

    0,9%
    scăderea producţiei din construcţii în UE în septembrie faţă de august, în termeni ajustaţi sezonier, după o stagnare în augv ust faţă de iulie (în zona euro, acest indicator a scăzut cu 1,8% în septembrie, după o creştere cu 0,7% în august)


     

  • Ponta: România ar putea atinge în acest an o creştere economică de 3%

    El a apreciat că datele care indică o creştere a producţiei industriale, bazată mai ales pe industria prelucrătoare, relevă că această creştere economică este una sănătoasă, nu influenţată de speculaţii imobiliare şi financiare, ci pe producţie şi exporturi.

    Economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    De asemenea, datele revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.

    Datele provizorii anunţate anterior de INS indicau o scădere a economiei de 0,1% pe primul trimestru şi de 0,9% pe al doilea trimestru.

     

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • În 2008 scriam despre iminenta venire a crizei şi în România. La scurt timp economia a intrat în recesiune

    Din categoria “semnale pe care nu le-a văzut nimeni”, în 2008 scriam despre iminenta venire a crizei şi în România. La scurt timp economia a intrat în recesiune.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2008

    V-ati speriat de scaderile din ultima perioada ale bursei? Brokerii va sfatuiesc sa priviti problema altfel: preturile de acum reprezinta o buna oportunitate de a investi in achizitia de actiuni. Care sunt actiunile care pot rezista crizei si ce randamente ar putea aduce acestea cand piata isi va reveni?

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?

    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.

    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.

  • Petrescu: Economia României poate creşte pe termen mediu cu 5%-6% dacă se menţine disciplina fiscală

    “Ţinta noastră este să avem o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% în fiecare an. Avem nevoie de această creştere pentru a prinde din urmă restul Europei şi cred că, dacă continuăm cu acest tip de măsuri care încurajează mediul de afaceri, vom obţine acest obiectiv, prin menţinerea disciplinei fiscale”, a afirmat Petrescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    Ea a arătat că România a realizat o consolidare fiscală a doua ca mărime după Grecia, începând din 2009, când deficitul structural era de peste 9% din PIB, iar în prezent a ajuns la 1,7%, rezultate obţinute prin menţinerea disciplinei fiscale.

    Ministrul a reamintit măsurile recente ale Guvernului, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, neimpozitarea profitului reinvestit, dar şi decizia de a scădea taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi exceptarea de la taxare pentru construcţiile din Marea Neagră.

    Ea a menţionat că, prin schemele de ajutor de stat, au fost create 13.000 de locuri de muncă.

    Petrescu s-a referit şi la măsurile de reducere a evaziunii fiscale, prin promovarea plăţii cu cardul şi reducerea plăţilor cu numerar, dar şi prin crearea Diviziei Antifraudă în cadrul ANAF.

    “Prin toate măsurile pe care le luăm trebuie să menţinem disciplina fiscală”, a mai spus ministrul de resort.

    Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

  • Spurny, BCR: Creditele neperformante ale băncilor sunt o barieră în calea revenirii economice a României

    ”Piaţa de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piaţa de banking se va contracta atât în termeni de active, cât şi în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situaţia asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată.

    Oricum, este doar o parte a ecuaţiei. Mai sunt şi clişeele legate de stabilitatea legislaţiei, de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de stimulente pentru investitorii străini, de o treabă cât mai bună a agenţiilor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene. Dacă toate aceste componente sunt luate în calcul şi conduse corect din punct de vedere guvernamental, pot pune România pe o direcţie de creştere sustenabilă pentru următorul deceniu. Dar toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate de o bancă individuală sau de o asociaţie bancară, ci de elita aleasă a ţării, într-un mod coerent”.

    În tot acest tablou, Spurny spune că de fapt îl interesează doar să cureţe curtea BCR de noroi, lăsat în urmă de criza pe care o numeşte metaforic inundaţie: ”Procesul de creştere a creditelor neperformante atât la BCR, cât şi în sistem, a încetinit substanţial. De la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013 banca a investit resurse în construcţia unei platforme interne care să se ocupe de NPL.

    Sunt 500 de persoane care se ocupă direct de acestea, iar dacă mă uit la numărul de angajaţi ai băncii (6.200 angajaţi), aş spune că de fapt cam 1.000-1.200 de angajaţi nu fac altceva decât să se ocupe într-un fel sau altul de problema NPL”. CEO-ul BCR spune că portofoliul de credite neperformante nu este doar o problemă de bilanţ, ci o problemă de costuri şi o alta de focus în strategia băncii: ”noi ar trebui să ne ocupăm de partea sănătoasă a economiei, într-o lume ideală”. În lumea nu tocmai ideală în care a venit Spurny de la începutul lui 2013,  o parte importantă a strategiei şi a eforturilor BCR merg în direcţia rezolvării problemelor legate de creditele neperformante.
     

