BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Atacatorul din Militari, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare

    Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti. Judecătorii acestei intanţe au dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare să fie scăzută perioada reţinerii şi arestării preventive a lui Chiriţă, respectiv între 24 noiembrie 2013 şi 11 februarie.

    Instanţa l-a obligat pe Mihai Chiriţă să-i plătească Danielei Sînziana Borz 71.250 de euro, sumă ce reprezintă daune morale.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis şi ca agresorul să achite aproape 27.000 de lei, cheltuieli reprezentând spitalizarea victimelor.

    “Obligă pe inculpatul Chiriţă Mihai Gustin la plata sumei de 17.361,96 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată Borz Daniela Sînziana, a sumei de 995,66 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată Alecsandru Adrian, către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. Obligă pe inculpatul Chiriţă Mihai Gustin la plata sumei de 8.515, 31 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată Borz Anton Dănuţ, către partea civilă Spitalul de Urgenţă Elias”, a stabilit instanţa.

    În acelaşi dosar au fost condamnate şi surorile lui Mihai Chiriţă. Astfel, Florentina şi Mariana Cristina Chiriţă a primit pedeapse de câte doi ani de închisoare cu suspendare, cele două fiind supuse unui termen de încercare de cinci ani.

    De asemenea, tatăl şi mama atacatorului din Militari, Tomiţă Chiriţă, respectiv Elena Chiriţă, au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare, pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice. Judecătorii au aplicat un termen de încercare de patru ani în cazul lor.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

    În februarie 2014, Mihai Chiriţă, tatăl şi cele trei surori ale lui au fost trimişi în judecată, pentru vătămare corporală, cauza fiind judecată de Curtea de Apel Bucureşti.

    Mihai Chiriţă era în arest din 25 noiembrie 2013, după ce, cu două zile înainte, a tras cu un pistol cu bile în faţa hipermarketului Cora Militari.

    Incidentul a avut loc după ce două dintre surorile lui Chiriţă, dintre care una de profesie avocat, nu au vrut să stea la coadă la magazin şi au solicitat ajutorul unor rude, întrucât au intrat în conflict cu alte persoane. Ulterior, în afara hipermarketului, fratele lor a scos un pistol cu bile de cauciuc şi a început să tragă, rănind trei persoane, printre care o tânără de 23 de ani, care şi-a pierdut un ochi. De asemenea, doi bărbaţi au fost răniţi şi transportaţi la spital.

    Mihai Chiriţă, care a fugit de la locul faptei, s-a predat în 24 noiembrie 2013, la Secţia 20 de Poliţie.

  • Dinel Staicu, condamnat DEFINITIV la nouă ani de închisoare în dosarul fraudării Transgaz Mediaş

    Decizia luată miercuri de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

    În primă instanţă, Dinel Staicu, primise o pedeapsă de 11 ani de închisoare, în urma unei sentinţe a Judecătoriei Sectorului 2, din decembrie 2013.

    Staicu a primit această pedeapsă pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

    Instanţa a mai dispus şi interdicţia ca Staicu să fie ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, să ocupe o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat sau una de conducere a unei persoane juridice pe o perioadă de cinci ani.

    În acelaşi dosar a fost condamnat şi Aurel Gabriel Coconea, fost director general al SNTGN Transgaz SA Mediaş, pentru abuz în serviciu în formă calificată la o pedeapsă de şapte ani închisoare.

    Tot potrivit deciziei luate miercuri de instanţă, fostul director general al SC BDJ SA Craiova, Carmen Ioana Popescu, a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii continuate de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată la o pedeapsă de cinci ani închisoare. În acelaşi dosar a fost condamnat patru ani de închisoare fostul director economic al SC BDJ SA Craiova, Vlad Rebegea, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

    Şi fostul director general al SC Sironex SA Craiova, Cornel Volintiru, a fost condamnat în dosarul de fraudare a Transgaz Mediaş. El a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

    Fostul director general adjunct al SC Asigurarea Naţională Română SA, Vasile Banciu, a fost condamnat pentru aceeaşi infracţiune la patru ani de închisoare.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus, pentru Iulian şi Tudorică Siclitaru, pedepse de câte patru ani de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

    Fostul administrator al SC Delta Telecom SA, Adrian Bogza, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

    Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai dispus ca toţi inculpaţii din dosar să achite Transgaz SA peste 24 de milioane de lei, reprezentând daune materiale.

