BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Petro Poroşenko anunţă crearea unei zone demilitarizate în Lugansk şi numeşte un nou guvernator

    Zona demilitarizată, care a fost stabilită de Kiev şi separatiştii proruşi cu medierea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi a Rusiei, presupune retragerea tuturor tancurilor şi echipamentelor de artilerie, pentru a pune capăt “bombardamentelor permanente”.

    “Am instruit grupul de contact să semneze un acord privind zona demilitarizată, pentru a asigura că militanţii nu mai pot bombarda civilii paşnici din Donbas”, a scris Poroşenko pe Twitter miercuri seara, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

    Tot miercuri, Poroşenko a numit un cunoscut voluntar în postul de guvernator al regiunii Lugansk. Preşedintele a declarat că Gheorghi Tuka, cunoscut pentru eforturile sale de a ajuta trupele ucrainene cu provizii, este un “om cu o reputaţie imaculată, intolerant faţă de corupţie şi (care are) Ucraina în inimă”.

    Fostul manager din domeniul telecomunicaţiilor, în vârstă de 51 de ani, îl va înlocui pe Ghenadi Moskal, care a decretat că civilii nu pot călători între zonele din Lugansk controlate de rebeli şi cele controlate de Guvern.

    La rândul lor, separatiştii proruşi din regiunea învecintă Doneţk au anunţat că armele lor cu calibrul mai mic de 100 mm au fost deja retrase la trei kilometri de linia de front.

    Cu toate acestea, bombardamentele au continuat în regiunea Donbas, comandamentul militar de la Kiev acuzându-i pe separatişti că au ocupat mai multe obiective folosind tancuri şi grenade.

    De la izbucnirea conflictului în estul Ucrainei, în aprilie 2014, Guvernul ucrainean controlează doar părţi din regiunile Doneţk şi Lugansk. Peste 6.400 de persoane au fost ucise în confruntări, care au adus Ucraina aproape de colaps financiar.

    Uniunea Europeană a anunţat miercuri că un ajutor financiar în valoare de 600 de milioane de euro a fost transferat Ucrainei, aceasta fiind prima tranşă dintr-un împrumut total de 1,8 miliarde de euro.

    Ucraina a mai primit ajutor financiar din partea UE în 2010 şi 2014, în valoare totală de 1,61 miliarde de euro.

     

  • Nou conflict în apropierea României? “Luptele s-au intensificat în ultimele zile”

    Confruntările armate au izbucnit duminică, atunci când zeci de membri ai grupului paramilitar au venit la negocieri cu autorităţile înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de grenade. Ambele părţi se acuză că ar fi deschis focul, iar confruntările s-au soldat cu cel puţin trei morţi.

    CITEŞTE MAI MULTE DESPRE ACEST CONFLICT

  • Fotoliul lui Victor Ponta, în pericol! Conflict deschis în coaliţia de guvernământ

    Premierul Victor Ponta a făcut o declaraţie care a aprins scânteia în coaliţia de guvernământ.

    Conflictul este acum deschis în rândul coaliţiei, iar Victor Ponta ar putea pierde funcţia de prim-ministru.

    VEZI AICI DECLARAŢIA LUI VICTOR PONTA  

  • Declaraţie surprinzătoare a unui strateg american. Ce fel de conflict ar putea fi al Treilea Război Mondial

    Peter Singer, strateg al New America şi consultant pentru Pentagon şi FBI, explorează în următoarea sa carte, “Ghost Fleet,” modul în care ar putea fi purtate conflictele globale în următorii ani.

    Strategul american susţine că al Treilea Război Mondial ar putea fi unul total surprinzător.

    CE FEL DE CONFLICT AR PUTEA FI AL TREILEA RAZBOI MONDIAL

  • Un mort şi un rănit în urma unor incidente armate, la Doneţk

    “Un bărbat a murit, iar o femeie a fost rănită în urma unor incidente armate produse în jurul orei (locale) 23.00 (23.00, ora României) în cartierul Petrovski”, a anunţat Primăria din Doneţk.

    Pe de altă parte, 31 de încălcări ale regimului de încetare a focului au fost constatate în ultimele 24 de ore în Republica autoproclamată Doneţk, relatează Tass.

    Potrivit ONU, peste 6.500 de persoane au fost ucise în Ucraina de la începutul conflictului armat, în aprilie 2014, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.

     

  • Cincisprezece morţi în urma unor raiduri aeriene efectuate de coaliţia arabă în Yemen

    Cinci femei şi doi copii ucişi în bombardamentele efectuate în provinciile Saada (nord) şi Marib (centru) figurează printre victime, precizează Saba, citată de Le Figaro, în pagina electronică.

