“Deja am început să avem contacte cu posibili investitori. S-au prezentat investitori din Polonia şi Cehia şi sunt semnale că şi transportatori interni vor veni să stea de vorbă cu noi”, a afirmat Zaharia la o dezbatere organizată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care deţine integral CFR Marfă, pe tema privatizării societăţii.
Horaţiu Buzatu, secretarul general adjunct al MTI, care coordonează activitatea CFR Marfă şi privatizarea companiei, a declarat că procesul de trecere în proprietate privată a operatorului de transport marfă se va face după o strategie “privită cu destule animozităţi”, care însă nu reprezintă documentul final, ci cadrul general, urmat de norme specifice.
Aşa-numitele “radler” – bere amestecată cu băuturi răcoritoare precum Sprite, limonadă sau băuturi cu arome de fructe, păreau de neacceptat pentru cehi, cei care au inventat termenul Pilsner şi au dat lumii berea Budweiser, dar aceste sortimente câştigă teren, după ce cehii au redus consumul de bere tradiţională în anii de criză, îndreptându-se şi către un stil de viaţă mai sănătos, scrie Reuters. Consumul de bere din Republica Cehă s-a redus în prezent la 144 litri pe an de la 160 litri la mijlocul anilor 2000, dar conduce în continuare în topurile mondiale.
Evident, situaţia Cehiei nu este singulară, fiind aleasă de Reuters doar pentru faptul că tradiţia consumului de bere în Cehia este foarte puternică. Moda consumului de “radler” este însă susţinută şi în alte ţări din Est, uneori cu concursul unor reclame haioase sau măcar memorabile, cum e cazul acestui recent clip unguresc unde până şi pisica apreciază băutura cea dulce, ca şi al parodiei sale apărute ulterior:
Era deja al treilea protest de proporţii în ultimele 12 luni contra guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, ilustrând nemulţumirea populaţiei faţă de măsurile de tăiere a cheltuielilor bugetare, de reformă a sistemului de pensii şi a celui de sănătate, pe care guvernul le-a promovat ca să aducă deficitul bugetar la 2,9% din PIB la anul, de la un deficit de 3,5% preconizat pentru 2012, şi să menţină credibilitatea ţării în ochii pieţelor financiare.
Pe acest fond, disensiunile din cabinetul Necas s-au adâncit, în condiţiile sondajelor de opinie care indică ascensiunea opoziţiei de stânga. Vicepremierul Karolina Peake a plecat cu un grup de parlamentari să-şi facă alt partid, iar premierul Petr Necas a cerut un vot de încredere în Camera Deputaţilor, pentru a evita alegerile anticipate.
Guvernul a supravieţuit acestui test, în aceeaşi zi în care la Bucureşti cădea guvernul Ungureanu, însă coaliţia reconstruită ulterior va fi mai slabă, cu doar 103 din cei 115 parlamentari pe care îi avea înainte (raportat la un total de 200 de deputaţi), iar instabilitatea politică se va menţine, estimează analiştii Raiffeisen.
Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.
Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.
Născut în 1936 la Praga, fost disident anticomunist, Havel a fost unul dintre liderii “revoluţiei de catifea” din 1989 în urma căreia s-a încheiat regimul comunist. A devenit primul preşedinte democratic ales al Cehoslovaciei, în perioada 1990-1992, şi primul preşedinte al Cehiei (1993-2003) după separarea paşnică a acesteia de Slovacia. I se atribuie meritul de a fi pus bazele intrării Cehiei în UE, iar aderarea la NATO a ţării sale s-a petrecut în timpul mandatului său prezidenţial, în 1999.
“Adevărul şi dragostea trebuie să învingă minciunile şi ura”, este faimosul motto revoluţionar al lui Havel, după care spunea că s-a condus întotdeauna. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Pace. A fost unul dintre semnatarii Cartei 77, document de bază al disidenţei est-europene contra regimurilor comuniste şi un manifest al drepturilor omului remarcabil de îndrăzneţ pentru acea perioadă (ianuarie 1977), scris în semn de protest pentru arestarea membrilor unei trupe de rock. A fost arestat de multe ori pentru activitatea sa anticomunistă şi a petrecut patru ani în închisoare. Din detenţie datează una dintre cele mai cunoscute opere literare ale sale, “Scrisorile către Olga” (prima sa soţie).