    Dinel Staicu a fost trimis în judecată în noiembrie 2007 în dosarul privind fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro. Alături de acesta au fost deferiţi justiţiei Aurel Gabriel Coconea – fost director general al SNTGN Transgaz SA Mediaş, Cornel Teodor Volintiru – fost director general al SC Sironex SA Craiova, Carmen Ioana Popescu şi Vlad Rebega – foşti directori general, respectiv, economic al SC BDJ SA Craiova, Vasile Banciu – fost director general adjunct al SC Asigurarea Naţională Română SA, Adrian Georgel Bogza – fost administrator al SC Delta Telecom SA, precum şi Iulian şi Tudorică Siclitaru.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au stabilit că, în perioada august 2000 – iulie 2001, Aurel Coconea ar fi încheiat ilegal 14 convenţii de plăţi cu cinci societăţi cu capital integral de stat, prin care ar fi interpus în circuitul financiar dintre societăţile de stat transportatoare, distribuitoare şi respectiv beneficiare de gaze naturale, patru firme private controlate de Dinel Staicu. Cele patru firme sunt SC BDJ SA Craiova, SC Padogaz SA Bucureşti, SC Sironex SA Craiova şi SC Dumimpex SM SRL Bucureşti.

    Convenţiile de plăţi ar fi fost încheiate cu încălcarea OUG 10/1997 şi a Normei Metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor persoane juridice în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor în economie, aprobată prin HG 685/1999.

    Astfel, la solicitarea SNTGN Transgaz SA Mediaş, societăţile de stat consumatoare de gaze au achitat în conturile celor patru firme suma de 132,5 miliarde de lei vechi.

    Anchetatorii au stabilit că cele patru firme controlate de Dinel Staicu – reprezentate de Cornel Volintiru, Vlad Rebega, Carmen Ioana Popescu, Tudorică şi Iulian Siclitaru – nu ar fi avut activitate comercială, nu ar fi avut relaţii comerciale cu societăţile implicate în încheierea actelor de compensare şi nici nu ar fi prezentat credibilitate financiară.

    Sumele de bani astfel încasate ar fi fost direcţionate către firmele din grupul controlat de omul de afaceri craiovean Dinel Staicu şi ar fi ajuns în conturile personale ale acuzaţilor sau în conturile altor societăţi în care aceştia ar fi fost implicaţi şi de unde ar fi fost retrase în numerar.

    Pentru negocierea şi încheierea convenţiilor de plăţi, Dinel Staicu ar fi beneficiat şi de sprijinul lui Adrian Bogza, care ar fi primit suma de nouă miliarde de lei vechi, achitată în contul SC Delta Telecom SA, cu titlu de comision de intermediere, potrivit DNA.

    În 4 aprilie 2011, Dinel Staicu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).

    Omul de afaceri, care îşi schimbase numele în Dinel Nuţu, a fost atunci de negăsit, astfel că instanţa de executare a pedepsei l-a dat în urmărire naţională pe vechiul nume. Noul nume al lui Dinel Staicu a devenit legal la 1 aprilie 2011, când omul de afaceri şi-a ridicat noua carte de identitate, însă autorităţile au fost informate de această schimbare în 6 aprilie 2011, după ce, la cererea jurnaliştilor, au fost solicitate informaţii de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date.

    În 7 aprilie 2011, el a fost dat în urmărire internaţională, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare. Dinel Staicu a fost prins în 19 aprilie 2011, în localitatea Mako din Ungaria, ulterior fiind adus în ţară şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.

    Acesta a atacat decizia din 4 aprilie 2011 cu o contestaţie în anulare, iar un complet din care făceau parte judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a decis, la 22 februarie 2012, încetarea procesului penal pornit împotriva lui Staicu, anularea mandatului de executare a pedepsei emis pe numele acestuia şi a dispus punerea de îndată în libertate a condamnatului, întrucât există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile aduse acestuia.

    Ulterior, Dinel Staicu, judecătoarea Veronica Cîrstoiu, fiul acestuia Florin Cergan, şi Ioana Carmen Popescu, fost director general la SC BDJ Craiova, au fost arestaţi pentru fapte de corupţie, respectiv dare şi luare de mită.

    Fosta judecătoare este acuzată că ar fi luat mită pentru a anula condamnarea de şapte ani de închisoare primită de Dinel Staicu în dosarul BIR şi pentru intervenţii în alte dosare. Între timp, Viorica Cîrstoiu a fost plasată în arest la domiciliu şi condamnată la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, trafic de influenţă, înşelăciune, iar fiul său, Florin Cergan, a primit doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, decizia nefiind definitivă.

