BusinessMagazin

Tag: companie

  • Bitdefender îşi continuă expansiunea internaţională şi cumpără încă o companie

    Bitdefender, lider global în securitate cibernetică, a ajuns la un acord pentru achiziţionarea Mesh Security Limited (Mesh), un furnizor de soluţii avansate de securitate pentru e-mail cu sediul în Dublin, Irlanda. Prin această achiziţie, tehnologia Mesh va fi integrată în platforma de detecţie şi răspuns extinse (XDR) şi în serviciile administrate de detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică (MDR) ale Bitdefender. 

    Atacurile prin e-mail continuă să reprezinte cea mai mare ameninţare pentru organizaţii, cu consecinţe care includ răspândirea ameninţărilor de tip ransomware, phishing şi accesul neautorizat la conturile de business. Conform Raportului FBI privind Criminalitatea pe Internet din 2024, companiile au raportat pierderi de aproape 2,8 miliarde de dolari din cauza compromiterii conturilor de e-mail. În plus, Raportul de Evaluare a Securităţii Cibernetice Bitdefender 2024, bazat pe răspunsurile a 1.200 de profesionişti în securitate cibernetică din întreaga lume, a identificat phishing-ul şi ingineria socială drept principalele ameninţări care afectează organizaţiile. 

    Achiziţia va încorpora capabilităţile de securitate pentru e-mail ale Mesh în Bitdefender GravityZone, platforma unificată de securitate, conformitate şi analiză a riscurilor a Bitdefender. Tehnologia Mesh filtrează ameninţările din exterior printr-un sistem de securitate la nivel de reţea şi monitorizează activitatea fiecărui cont de e-mail. Acest model oferă vizibilitate completă asupra potenţialelor atacuri, indiferent de origine, şi contribuie cu date valoroase la reţeaua globală de informaţii a Bitdefender despre ameninţări. 

    „Achiziţia Mesh este o decizie strategică menită să consolideze platforma noastră GravityZone şi să complementeze soluţiile noastre de detecţie şi răspuns la incidente de securitate. Astfel, vom oferi organizaţiilor protecţie sporită împotriva atacurilor prin e-mail din ce în ce mai sofisticate. Odată cu această achiziţie, integrăm atât tehnologia avansată Mesh, cât şi expertiza unei echipe care împărtăşeşte angajamentul nostru pentru securitate practică şi eficientă. Împreună, vom oferi clienţilor noştri din întreaga lume un nivel şi mai înalt de protecţie”, spune Andrei Florescu, preşedinte şi director general al diviziei Business Solutions Group din cadrul Bitdefender. 

    Un pilon fundamental în strategia de creştere a Bitdefender este reţeaua sa globală de peste 41.000 de parteneri şi furnizori de servicii IT (MSP). Mesh consolidează această relaţie prin intermediul unei platforme centralizate, special concepută pentru MSP-uri, care facilitează gestionarea securităţii pentru e-mail a mai multor clienţi simultan. Soluţia asigură permanent protecţie, ceea ce reduce totodată complexitatea operaţională. Prin politici de securitate automatizate, informaţii în timp real despre ameninţări şi integrare simplă cu sistemele existente, Mesh oferă furnizorilor de servicii IT toate instrumentele necesare pentru a furniza clienţilor o protecţie eficientă şi adaptabilă. 

    Fondată în 2020 şi susţinută de Elkstone şi Enterprise Ireland, Mesh a devenit rapid partener de încredere pentru sute de furnizori de servicii IT din întreaga lume. Compania s-a diferenţiat pe piaţă datorită capacităţii excelente de detecţie, simplităţii operaţionale şi adaptării perfecte la nevoile clienţilor săi. 

    „Pentru noi, acesta e doar începutul. Întotdeauna am mizat pe securitate pentru e-mail care funcţionează simplu şi eficient, la fel ca Bitdefender. Împreună vom putea ajuta mult mai multe organizaţii”, spune Brian Byrne, director executiv şi co-fondator al Mesh. 