    Coaliţia arabă condusă de Arabia Saudită bombardează, din 26 martie, poziţii ale rebelilor huthi şi unităţilor armate yemenite care s-au aliat cu ei. Obiectivul Riyadh-ului este de a stopa avansul miliţiilor şiite, care controlează, din septembrie 2014, capitala Sana’a, şi de a restabili autoritatea preşedintelui Abd Rabbuh Mansur Hadi, refugiat în Arabia Saudită.

    Negocierile indirecte de pace, desfăşurate sub egida ONU, s-au încheiat vineri, la Geneva, fără semnarea unui acord de încetare a focului.

    De la lansarea ofensivei saudite, peste 2.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în Yemen.

    Potrivit ONU, aproximatiov 21 de milioane de yemeniţi, adică 80% din populaţia ţării, necesită de-acum ajutor umanitar şi protecţie.

  • Petro Poroşenko: Acordul de la Minsk, necesar atât pentru pace, cât şi pentru consolidarea armatei

    “Am fost întrebat de ce avem nevoie de Acordul de la Minsk. În primul rând, pentru că avem nevoie de pace. În al doilea rând, pentru că ne dă posibilitatea de a reface capacitate de luptă a armatei şi de a construi o linie de apărare”, a declarat preşedintele ucrainean.

    Pe de altă parte, Poroşenko a apreciat că estul Ucrainei este “teritoriu ocupat”, iar în ţara sa nu există niciun război civil, informează DPA în pagina electronică.

    Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, un acord care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată în “formatul Normandia”, de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel.

    Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la 15 februarie, dar a fost deja încălcat în repetate rânduri de către rebelii proruşi.

    Moscova este acuzată de către Kiev şi Occident de implicare – cu armament şi personal – în criza din estul Ucrainei. Rusia neagă orice implicare.

    Conflictul separatist ucrainean, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat cu peste 6.400 de morţi până în prezent, potrivit ONU.

  • Ucraina se teme de o nouă invazie a ruşilor. Apelul preşedintelui Poroşenko

    Rusia pregăteşte o invazie asupra Ucrainei, acuză preşedintele Petro Poroşenko, pe fondul intensificării confruntărilor în regiunile separatiste est-ucrainene, informează BBC News online.

    Rusia a negat că ar fi implicată în conflictul separatist din estul Ucrainei, dar Poroşenko susţine că 9.000 de militari ruşi sunt pe teritoriul ucrainean.

    APELUL PREŞEDINTELUI UCRAINEI CĂTRE POPORUL VECIN ROMÂNIEI

  • Petro Poroşenko: Rusia pregăteşte o invazie masivă în estul Ucrainei

    Rusia a negat că ar fi implicată în conflictul separatist din estul Ucrainei, dar Poroşenko susţine că 9.000 de militari ruşi sunt pe teritoriul ucrainean.

    “Există riscuri uriaşe de reluare a confruntărilor militare de mare amploare”, a declarat Poroşenko în Parlamentul de la Kiev.

    “Armata ucraineană trebuie să fie pregătită pentru o nouă ofensivă din partea inamicului, chiar şi pentru o invazie de mare amploare de-a lungul frontierei cu Rusia. Trebuie să fim pregătiţi pentru asta”, a insistat Poroşenko, precizând că armata ucraineană are 50.000 de militari mobilizaţi în estul ţării.

    Confruntările militare s-au intensificat, miercuri, în estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morţi, potrivit estimărilor ONU.

  • Liderul Frontului al-Nusra promite înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad

    “Vă asigur că înlăturarea de la putere a lui (Bashar) al-Assad nu va mai dura mult timp”, afirmă liderul Frontului al-Nusra, aripa siriană a reţelei teroriste Al-Qaida.

    Potrivit lui al-Julani, “prioritatea” rebelilor este cucerirea capitalei siriene Damasc.

    “Vom continua să ne concentrăm întreaga atenţie asupra Damascului şi înlăturării de la putere a regimului” din Siria, subliniază liderul Frontului al-Nusra, care luptă atât împotriva armatei siriene, cât şi împotriva reţelei extremiste sunnite Stat Islamic.

    Al-Julani i-a invitat pe alawiţi, o comunitate din care provine preşedintele sirian, să se împotrivească regimului şi să se convertească la islamul sunnit pentru a-şi asigura securitatea în Siria de mâine.

    “Ei vor fi fraţii noştri doar atunci când vor depune armele, îl vor dezavua pe al-Assad şi nu vor trimite bărbaţi pentru a lupta pentru el”, spune el.

    Şeful al-Nusra a dat asigurări că mişcarea sa nu duce război împotriva creştinilor, dar a criticat în schimb activităţile mişcării libaneze Hezbollah, care îl susţine pe Bashar al-Assad.

    Mişcarea “Hezbollah ştie că soarta sa este legată de cea a lui al-Assad şi încearcă în van să-l salveze”, apreciază el.

    Abu Mohammad al-Julani acordă foarte rar interviuri şi nu apare în imaginile difuzate de Al Jazeera. Postul din Qatar nu precizează locul desfăşurării interviului.