Tag: cetateni

  • Aurelia Cristea, fost deputat PSD: Sunt suficienţi alţi oameni capabili să conducă PSD. Protestatari, chemaţi-i alături de voi!

    Ea a cerut abrogarea ordonanţei urgent, dar şi demisia lui Liviu Dragnea.

    ”Dragnea&company( cei care au pus la cale OUG si au proliferat in spaţiul public ameninţări cu o contramanifestaţie PSD) trebuie să plece. Nu mai reprezintă nici o garanţie de încredere nici pentru cetăţeni şi cu atât mai puţin pentru partenerii externi. Contractul social a fost rupt! Sper ca foştii mei colegi să aleagă cetăţenii pe care-i reprezintă şi nu pe Dragnea. Sunt suficienţi oameni capabili in PSD să conducă partidul şi care au credibilitate! 3. PSD trebuie să guverneze cu o echipă guvernamentală capabilă să ofere garanţia că cetăţeanul este respectat”, a scris ea pe Facebook.

    Ea îi roagă pe protestatari să îi cheme pe social-democraţi alături de ei, nu să îi jignească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump l-a concediat pe Procurorul General interimar al Statelor Unite

    ”Yates a trădat Departamentul de Justiţie”, potrivit unui comunicat făcut de Casa Albă.

    Dana Boente, procuror al Districtului de Est din Virginia, a fost investit provizoriu pentru a o înlocui pe Sally Yates de către un oficial al Administraţiei de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis, în război direct cu PSD-ALDE: Voi incepe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie. Mineriada, auzi aberaţie, cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitură de graţie României

    ”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu’‘, a spus el.

    Iohannis a subliniat că graţierea şi modificarea legilor privind justiţia nu s-au regăsit în programul de guvernare al PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş despre graţiere: Totul pentru ca o mână de indivizi să scape de lege. Simplu şi cinic

    ”Prin felul în care a fost făcut azi, demersul graţierii/amnistiei, în orice formă sau moment va fi el promovat, creează suspiciunea că obiectivul central al guvernării PSD-ALDE este altul: nu bunăstarea românilor, aşa cum au clamat înainte şi după alegeri, nu interesul public, cetăţenii sau mediul economic, nu interesul României într-un context geostrategic foarte dificil. Principalul obiectiv a fost şi rămâne acela de a se face scăpaţi de efectele legii penale”, a scris Cioloş pe Facebook.

    El mai susţine că ”nimic altceva nu contează”, ”niciun sacrificiu nu e prea mare: cetăţenii care respectă legea, ţara, credibilitatea ei, statutul european al României”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima zi din ultimii doi ani când în această ţară nu are loc nicio crimă

    Joia, 12 ianuarie 2017, a fost prima zi din ultimii doi ani când în El Salvador nu a avut loc nicio crimă, scrie The Guardian

    El Salvador este una dintre ţările cu cele mai ridicate rate ale criminalităţii din lume. Harward Cotto, comisarul poliţiei, a anunţat că joi  nu a avut loc nicio crimă. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat a fost pe 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Associated Press. Înainte de asta, s-a mai întâmplat acest lucru o dată în 2013.

    În 2015, în jur de 100 de oameni la fiecare 100,000 de cetăţeni au fost ucişi, cea mai mare rată de omucideri a unei ţări care nu se află în război. În 2016, rata crimelor a scăzut cu 20%, dar El Salvador tot este una dintre cele mai violente ţări din lume cu 81,2 de crime la 100.000 de cetăţeni. 

    Foto: Manu Brabu/AP

  • Prima zi din ultimii doi ani când în această ţară nu are loc nicio crimă

    Joia, 12 ianuarie 2017, a fost prima zi din ultimii doi ani când în El Salvador nu a avut loc nicio crimă, scrie The Guardian

    El Salvador este una dintre ţările cu cele mai ridicate rate ale criminalităţii din lume. Harward Cotto, comisarul poliţiei, a anunţat că joi  nu a avut loc nicio crimă. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat a fost pe 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Associated Press. Înainte de asta, s-a mai întâmplat acest lucru o dată în 2013.

    În 2015, în jur de 100 de oameni la fiecare 100,000 de cetăţeni au fost ucişi, cea mai mare rată de omucideri a unei ţări care nu se află în război. În 2016, rata crimelor a scăzut cu 20%, dar El Salvador tot este una dintre cele mai violente ţări din lume cu 81,2 de crime la 100.000 de cetăţeni. 

    Foto: Manu Brabu/AP

  • Christian Kern, cancelarul Austriei: Austriecii să aibă prioritate la angajare în faţa altor cetăţeni UE. Ţările estice exportă şomaj

    Cetăţenii austrieci trebuie să aibă prioritate la angajare faţă de imigranţii din alte state ale Uniunii Europene, propune cancelarul Austriei, Christian Kern, acuzând ţările est-europene că exportă şomajul în Occident.

    Imigranţii veniţi din alte state UE trebuie să poată fi opriţi să aibă acces la un loc de muncă dacă un austriac calificat a aplicat pentru aceeaşi funcţie, a declarat cancelarul Christian Kern, liderul Partidului Social-Democrat din Austria (SPÖ, centru-stânga).

    “Acest lucru înseamnă că doar dacă nu va fi disponibil un şomer în Austria un loc de muncă poate fi dat fără restricţii unui imigrant”, a adăugat Christian Kern, citat de site-ul de ştiri Kurier.at şi de EUObserver.

    Christian Kern a acuzat ţările est-europene că “exportă şomaj în Austria”, îndemnând companiile austriece să acorde prioritate la angajare austriecilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi migranţi trăiesc în România, de ce au venit aici şi unde sunt angajaţi ei

    Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, potrivit informaţiilor publicate în raportul de cercetare „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, un studiu asupra accesului migranţilor pe piaţa locurilor de muncă, în calitate de angajaţi şi antreprenori, realizat de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.

    Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigraţie cu efecte asupra pieţei muncii în perioada 2007 – 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic şi operaţional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranţi la angajare şi la iniţiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituţii (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universităţi, IGI şi altele) în baza legii accesului la informaţii publice, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranţi aflaţi în România. Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.

    Având în vedere că numai o parte dintre migranţii de pe piaţa locală sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora.

    Cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România. Numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.

    Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:

    •        Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei romȃneşti.

    •        Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.

    •        Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetăţeni romȃni sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie.

    •        Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare  poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor.

    •        Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    •        Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român  aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii.

    •        ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţa sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).

    •        Din interviurile realizate cu cetăţenii străni, dificultăţile menţionate de aceştia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

    •        Imigranţii intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanţări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii – de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

    Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  • Ţara care a decis să le dea bani gratis cetăţenilor săi

    Finlanda a pornit noul an cu un obiectiv ambiţios: să înveţe cum prin oferirea de bani poate să-şi ajute cetăţenii şomeri să se angajeze, scrie Business insider. Aşadar de la 1 ianuarie 2017 până în 2019 instituţia federală Kela le va dat şomerilor (doar 2000 de oameni vor beneficia de asta) câte 590 de dolari. Timp de doi ani banii vor intra în cont chiar dacă vor găsi sau nu un loc de muncă.

    Astfel ţara testează un model (venit universal de bază) prin care încearcă să rezolve problema sărăciei. Marjukka Turunen, şeful diviziei legale a Kela, spune că acest experiemnt ar trebui să aducă informaţii pe două fronturi: 1. Dacă acest venit universal ar putea ajuta la curăţarea sistemului de securitate socială al Finlandei şi 2. Experimentul ne va arăta cum se vor comporta oamenii când primesc bani gratis. Sceptici spun că aceştia vor sta pe canapea în faţa televizorului toată ziua. Alţii spun că beneficiarii vor folosi banii pentru a crea o viaţă mai bună.

    Turunen mai spune că poate aceste experiment va convinge şi câţiva oameni să ia calea antreprenoriatului, suma de bani ajutându-i să lanseze propriul business.  Turunen speră că acest experiment să fie unul pozitiv. “Unii oameni poate vor sta pe canapea, alţii poate se vor duce la muncă. Încă nu ştim”.

    Un proiect asemănător se va implementa curând în Oakland, California de către firma din Silicon Valley, Y Combinator. 

  • Ţara care a funcţionat cu energie regenerabilă 250 de zile în 2016. Cum a reuşit

    Costa Rica completează anul bifând a 250-ea zi în care cetăţenilor săi le-a fost furnizată energie din resurse regenerabile. De fapt, 98,2% din energia ţării proivine din surse regenerabile, potrivit digitaljournal.com

    În 2015, Costa Rica şi-a asigurat 99% din energie din surse regenerabile. A înregistrat 285 de zile în care a funcţionat fără combustibili fosili. Mica ţară din America Centrală se bazează pe un mix format din hidroenergie (74,3%), energie eoliană (10.3%), solară şi geotermală (12,7%). Doar 1,88% din energia ţări a fost generată de combustibili fosili.

    Autorităţile şi-au propus să renunţe complet la combustibili fosili în termen de 5 ani. Energia regenerabilă nu este un element nou pentru Costa Rica, autorităţile finanţând astfel de proiecte încă din 1950 când au înfiinţat Instituto Costarricense de Electricidad.

    Costa Rica nu este singura care demonstrează că se poate şi fără combustibili fosili, ci şi Uruguay care ăşi acoperă 95% din energie din surse regenerabile, Suedia cam 50%, iar Portugalia a funcţionat 107 zile la rând doar cu energie regenerabilă (Costa Rica – 113 zile)