     

  • Daniel Dines, matematicianul din Oneşti care a listat UiPath pe Wall Street, a vândut acţiuni UiPath de 12 milioane de dolari în două luni prin compania IceVulcan Properties, pe care o controlează integral. Cele mai mari vânzări de acţiuni de la listarea din 2021 încoace

    Daniel Dines, co-fondator şi CEO al producătorului de roboţi software UiPath (simbol bursier PATH), listat din primăvara lui 2021 pe Wall Street, cea mai puternică piaţă de capital din lume, a realizat vânzări periodice, unele în ritm zilnic, de acţiuni PATH din luna mai a lui 2025 încoace, pentru un total de 12 milioane de dolari, arată calculele realizate de ZF. Cumpărători au fost investitorii UiPath de pe Wall Street.

    Dines, 53 de ani, a vândut în total aproape un milion de acţiuni, în tranşe zilnice de câte 45.000 de titluri, pe parcursul a 21 de şedinţe bursiere, la preţuri cuprinse între 12 şi 13,5 dolari pe acţiune. Datele ZF arată că sunt cele mai mari vânzări de acţiuni ale lui Dines din ultimii ani. Tranzacţiile au fost derulate prin intermediul companiei Ice Vulcan Holding Limited pe care o controlează integral.

    “Acţiunile sunt deţinute de Ice Vulcan Holding Limited. IceVulcan Investments Ltd. este acţionarul unic al Ice Vulcan Holding Limited, iar dl Dines este acţionarul unic al IceVulcan Investments Ltd. Dl Dines deţine puterea exclusivă de vot şi de investiţie cu privire la acţiunile ordinare de clasă A şi acţiunile ordinare de clasă B deţinute de Ice Vulcan Holding Limited”, se arată în documentele publicate pe site-ul SEC – Securities and Exchange Commission – “ASF-ul” american.

    Cea mai recentă raportare este din 16 iunie când Dines a raportat o tranzacţie de vânzare pe 16 iunie şi alta pe 13 iunie de câte 45.000 de acţiuni fiecare.

    Este însă important de subliniat că aceste tranzacţii nu afectează pachetul de acţiuni pe care Dines îl deţine direct în companie. Acesta rămâne neschimbat, la 24,9 milioane de acţiuni, conform datelor disponibile public.

    Calculat la preţurile actuale, pachetul rămas în portofoliul IceVulcan valorează circa 85 de milioane de dolari, în timp ce deţinerea directă a lui Dines se ridică la aproximativ 306 milioane de dolari.

    Acţiunile UiPath au scăzut cu 3,5% de la începutul anului, într-un context volatil pentru companiile tech listate în SUA. Cu o capitalizare de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, UiPath rămâne una dintre cele mai valoroase companii fondate de antreprenori români.

    Citiţi şi: 

    Istoria fabuloasă a lui Daniel Dines, IT-istul român care a lucrat pentru Microsoft, dar care s-a întors în ţară pentru a crea UiPath, cea mai valoroasă companie pornită în România, a cărei evaluare ar putea ajunge la 7 mld. dolari

    Daniel Dines, fondator şi CEO al UiPath, prezent la Bucureşti: Modul în care noi toţi o să muncim o să se schimbe în următorii doi-trei ani într-un mod dramatic. Oamenii vor avea timp pentru activităţi care să îi bucure mai mult

  • Războiul viitorului a început: Fondatorul Spotify bagă 600 de milioane de euro în start-up-ul militar german care construieşte drone, submarine şi avioane autonome

    Daniel Ek, fondatorul Spotify, îşi îndreaptă acum atenţia şi banii spre un domeniu total diferit de cel muzical: industria de apărare. Compania sa de investiţii, Prima Materia, conduce o finanţare de 600 de milioane de euro în start-up-ul german Helsing, evaluând compania la un impresionant 12 miliarde de euro. Astfel, Helsing devine unul dintre cele mai valoroase start-up-uri private din Europa, conform unor date publicate de Financial Times.

    Lansată în München, compania Helsing a început ca un dezvoltator de software bazat pe inteligenţă artificială. Însă ambiţiile sale au crescut rapid: acum produce drone de atac, avioane de luptă autonome şi submarine de recunoaştere fără pilot.

    Această expansiune vine pe fondul unei creşteri globale a investiţiilor în apărare, alimentată de instabilitatea geopolitică şi de războiul din Ucraina. Acesta din urmă a scos în evidenţă importanţa noilor tehnologii în conflictele moderne – în special AI, automatizarea şi capacităţile de atac la scară largă.