Mare fumător, Havel a avut probleme de sănătate în cea mai mare parte a vieţii. În urma unei intervenţii chirurgicale din 1996 pentru o tumoare la plămni a rămas cu dificultăţi de respiraţie, iar în 2009 a fost spitalizat din cauza unei infecţii la căile respiratorii.
“Nu devii un activist al opoziţiei sau disident fiindcă îţi propui într-o bună zi să faci o carieră de disident”, mărturisea el într-un interviu acordat în urmă cu un an activiştilor iranieni de la Tavaana, o organizaţie a societăţii civile. “Acţiunile mele au fost motivate de teamă – teamă de conştiinţa mea, teama că dacă fac compromisuri, mă voi gândi ulterior la asta cu vinovăţie şi voi regreta. Aşa încât teama m-a călăuzit, mai ales după ocupaţia sovietică din 1968, când s-au petrecut marile epurări, au fost daţi oameni afară din slujbele lor şi toată lumea a fost silită să semneze declaraţii de adeziune faţă de noul regim”, evocă Havel, referindu-se la invazia sovietică din 1968, care a pus capăt “primăverii de la Praga” şi regimului reformator al preşedintelui Alexander Dubcek.
Decizia pare să izoleze şi mai evident Marea Britanie, care şi-a folosit joi dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE. “Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia au indicat posibilitatea de a participa la acest proces (încheierea unui nou tratat – n.r.), după consultarea parlamentelor, acolo unde este cazul”, se spune în document.
Société Générale va desfiinţa 2.000 de locuri de muncă la operaţiunile de retail bancar din Rusia anul următor şi intenţionează să reducă numărul de angajaţi şi în România, Cehia şi Egipt, a spus Oudea, fără a oferi alte detalii.
Banca, a treia ca mărime după active în Franţa, vrea să elibereze, până în 2013, capital de patru miliarde de euro prin vânzări de active şi diminuări de costuri pentru a reasigura investitorii în privinţa situaţiei financiare.
Société Générale are o expunere de circa 900 de milioane de euro faţă de Grecia şi nu are plasamente “semnificative” în datorii ale Irlandei şi Portugaliei, potrivit unui comunicat al grupului.
Aceasta este insa ultima achizitie dintr-o serie lunga de
afaceri pe care Kellner, care are o avere estimata de revista
americana Forbes la 9,2 mld. dolari (6,4 mld. euro), le-a facut in
Rusia, piata pe care a intrat in anii ’90, atunci cand oligarhii
rusi isi creau adevarate imperii industriale ca urmare a
privatizarilor. In timp ce sectorul agricol al Rusiei prezinta un
urias potential de crestere, a avea aliati puternici in cadrul
guvernului este de asemenea vital pentru a te bucura de succes in
Rusia, mai scrie Czeskapozice. Petr Kellner, proprietar al
companiei PPF, prin intermediul careia a facut achizitia, cultiva
astfel de legaturi inca de la primul val de privatizari de la
inceputul anilor ’90.
Cea mai expusa este Ungaria, urmata de Cehia, Polonia, Turcia,
Africa de Sud, Brazilia si Mexic, iar Romania se situeaza pe
pozitia a opta, urmata de India si Egipt. Ultimele pozitii in
functie de vulnerabilitatea la criza sunt ocupate de China si
Rusia.
Investitorii raman ingrijorati de trei canale principale de
contagiune prin care criza poate ajunge in Europa emergenta,
respectiv datoria/finantarea statului, sectorul bancar si economia
reala/comertul, potrivit blogului cotidianului britanic Financial
Times.
In conditiile crizei si ale restrangerii ofertei de locuri de
munca vacante din vestul Europei, cei plecati deja s-au vazut
nevoiti sa se intoarca in tara, iar cei care voiau sa plece n-au
mai avut posibilitatea sa o faca. Cati s-au gandit insa ca ar putea
sa se angajeze mai aproape de casa, in tari precum Cehia, Slovacia
sau Ungaria? Pentru ca si tarile vecine ofera locuri de munca
pentru romani, iar salariile, desi nu ajung la nivelul celor din
Occident, sunt, in majoritatea cazurilor, mai mari decat cele din
Romania.