  • Fostul procuror Tomiţă Neagu, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare

    Din pedeapsa aplicată fostului magistrat va fi scăzută perioada de 10 luni în care a fost arestat prevenitv.

    În acelaşi caz a fost condamnat şi ofiţerul specialist din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, procurorul Dumitru Vlad, care lucra la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la data comiterii faptelor, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare.

    De asemenea, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat şi pe avocatul Adrian Richartt Zamfirachi, de la Baroul Bucureşti, suspendat din funcţie, la o pedeapsă de doi ani, iar pe Ovidiu Szasz la trei ani de închisoare.

    Magistraţii instanţei supreme au decis achitarea soţiei lui Neagu, Olimpia Neagu.

    Decizia ICCJ este definitivă.

    Potrivit DNA, în perioada 2009-2010, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, Tomiţă Neagu, cu complicitatea soţiei, a avocatului Zamfirachi şi a lui Szasz, a pretins, a primit şi a acceptat, de la o persoană denunţătoare (primarul Adrian Mladin – n.r.), cu titlu de mită, mai multe bunuri pentru a fi soluţionate dosarele penale, aflate în lucru pe rolul unităţii de parchet pe care o conducea, în care denunţătorul era cercetat în calitate de primar sau dosare constituite ca urmare a sesizărilor formulate de denunţător.

    Astfel, potrivit procurorilor, Tomiţă Neagu şi soţia sa Neagu Olimpia au primit un teren intravilan de 1.000 de o mie de metri pătraţi, un sejur de aproape 3.300 de euro la Beverly Hills şi un televizor de 8.300 de lei.

    Un alt teren, învecinat cu cel primit de soţii Neagu şi cu aceeaşi suprafaţă, a revenit avocatului Zamfirachi, a mai precizat DNA.

    Şi procurorul Dumitru Vlad a acceptat de la primarul Mladin un teren, tot de 1.000 de metri pătraţi, situat lângă primele două, acesta fiindu-i oferit, potrivit DNA, pentru a soluţiona, în mod favorabil edilului, un dosar penal constituit ca urmare a unei plângeri formulate de acesta. Pentru a disimula adevărata provenienţă a acestui terenului, plătit în realitate de denunţător, procurorul s-a folosit de o persoană interpusă, mai precis de mama sa, Vlad (Rădulescu) Niculina, care a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

  • Dragnea, întrebat dacă va depune recurs după condamnare: Voi discuta cu avocatul, dar probabil că da

    Întrebat, duminică seara, la Antena 3, dacă va depune recurs la decizia instanţei, Dragnea a răspuns că încă nu ştie şi că se va întâlni în următoarele zile cu avocatul său pentru a se sfătui pe această temă.

    “Probabil că da. Sunt nevinovat, nu văd de ce nu aş depune, dar voi discuta cu avocatul”, a adăugat Dragnea.

    Liviu Dragnea a anunţat, vineri, că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

  • Fiul fostei judecătoare Veronica Cîrstoiu, condamnat definitiv pentru accidentul cu 3 morţi din 2011

    Curtea de Apel Ploieşti l-a condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare pe fostul preot Florin Cergan, de la Parohia Lăculeţe, din comuna dâmboviţeană Glodeni, care a fost găsit vinovat pentru ucidere din culpă în urma accidentului produs în 8 martie 2011, când Cergan a lovit cu autoturismul său BMW o Dacie în care se aflau un preot, soţia şi fiica acestuia, în vârstă de 15 ani, toţi cei trei decedând în urma accidentului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Sentinţa Curţii de Apel Ploieşti este definitivă, iar în luarea deciziei de condamnare judecătorii au aplicat Codul Penal anterior, care este legea penală mai favorabilă în cazul lui Cergan.

    Iniţial, Judecătoria Târgovişte îl condamnase pe Florin Cergan la cinci ani de detenţie.

    Fiul judecătoarei Veronica Cîrstoiu a fost implicat într-un accident rutier soldat cu moartea a trei persoane, instanţa respingând atunci propunerea de arestare preventivă a acestuia, formulată de către procurori.

    Accidentul a avut loc în Târgovişte, la 8 martie 2011, când Cergan, pe atunci preot în Parohia Lăculeţe din comuna Glodeni, conducea un autoturism BMW. Acesta a intrat într-o Dacie în care se aflau preotul Nicolae Nicolae, de la Parohia Gheboaia, soţia şi fiica acestuia, în vârstă de 15 ani, toţi trei decedaţi în accident.