    Daniel Ek nu e la prima sa mişcare în domeniul apărării. Prima Materia a fost primul investitor important în Helsing încă din 2021, cu puţin timp înainte de invazia Ucrainei de către Rusia. Acum, spune Ek, este momentul pentru un pariu şi mai mare: „Lumea este pusă la încercare mai mult ca niciodată. Iar acest lucru a accelerat urgent nevoia de finanţare pentru Helsing.”

    Ek consideră că AI-ul, autonomia şi producţia în masă reprezintă pilonii noii ere a războiului: „Nu putem subestima impactul acestor tehnologii – nici în Ucraina, nici în conflictele care vor urma.”

    În doar patru ani, Helsing a trecut de la statutul de start-up obscur la cel de gigant al industriei tech de apărare. Valoarea companiei s-a dublat în mai puţin de un an, după ce anterior atrăsese 450 de milioane de euro. Noua rundă de finanţare, ce include atât capital tradiţional cât şi alte forme de investiţii, ridică totalul strâns de Helsing la 1,37 miliarde de euro.

    Printre ceilalţi investitori se numără giganţi precum Saab (Suedia), Accel, Lightspeed Ventures, Plural şi General Catalyst.

    Pe lângă dronele de atac produse în sudul Germaniei – mii de unităţi fiind deja livrate în Ucraina – Helsing a obţinut contracte importante în Regatul Unit, Germania şi Suedia. Compania a efectuat recent zboruri de test reuşite cu un sistem autonom de luptă aeriană, care a pilotat un avion de vânătoare Saab. În plus, a anunţat dezvoltarea unei flote de submarine autonome pentru misiuni de supraveghere.

     

    Această investiţie vine într-un context mai amplu de boom al industriei tech-militare: de exemplu, compania americană Anduril a atras recent 2,5 miliarde de dolari, la o evaluare de 30,5 miliarde. De asemenea, producători europeni de drone precum Quantum Systems şi Tekever au depăşit fiecare pragul de 1 miliard de euro în valoare.

     

  • Piaţa de telecom a pierdut brusc un „miliardar”: Afacerile Sipstatus Communications, un discret operator de comunicaţii, s-au prăbuşit în 2024 cu 98% la 27 mil. lei de la 1,2 mld. lei în 2023

    Piaţa locală de telecom a pierdut brusc, în 2024, una dintre companiile din aşa-numitul club al „miliardarilor” – care au afaceri anuale de peste un miliard de lei – arată datele care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Mai exact este vorba de Sipstatus Communications, un operator de servicii de telecomunicaţii puţin cunoscut, înfiinţat în urmă cu un deceniu, care de la afaceri de 23 mil. lei în 2015 a ajuns în 2020 la 220 mil. lei iar apoi la 663 mil. lei în 2021 pentru ca în 2022 şi 2023 să raporteze un business de peste 1 miliard de lei, începând practic să sufle în ceafa Telekom România Mobile Communications.

    În 2024, toată această creştere din 2016 încoace a fost pur şi simplu anulată: compania a revenit aproape de cifra de afaceri din 2015 după un recul de 98%, veniturile de peste un miliard de lei evaporându-se pur şi simplu.

    Mai exact cifra de afaceri a SIPSTATUS Communications s-a prăbuşit în 2024 la 27,3 mil. lei, faţă de 1.175,2 mil. lei în 2023. Profitul net a coborât de la 3,3 mil. lei la 0,9 mil. lei, în timp ce datoriile totale s-au redus de la 38,3 mil. lei la 2,8 mil. lei, echivalent cu o scădere de 92,8 %. Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu două persoane, de la 42 la 40.

    De notat este că din 2016 încoace cheltuielile companiei au crescut în linie cu veniturile, singurul an cu o diferenţă mai mare şi un profit net semnificativ fiind 2022 – cu un câştig net de 12,9 mil. lei.

    ZF a transmis în anii precedenţi companiei Sipstatus Communications mai multe întrebări legate de evoluţia businessului, structura acţionariatului şi investiţiile în unele proiecte imobiliare dar nu a primit niciun răspuns.

    Conform datelor de pe pagina web a companiei, Sipstatus a fost fondată iniţial cu scopul de a oferi servicii de comunicaţii pentru românii plecaţi la muncă în Italia, în prezent compania devenind un furnizor internaţional de servicii de comunicaţii. Principalele servicii furnizate sunt: servicii de comunicaţii de voce prin internet (VoIP), servicii de transmitere de mesaje SMS via internet (SMS VoIP) şi soluţii software specializate pentru jucătorii din industria de comunicaţii.

    Cine sunt acţionarii companiei? În prezent, datele arată că acţionar unic este o companie din Cipru – Sipstatus Ltd,  reprezentată de Bogdan Dinu, care este şi directorul general al companiei, conform datelor de pe site-ul operatorului.

    În 2013, firma a fost înfiinţată de Cristiana Andreeescu, Andrei Pîrlog şi Alexandru-Nicolae Ionescu, în companie intrând ulterior şi Andrei Lorincz. Acţionarii principali erau Andrei Pîrlog şi Andrei Lorincz, fiecare cu 44% din acţiuni.

    La finele anului 2013 în acţionariat intră compania Sipstatus din Cipru, reprezentată de Andrei Pîrlog, structura acţionariatului devenind următoarea: Ionescu Alexandru-Nicolae – 2,4%; Pîrlog Andrei – 8,8%; Lorincz Andrei – 8,8%; SIPSTATUS LTD – 80%. În august 2014 toţi acţionarii şi-au vândut titlurile către firma din Cipru, structura deţinerilor devenind astfel netransparentă.

    Operatorul de servicii de telecom Sipstatus Communications deţine acţiuni şi la companii din alte sectoare de activitate. Spre exemplu, compania a achiziţionat integral compania Babele SRL, care administrează cabana cu acelaşi nume din Munţii Bucegi, de la Elena Caramalău, Alina Batcu şi Claudia Jugănaru. Sipstatus nu a răspuns întrebărilor ZF legate de această achizţie, dar un posibil motiv este acela că imobilul este utilizat pentru amplasarea a multiple antene de comunicaţii.

    Sipstatus Communications mai deţine acţiuni şi la companiile Paradisul Verde Development şi Mysip Real Estate, ambele din localitatea Corbeanca, lângă Bucureşti.

    Operatorul este acţionar unic şi într-un alt proiect, yoolearn.ro, o platformă de cursuri online, administrată de compania Sip Home Study SRL.
     

  • Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu: Provocările sunt asigurarea finanţării proiectelor aflate în derulare din partea investitorilor şi accesarea finanţărilor, fie prin linii de credit, fie prin plafoane pentru scrisori de garanţie, de la bănci şi societăţi de asigurare

    ♦ Printre proiectele unde este implicată compania se numără consolidarea şi reabilitarea planşeului din Piaţa Unirii, restaurarea Universităţii din Bucureşi, construcţia la spitalul regional Craiova în asociere cu alte firme.

    Construcţii Erbaşu, companie deţinută de familia Erbaşu,  a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri  de 2,2 mld. lei, nivel similar cu cel din anul anterior, şi cu profit net de  280 mil. lei, iar pentru anul acesta ţinteşte afaceri de 2,6 mld. lei,  potrivit oficialilor.

    „Provocările anului în curs sunt diferite faţă de cele din anii anteriori. Cea mai mare dintre acestea este asigurarea finanţării proiectelor aflate deja în derulare, din partea investitorilor. În acest context, pentru proiectele finanţate este esenţial să existe continuitate şi predictabilitate“, a spus Crisian Erbaşu, cel care conduce compania şi este acţionarul principal.

    O altă provocare majoră o reprezintă accesarea finanţărilor, fie prin linii de credit, fie prin plafoane pentru scrisori de garanţie, de la bănci şi societăţi de asigurare. Acest lucru este cu atât mai dificil cu cât perioada medie de încasare a lucrărilor executate este de şase luni, în principal din cauza birocraţiei excesive din România, a mai spus el.

    Din grup, alături de Construcţii Erbaşu, fac astăzi parte mai multe firme, printre care Erbaşu Edil Construct, Erbaşu Total Construct, Erbaşu General Construct, Erbaşu Industrial Construct, Creado Concept, potrivit ultimelor date.

    Anul trecut, Construcţii Erbaşu a câştigat un contract de 122,3 mil. lei (24,5 mil. euro) cu CJ Bihor, pentru execuţia lucră­rilor la centrul cultural multifuncţional din Oradea, termenul pentru execuţia lu­crărilor fiind de 32 de luni. Portofoliul com­paniei locale este împărţit în mod egal între lucrări de infrastructură şi proiecte civile.

    „Nu pot spune că există un singur proiect care să se evidenţieze, însă cele mai dificile şi spectaculoase sunt: autostrada Chiribiş–Suplacu de Barcău, Spitalul Regional Craiova, Aeroportul Craiova, precum şi restaurarea Universităţii din Bucureşti, o lucrare complexă într-un spaţiu simbolic şi activ. Totuşi, consider că cea mai dificilă intervenţie va fi consolidarea şi reabilitarea planşeului din Piaţa Unirii, un proiect unic, de o complexitate tehnică majoră şi cu impact urban deosebit“.

    În ultimii  ani, Construcţii Erbaşu a mai finalizat lucrările la stadionul Steaua din Bucureşti, mai multe anvelopări în sectoarele 1, 4 şi 6, şcoli şi grădiniţe, un bazin de înot didactic în Găeşti, preluând contracte noi, pentru lucrări de termoficare în Iaşi, extinderea aeroportului Craiova, reabilitarea termică a blocurilor în sectorul 4 şi a Universităţii din Bucureşti.

    „Anul 2025, la fel ca 2026, va fi un an dificil, în care investiţiile vor fi prioritizate şi, de cele mai multe ori, greu de finanţat. Disputele politice şi sociale vor afecta semnificativ, în sens negativ, mersul economiei româneşti. Totuşi, sperăm că această politică de redresare a bugetului României, prin reducerea deficitului bugetar, va conduce la o revigorare a economiei începând cu anul 2027“.

    Grupul are activităţi în mai multe sectoare, de la construcţii la turism şi inclusiv producţie de lactate. Construcţiile cântăresc totuşi cel mai mult în întreaga activitate de business a familiei Erbaşu, având o pondere de circa 85%.

    Compania are în plan dezvoltarea unei staţii de reciclare dedicată deşeurilor din construcţii.

    „În paralel, compania noastră rămâne orientată către viitor. Digitalizarea şi robotizarea sunt priorităţi majore, parte dintr-un proces ireversibil şi continuu. Sustenabilitatea este, de asemenea, un obiectiv vital, în concordanţă cu politicile europene care definesc tot mai clar direcţia de dezvoltare pentru toate ţările membre ale UE. Pentru a susţine această direcţie, compania va dezvolta o staţie de reciclare dedicată deşeurilor din construcţii“.

    Încă din 2023,  Cristian Erbaşu anunţa că va deschide două noi hoteluri în Bucureşti şi Oradea, sub branduri din portofoliul Accor, mai exact Novotel Living şi ibis Styles. Hotelul din Oradea (ibis Styles) va fi clasificat la trei stele şi va avea 120 de camere, urmând să fie deschis în 2026.

    Cel din Bucureşti (Novotel Loving), ce se află lângă Institutul de Meteorologie, pe DN1, este un proiect care se construieşte de la zero, preluat de la un alt investitor şi va avea 150 de camere. Termenul de livrare era acest an.

    Cristian Erbaşu mai deţine în Bucureşti hotelul ibis Styles Bucharest Erbas din zona Aviaţiei, denumit astfel în 2018, în urma parteneriatului cu grupul hotelier polonez Orbis. Tot în imobiliare, Cristian Erbaşu s-a asociat în 2017 cu antreprenorul Daniel Piţurlea de la Concelex, pentru proiectul Arbo Residence din Mogoşoaia.

    Grupul de firme deţinute de familia Erbaşu mai include şi Nucet, firmă activă în industria lactatelor, din judeţul Dâmboviţa, aflat la circa 60 de kilometri de Bucureşti.

  • Utilităţile, în prim-plan la BVB în 2025. Divo Pulitika, InterCapital ETF: Transgaz a arătat că poate livra rezultate şi fără Neptun Deep. Potenţial tot mai vizibil pentru companiile din domeniu

    În pofida unui prim trimestru mai slab pentru companiile din structura indicelui de referinţă BET, sectorul de utilităţi de la Bursa de Valori Bucureşti continuă să se remarce prin unele dintre cele mai ridicate randamente ale acţiunilor de anul acesta, iar perspectivele rămân favorabile, consideră Divo Pulitika, membru al consiliului de administraţie al InterCapital ETF.

    „Transgaz ar trebui să beneficieze de un impuls odată ce va fi finalizat proiectul Neptun Deep şi, cu ultimele rezultate financiare, am văzut cât de bună poate fi compania chiar şi fără acest aspect, deci nu este nicio surpriză că acţiunile au reacţionat”, spune el.

    Acţiunile operatorului sistemului naţional de transport de gaze naturale au urcat cu 42% de la începutul anului, în contextul în care profitul net al companiei listate sub simbolul TGN s-a dublat la 517 mil. lei în T1/2025. Anul trecut, rezultatul s-a dublat la 391 mil. lei pe fondul creşterii tarifelor de transport.

    „Aş sublinia însă că Transgaz, Transelectrica şi alte companii similare sunt într-o poziţie în care pot fi afectate de noi taxe. Per total, rezultatele la T1 au fost negative (pentru emitenţii din BET – n.r.), dar nici n-au venit ca o surpriză deoarece companiile ne-au avertizat.”

    În cazul societăţii naţionale de transport al energiei electrice (TEL), dinamica acţiunilor ajunge la 33% în 2025, după un prim trimestru cu un profit de 158 mil. lei, mai mare cu 52%. În 2024, rezultatul net a însumat 597 mil. lei, plus 180%.

    „O bună parte din ele au făcut referire la incertitudinile privind taxele; sper că nu se vor dovedi a fi probleme pentru companiile de utilităţi (…) În prezent, am o părere bună pentru companiile din domeniu, potenţialul este tot mai vizibil”, adaugă reprezentantul administratorului croat de active.

     

  • Un pariu de miliarde: Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Ovidiu Ghiman preia rolul de CEO al Metaminds, un business cu afaceri de 181 mil. lei în 2024. „Ne propunem să accelerăm implementarea strategiei de creştere”

    Metaminds, unul dintre cei mai mari furnizori locali care oferă soluţii de digitalizare, cu afaceri de 181 mil. lei în 2024, l-a numit pe Ovidiu Ghiman în funcţia de CEO, a anunţat compania.

    „Metaminds, companie românească ce dezvoltă soluţii de tehnologie pentru digitalizarea serviciilor publice şi private, anunţă numirea lui Ovidiu Ghiman în funcţia de Chief Executive Officer (CEO). Această decizie marchează o etapă strategică în evoluţia companiei şi susţine misiunea Metaminds de a transforma digital România prin tehnologii interconectate, sigure şi cu impact real în viaţa cetăţenilor. Ovidiu Ghiman s-a alăturat acţionariatului Metaminds în 2023, în calitate de Preşedinte al Consiliului de Supraveghere, aducând cu el o experienţă de peste 20 de ani în managementul unor companii mari din zona tehnologiei şi a telecomunicaţiilor. Expertiza sa în atragerea investiţiilor, dezvoltarea organizaţională şi leadership-ului strategic va fi esenţială în noua etapă de creştere a companiei”, conform companiei.

    Ovidiu Ghiman şi-a început cariera la compania de cablu RCS&RDS, de unde a plecat în anul 2009 – printr-o mutare surpriză – din poziţia de director comercial, la rivalul Romtelecom, care era condus la acea vreme de grecul Yorgos Ioannidis. La Romtelecom el a fost iniţial director de strategie, iar ulterior director comercial pe segmentul retail. Ulterior, el a fost director comercial pe segmentul business în cadrul Cosmote şi Romtelecom, cu un an înainte de trecerea la brandul Telekom. După ce a plecat, în 2021, de la Telekom, el a fondat o platformă de finanţare pentru start-up-uri, Ronin, iar în 2023 a anunţat că a intrat în acţionariatul Metaminds, în paralel cu preluarea poziţiei de Preşedinte al Consiliului de Supraveghere.

    Odată cu schimbarea, compania va accelera creşterea, a declarat Ovidiu Ghiman. „Ne propunem să accelerăm implementarea strategiei de creştere, concentrându-ne pe livrarea de soluţii care contează: digitale, sigure, interconectate. Ştim că adevărata transformare digitală presupune mai mult decât tehnologie: necesită colaborare, transparenţă, parteneriate sustenabile şi o înţelegere profundă a ecosistemului digital naţional. Metaminds are toate aceste capabilităţi şi se bazează pe o echipă multidisciplinară cu expertiză aplicată în sectorul public”, a declarat Ovidiu Ghiman.

    „Odată cu preluarea conducerii de către Ovidiu Ghiman se vizează accelerarea implementării strategiei de dezvoltare a companiei, cu accent pe: Dezvoltarea de soluţii avansate în domenii precum: identitate digitală, securitate cibernetică şi interoperabilitatea sistemelor; Consolidarea rolului de integrator strategic în proiecte naţionale de digitalizare;
    Investiţii în dezvoltarea capitalului uman şi atragerea de expertiză din industrie;  Extinderea portofoliului de soluţii tehnologice pentru instituţii publice şi companii private; consolidarea parteneriatelor public-private în transformarea digitală a infrastructurilor critice, contribuind atât la modernizarea infrastructurilor critice, cât şi la consolidarea rezilienţei digitale la nivel naţional”, conform companiei.
    Andrei Cruceru, co-fondator şi fost CEO Metaminds, va rămâne activ în cadrul companiei,
    concentrându-se pe direcţiile strategice pe termen lung.

    Metaminds a înregistrat în 2024 afaceri de 180,6 mil. lei, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, cu un profit net de 7,9 mil. lei, mai mare cu 6%. Numărul mediu de angajaţi a fost de 46 de oameni, în creştere faţă de 43 de persoane în anul precedent.

     

  • ​Complexul Capitol din Eforie Sud a fost vândut pentru 1,5 mil. euro

    Compania Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră – THR (simbol bursier EFO), controlată de Transilvania Investments Alliance, a anunţat joi seară la Bursa de Valori Bucureşti că a vândut Complexul Capitol din Eforie Sud pentru 1,5 mil. euro. Cumpărătorul nu este menţionat. 

    “După valorificarea Complexului Balada din Saturn, menţionată în Raportul curent din data de 8.05.2025, activ pentru care s-a încasat drept preţ suma de 30.362.445 Lei (echivalentul a 6.100.000 Euro), a fost finalizată şi valorificarea Complexul Capitol din Eforie Sud. Pentru acest activ s-a încasat, la data de 11.06.2025, data semnării Contractului de vânzare, preţul în sumă de 7.554.900 Lei (echivalentul a 1.500.000 Euro). Au fost astfel aduse la îndeplinire, în totalitate, prevederile art. 7 al Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 15.11.2024, fiind efectiv încasată suma totală de 37.917.345 Lei, cu 2.917.345 Lei mai mult decât valoarea de 35.000.000 Lei aprobată drept valoare totală minimă a tranzacţiilor de valorificare”.

    Complexul Balada a fost cumpărat de compania Energo Util SA, controlată de antreprenorul Zamfi Ovidiu Victor.

    THR are o capitalizare bursieră de 124 mil. lei. De la începutul lui 2025 acţiunile au urcat cu 10% pe tranzacţii de 36 mil. lei.

    Complexul Capitol din Eforie Sud este un hotel de 3 stele situat pe faleză, la 50–80 de metri de plajă.

     

     

     

  • O companie aeriană impune o amendă de 500 de euro pasagerilor beţi sau drogaţi

    Compania aeriană Ryanair anunţă joi că va impune o amendă de 500 de euro „pasagerilor perturbatori, al căror comportament duce la scoaterea lor din avion” şi care sunt „aflaţi sub influenţa drogurilor sau a alcoolului”.

    Compania low-cost va continua „să iniţieze acţiuni civile împotriva pasagerilor perturbatori, dar pentru moment, îi va amenda cu cel puţin 500 de euro”, se arată într-un comunicat emis de Ryanair, citat de AFP.

    „Deşi acestea sunt cazuri izolate cu care se confruntă toate companiile aeriene, comportamentul perturbator într-un spaţiu atât de restrâns şi comun este inacceptabil”, a declarat un purtător de cuvânt al Ryanair, cea mai mare companie aeriană din Europa după numărul de pasageri transportaţi.

    Michael O’Leary, directorul Ryanair, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „creşterea semnificativă” a problemelor de comportament în avioane, în care erau implicaţi pasageri care consumaseră droguri şi alcool. El a declarat că este o problemă în întreaga Europă, dar că este deosebit de gravă pe rutele dintre Regatul Unit şi anumite destinaţii populare precum Ibiza, cunoscută pentru cluburile sale de noapte. Acestea erau „cele mai rele”, a menţionat el.

    Ryanair nu mai permite pasagerilor să aducă sticle, inclusiv de apă, pe zborurile către Ibiza.

    Compania a intentat recent un proces împotriva unui pasager de pe un zbor Dublin – Lanzarote care a fost deviat spre Porto, în aprilie 2024, din cauza comportamentului său problematic. Acesta a fost arestat la ieşirea din avion.