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Knight Frank: un nou val al dezvoltării imobiliare este aşteptat să susţină creşterea economică

    Raportul realizeaza o analiza a celor mai dezvoltate orase din perspectiva spatiilor de birouri, a  proprietatilor rezidentiale, dar si a noilor cartiere care se prefigureaza pe harta metropolelor precum New York, San Francisco, Londra sau Beijing.

    “Lansat strategic la sfarsitul lunii septembrie, ‘Global Cities’ vine in sprijinul clientilor in procesul de planificare a afacerii pentru noul an financiar 2015. Raportul este un instrument pentru dezvoltatorii imobiliari, investitorii activi la nivel global, companiile cu capital privat sau institutiile bancare,“ afirma Horatiu Florescu, presedinte si CEO al biroului asociat Knight Frank in Romania, The Advisers/Knight Frank.

    La nivel global, un nou val al dezvoltarii imobiliare este asteptat sa sustina cresterea economica, anunta raportul Knight Frank. Dezvoltarea va viza indeosebi constructii in cartierele emergente din marile orase, precum Brooklyn in New York sau Nine Elms in Londra. Ca tipologie, zgarie-norii vor fi cladirile preferate de dezvoltatori, deoarece maximizeaza valoarea investitiei.

    James Roberts, Head of Commercial Research Knight Frank: “Preturile ridicate, pentru proprietatile prime, se gasesc in orasele cu o forta de munca extrem de specializata, care atrag in mod firesc marile corporatii. Asa-numitele ‘Global Cities’ vor cunoaste o crestere substantiala a chiriilor in piata de birouri datorita diferentei dintre cererea mare si oferta limitata. Pana in 2019 San Francisco va conduce clasamentul chiriilor cu o crestere de 36.2%, generata de efectul Silicon Valley,” adauga James Roberts.

    James Roberts, Head of Research Knight Frank, adauga: “O noua lume a revolutiei tehnologice, sustinuta de creativitatea oamenilor genereaza o renastere in piata globala de real estate. Birourile devin din ce in ce mai mult foruri ideale pentru generarea de idei. Companiile din ziua de azi se straduiesc sa-si pastreze resursele umane de top, iar trendul actual, de reintoarcere la modul de viata urban, a transformat orasele globale in veritabili magneti de talent. In mod firesc, companiile multinationale considera esential sa isi mentina  sau sa isi extinda sediile in interiorul marilor aglomerari urbane.”

    Pana in 2019 oferta limitata de spatii noi de birouri, impreuna cu cererea ridicata de spatiu comercial vor pune presiune pe rata de neocupare din marile orase. Rata medie de neocupare va scadea la doar 6.3% in top 10 orase din lume, cu Tokyo ajungand la o rata de neocupare de 3.9%, iar Londra inregistrand 4.4%.

    “Credem ca efectele revigorarii pietei la nivel global se vor resimti si in Romania. Volumul investitional pe piata locala a crescut deja simtitor anul acesta (cu un forecast la finele 2014 de 700-800 milioane euro, o crestere notabila fata de anul de criza 2009 , care inregistra un volum de investitii de 63 milioane euro). Mai mult, ne asteptam ca activitatea chiriasilor sa creasca in mod constant, in pas cu redresarea economica si cu dezvoltarea tehnologiei si a infrastructurii.” adauga Horatiu Florescu.

    “Datele noastre arata o oportunitate clara pentru investitori si dezvoltatori de a exploata tendinta de crestere a populatiei din intreaga lume de a locui in mediul urban” explica James Roberts. “Investitiile comerciale globale in 2009 au atins $202 miliarde, iar previziunile arata ca acest volum va creste pana la $606 miliarde in 2015. Competitia pentru resursele umane supra-specializate si gradul ridicat de atractivitate al firmelor care opereaza in aceste metropole sustin previziunile noastre in ceea ce priveste cresterea volumului investitional si, implicit, a chiriilor pe piata de birouri.”

    Europa este din nou atractiva: batranul continent ofera un portofoliu diversificat pentru investitii, iar veniturile constante vin in special din pietele emergente. S-au inregistrat cresteri pe piata de inchirieri, dar si pe piata investitionala din Europa: daca in 2009 volumul total al investitiilor imobiliare era $103 miliarde, in 2013 volumul total a crescut pana la $196 miliarde.