    Martorii spuneau, la vremea respectivă, că maşina lui Cergan avea peste 100 de kilometri pe oră.

    Iniţial, acesta nu a recunoscut că se afla la volanul autoturismului BMW, însă a doua zi s-a prezentat la Poliţie şi a mărturisit că el a provocat accidentul, fiind reţinut de către procurori pentru 24 de ore, sub acuzaţia de ucidere din culpă

    Procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Cergan, însă Judecătoria Târgovişte a respins propunerea.

    La câteva zile după accident, Arhiepiscopia Târgoviştei i-a ridicat lui Cergan dreptul de a sluji.

    Familia victimelor accidentului provocat, în martie 2011, în municipiul Târgovişte, de către fiul judecătoarei Veronica Cîrstoiu, Florin Cergan, a acuzat public faptul că acest dosar ar fi fost tergiversat din cauza influenţei magistratului.

    Familia victimelor se judecată în continuare pentru despăgubiri în urma acestui accident, în cadrul unui proces la civil.

    În 2013, judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

    Potrivit procurorilor, persoane interesate în soluţionarea favorabilă a unor dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată au remis prin intermediar, în mai multe tranşe, sume de bani în cuantum de peste un milion de euro, “în scopul obţinerii unor soluţii favorabile în cauze penale”.

  • Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

    Decizia împotriva liderului Fraţilor Musulmani, care a fost îndepărtat de la putere de armată în 2013, în urma unor proteste faţă de preşedinţia sa, a fost anunţată la televiziunea publică, relatează Sky News, în pagina electronică.

    Sentinţa a fost luată în legătură cu moartea a cel puţin zece persoane în confruntările dintre susţinătorii lui Morsi şi demonstranţii opoziţiei, în faţa palatului prezidenţial, în decembrie 2012.

    Judecătorul a exclus toate acuzaţiile de crimă în legătură cu aceste decese şi a declarat că sentinţa împotriva primului preşedinte ales al ţării este legată de “demonstraţia de forţă” şi detenţia ilegală a protestatarilor.

    Doisprezece oficiali ai mişcării Fraţii Musulmani au fost, de asemenea, condamnaţi la câte 12 ani de închisoare de Tribunalul Penal din Cairo.

  • Ce a lăsat Ioan Niculae în urmă după condamnarea la închisoare

    În spatele averii lui Ioan Niculae, care a fost estimată 1,6 miliarde de euro, dincolo de compania Interagro, adevarata mină de aur o reprezintă cele patru combinate pe care le patronează: Amurco-Bacău, DonauChem-Turnu Măgurele, GaProChemical-Neamţ  si Amonil-Slobozia. Magnatul şi-a folosit ani de zile muncitori neplătiţi, ieşiţi în stradă, drept şantaj pentru a cere scăderea preţului gazelor, notează Adevărul.

    Ameninţările cu închiderea combinatelor şi trimiterea în şomaj a mii de oameni au fost de fiecare folosite de Niculae drept argument pentru solicitările referitoare la scăderea preţului gazelor. Despre Ioan Niculae se spune că a menţinut relaţii bune cu toate partidele care s-au perindat pe la guvernare. Dosarele instrumentate de DNA şi DIICOT, care leagă numele afaceristului de nume grele de politicieni, de la PDL (Adriean Videanu) şi de la PSD( Viorel Hrebenciuc) , întăresc teoria potrivit căreia Niculae a avut astfel de legături, scrie sursa citată.  

    Niculae deţine detine cea mai mare companie din sectorul agricol din Romania InterAgro şi patru combinate chimice pe care le-a cumpărat în urma scoaterii lor la licitaţie, luându-şi angajamentul că le va moderniza.  Şantaj la adresa Guvernului cu mii de oameni ţinuţi fără salarii   De când au fost cumpărate de magnat, la toate cele patru combinate, protestele pentru neplata salariilor au fost la ordinea zilei. La fel şi ameninţările legate de închiderea lor. Afaceristul a invocat drept motiv pentru lipsa resurselor financiare, preţul prea mare al gazelor. Toate protestele s-au soldat cu nenumărate solicitări făcute de Niculae către Guvern care au vizat scăderea preţului gazelor.   Angajaţii lui Niculae de la combinatele ameninţate în mod constant cu închiderea au fost folosiţi pe post de şantaj la adresa Guvernului, conform jurnaliştilor de la Adevărul.  

    Pe 16 mai 2014,angajaţii lui Niculae de la Donau Chem Turnu Măgurele, combinat achiziţionat de magnat în 2004, au atras atenţia întregii ţării ieşind în stradă şi blocând drumul de acces spre combinat. Oamenii şi-au exprimat astfel nemuţumirea că nu mai primiseră salariile de aproape trei luni. ” Aici e mina de aur a lui Niculae. De aici scoate bani. Livrăm non-stop. Combinatul funcţionează la capacitate maximă. Sunt bani. Ni se spune mereu că nu sunt bani pentru că trebuie să plătească gazele, că e mare preţul gazelor. Care e vina noastră? Noi am muncit, să ne plătească”, spuneau muncitorii revoltaţi.    Ultimul protest pentru salariile date mereu cu întârziere la combinatul de la Turnu Măgurele a avut loc chiar săptămâna trecută. Angajaţii lui Niculae au luat cu asalt primăria.Nu şi-au mai primit salariile de două luni şi n-au mai văzut bonurile de masă de alte şase luni Reprezentantul trimis de Guvern de la Bucureşti pentru a participa la Comisia de Dialog Social întrunită pe tema protestului a preluat nemulţumirile oamenilor şi poziţia conducerii Donau Chem : nu sunt bani pentru salarii, pentru că preţul gazelor este prea mare. Ultima ameninţare a magnatului, care a invocat incapacitatea de a mai ţine deschis combinatul, a fost concedierea colectivă pentru cei aproape 1000 de angajaţi de la Donau Chem.

    Potrivit Mediafax, o firmă de impresariat din Portugalia a solicitat recent Tribunalului Giurgiu deschiderea procedurii de insolvenţă a grupării AFC Astra Giurgiu, următorul termen pentru continuarea procesului fiind 23 martie.

    “Managementul Interagro se implică activ şi cu maximă responsabilitate ca şi până acum în ceea ce priveşte gestionarea în condiţii optime a afacerilor Grupului şi îi asigură pe toţi partenerii şi colaboratorii săi că seriozitatea va rămâne principala calitate a grupului”, informează compania.

    Citiţi aici articolul integral

  • Un fost vicepreşedinte al Bechtel, condamnat la închisoare pentru luare de mită în Egipt

    Asem Elgawhary, în vârstă de 73 de ani, a fost condamnat marţi, după ce şi-a recunoscut vinovăţia în decembrie. El trebuie să plătească totodată autorităţilor americane o amendă de 5,2 milioane de dolari.

    Elgawhary, cetăţean american şi egiptean, a luat mită din partea a trei companii, între care grupul francez Alstom, în schimbul informaţiilor confidenţiale din procesele de atribuire a unor contracte cu compania publică de electricitate din Egipt, se arată într-un comunicat al Departamentului de Justiţie, citat de Bloomberg.

    Alstom, împreună cu subsidiara sa din Elveţia, a recunoscut în decembrie că a plătit mită lui Elgawhary şi altor persoane.

    În perioada 1996-2011, Elgawhary a fost director general al unei companii mixte între Bechtel şi EEHC, compania publică de electricitate din Egipt, el răspunzând de solicitarea de oferte şi atribuirea contractelor.

    Elgawhary a acceptat mită din partea a trei subcontractori, în schimbul oferirii unor avantaje incorecte în procesul de licitaţie.

    În decembrie, unul dintre subcontractori, grupul francez Alstom, a încheiat un acord cu Departamentul de Justiţie din SUA şi a plătit o amendă de 772 de milioane de dolari pentru că a dat mită.

    Alstom a plătit mită de 75 de milioane de dolari pentru a-şi asigura contracte în valoare de 4 miliarde de dolari în proiecte din întreaga lume, potrivit Departamentului de Justiţie.

    În 2006, inspectorul general al SUA în Iraq a acuzat Bechtel că a irosit banii contribuabililor americani din cauza managementului defectuos, după evaluarea unor contracte de 2,8 miliarde de dolari ale companiei, potrivit Sputnik.

    Grupul Bechtel are 53.000 de angajaţi şi venituri de 40 de miliarde de dolari. Grupul oferă servicii de inginerie, construcţii şi de management al proiectelor, în principal clienţilor din sectoarele energiei, apărării şi telecomunicaţiilor.

  • Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare

  • Deputatul PSD Florin Pâslaru, amendat penal cu 2.000 de lei pentru că şi-a angajat fiul la Parlament

    Decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi contestată, atât de parlamentar, cât şi de procurori.

    În 7 ianuarie 2014, deputatul PSD a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru conflict de interese.

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pâslaru Florin Costin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese”, se arăta într-un comunicat transmis MEDIAFAX de PICCJ.

    Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor.