BusinessMagazin

Tag: brand

  • Afaceri de la zero. Claudia Marian, absolventă de Arte, a „croit“ brandul de modă Mauverien, care ia naştere într-un atelier din Tulcea. Veniturile au ajuns la 60.000 de lei în 2020

    Mauverien înseamnă colecţii de eşarfe din mătase naturală, tricouri unisex din bumbac organic, bluze şi hanorace unisex din amestec de bumbac organic şi poliester reciclat, precum şi sacoşe textile din bumbac netratat.

    Mauverien este numele pe care Claudia Marian l-a dat pasiunii ei pentru ma­te­rialele din fibre na­tu­rale şi pentru printurile pe textile. A vrut să clădească ceva care s-o re­prezinte, aşa că o afacere cu piese vesti­mentare a fost cea mai bună idee.

    „Mauverien s-a lansat online în rândul micilor branduri româneşti în mai 2020, într-o perioadă profund afectată de pande­mie. Cu toate acestea, am beneficiat în ma­re parte de sprijinul iubitorilor de branduri lo­cale şi am reuşit să continui să dezvolt cu paşi mărunţi micul brand românesc Mauve­rien, care prezintă piese vestimentare şi acce­sorii din 100% bumbac organic şi 100% mătase naturală cu printuri grafice, im­primate digital cu cerneală eco pe bază de apă“, povesteşte Claudia Marian.

    În business, îi sunt alături atât părinţii, cât şi prietenul ei, astfel încât totul să func­ţioneze ca la carte.

    „Am avut mereu un spirit auto­didact, mereu am vrut să fiu antreprenor“, a spus Claudia Marian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Claudia are un background mar­cat de creativitate, fiind ab­sol­ven­tă a Liceului de Arte George Georgescu din oraşul natal, Tulcea, sec­ţia Pictură de şevalet, şi a unor studii superioare în Fashion Design, Bran­ding şi Marketing in Fashion la VIA Uni­versity din Danemarca.

    Înainte de a începe propria afacere, a pro­fesat ca graphic designer şi art director în e-commerce pentru industria de modă timp de trei ani în Bucureşti.

    „Am început Mauverien cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 38.000 de euro din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Start-up Sud-Est, care a avut ca obiectiv specific creşterea ocupării, prin susţinerea întreprin­derilor cu profil nonagricol din zona urbană. De asemenea, din fonduri proprii am investit aproximativ 8.000 de euro.“

    Anul 2020, un an incomplet de activita­te pentru Mauverien, s-a încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 60.000 de lei (12.500 de euro) şi cu doi angajaţi în echipă.

    Acum însă Claudia se ocupă din nou singură de tot şi are planuri de refacere a echipei.

    Mauverien înseamnă colecţii de eşarfe din mătase naturală, tricouri unisex din bumbac organic, bluze şi hanorace unisex din mix de bumbac organic şi poliester reciclat, precum şi sacoşe textile din bumbac netratat. Toate produsele înfăţişează printuri grafice realizate de Claudia Marian prin diverse tehnici, precum pictură cu gouache (un tip de pigment), grafică cu linere sau desen digital. Printurile realizate pe hârtie sunt digitalizate, pentru ca mai apoi să fie imprimate direct în ţesătură cu ajutorul echipamentului de specialitate.

    „Produsele sunt realizate în colaborare cu producători experimentaţi din industria textilă. În prezent, colaborez cu producători din România, Belgia şi Italia. În ceea ce priveşte întregul proces de creaţie a printurilor şi imprimarea propriu-zisă a  produselor din bumbac, acestea au loc în micul meu studio din Tulcea.“

    Fiecare produs este pregătit manual pentru a fi ulterior imprimat digital cu cerneală ecofriendly pe bază de apă. Majoritatea produselor sunt imprimate la comandă, deoarece Claudia încearcă să păstreze un stoc cât mai limitat pentru a evita supraproducţia. De asemenea, Mauverien vine şi cu servicii de personalizare a pieselor şi a accesoriilor vestimentare din bumbac, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice.

    Platforme online precum Fashion Days, AlbAlb, Etaj sau Dichisar, alături de site-ul propriu al afacerii sunt câteva dintre locurile unde piesele Mauverien îşi pot găsi cumpărătorii. Claudia Marian încearcă, totodată, să-şi expună colecţiile şi la târguri fizice de design de peste tot din ţară.

    „Clienţii Mauverien sunt persoanele care preferă un stil minimalist-with-a-twist, care iubesc printurile grafice şi care preferă să investească în piese vestimentare şi accesorii din materiale naturale. Pentru moment, Mauverien se adresează publicului românesc, dar în viitorul apropriat dorim să oferim şi livrare internaţională, pentru a ne adresa astfel şi publicului din afara ţării.“

    Preţurile produselor Mauverien variază în funcţie de categoria din care fac parte. Un tricou costă între 90 şi 100 de lei, o bluză sau un hanorac – între 210 şi 230 de lei, iar accesoriile din mătase naturală oscilează între 269 şi 299 de ei.

    „Pentru restul anului 2021, în primul rând îmi doresc să lucrez în continuare la sporirea vizibilităţii brandului şi creşterea vânzărilor. În materie de produse, îmi propun să extind linia de accesorii din mătase naturală cu noi printuri şi noi modele, precum şi să lansez o nouă colecţie de piese vestimentare pentru toamnă-iarnă“, mărturiseşte Claudia Marian.

    De asemenea, un alt punct pe „to-do list“-ul ei este o primă linie de accesorii din bumbac şi pentru casă, cu printuri realizate atât digital, cât şi manual prin linogravură.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Preţurile produselor Mauverien variază în funcţie de categoria din care fac parte. Un tricou costă între 90 şi 100 de lei, o bluză sau un hanorac între 210 şi 230 de lei, iar accesoriile din mătase naturală oscilează între 269 şi 299 de ei.

  • Afaceri de la zero. Sorin Zaharie a preluat brandul de detergenţi Elefantino în 2017, a regândit partea de design, iar acum vinde circa 20-25 de tone de detergent lunar către clienţii din industria HoReCa

    „Căutăm să ne extindem şi în restul ţării şi recomandările cele mai bune le avem din vorbă-n vorbă.“

    Sorin Zaharie a preluat brandul de detergenţi Elefantino în 2017, a modificat partea de design a produselor şi a dus brandul la afaceri de peste 570.000 de euro în 2020 şi la peste 20-25 de tone de detergent vândut în fiecare lună către clienţii cu afaceri în HoReCa din Braşov.

    De când antreprenorul român a preluat brandul de detergent, a investit peste 30.000 de euro în dezvoltarea lui, bani pe care i-a folosit atât pentru a cumpăra de la cei care l-au deţinut înainte reţete, instrumente de determinare a pH-ului, ustensile şi diverse alte utilaje, cât şi pentru a face un depozit în care să fie ţinut detergentul.

    „Elefantino este un lup mâncat de oaie. Sună şocant, dar aşa este. De obicei, în România firmele străine cumpără firme româneşti şi ori le ridică, ori le omoară. Acum s-a întâmplat, printr-o succesiune de evenimente, ca o firmă românească să folosească know how din Italiaa spus antreprenorul. 

    „Brandul a fost adus în România de nişte români care lucrau în anii ‘90 în Italia. Am preluat afacerea în 2017, iar de atunci am început să facem ambalaje individuale, am regândit partea de design, am făcut un rebranding. Noi activam înainte în zona HoReCa şi încă o facem – vindem tot ce înseamnă consumabile pe HoReCa. Aici aveam şi o componentă de detergenţi, deci aveam habar despre această piaţă. Până acum fabricam între 15 şi 20 de tone pe lună. Acum suntem undeva între 20 şi 25 de tone pe lună. Clienţii din HoReCa sunt în mare parte din Braşov. Partea de detergent reprezintă cam o treime din businessul nostru din HoReCa, iar acum căutăm să ne extindem şi în restul ţării. Recomandările cele mai bune le avem din vorbă-n vorbă“, a mai spus el.

    Sorin Zaharie spune că un dezavantaj pe care îl avea businessul înainte era că  detergentul era vândut în pieţe, la kilogram, iar clienţii care erau mai pretenţioşi nu prea acceptau asta.

    „Era, practic, un produs preferat de pensionari, iar pentru a ajunge într-o zonă mai elitistă, a trebuit să se lucreze la ambalaje.“

    În portofoliul de produse se regăsesc detergenţi profesionali şi casnici, de la detergent de rufe albe sau negre, la detergent pentru rufe delicate, gel de rufe, detergent de vase şi chiar detartrant.

    Producţia se realizează într-o fostă platformă, unde înainte de anul 1989 se fabricau mantalele pentru armată. Partea de producţie şi ambalare este realizată de trei persoane.

    Preţul produselor Elefantino ajunge la circa 7 lei per litru, preţ considerat foarte ieftin de mulţi dintre clienţi. În prezent, pentru clienţii din HoReCa, susţine Sorin Zaharie, detergentul se vinde în recipiente de 5 litri, iar cele mai cerute produse sunt soluţia de scos pete, detergentul de rufe automate şi degresantul.

    „Micile magazine e greu să reziste. Un detergent nu este un produs de zi cu zi şi de multe ori proprietarii de magazine mici preferă să pună o pâine pe raft decât un detergent. Este foarte dificil, de asemenea, să colaborăm cu magazine de retail, pentru că Braşovul, fiind unul dintre oraşele mari ale ţării, marii retaileri au ajuns repede aici, iar cei mici nu prea mai sunt“, a adăugat acesta.

    El mai spune că brandul Elefantino a avut o colaborare şi cu platforma Emag, dar din păcate sistemul de curierat a lăsat mult de dorit, iar transportarea unui detergent la sute de kilometri distanţă, astfel încât el să ajungă intact, este foarte dificilă.

    În 2020, partea de detergenţi a însemnat circa 200.000 de euro din cifra de afaceri totală. Mai mult, tot anul trecut, spune Sorin Zaharie, a fost dezvoltat sub brandul Elefantino şi gelul hidroalcoolic şi a crescut cererea pentru produsele adiacente.

    În continuare, după cum spune antreprenorul, planurile de dezvoltare ale businessului se referă la dobândirea unei notorietăţi cât mai mare, la îmbunătăţirea constantă a ambalajelor şi la personalizarea lor, astfel încât personalitatea produselor să se contureze din ce în ce mai bine.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Cum arată cel mai nou hotel din Bucureşti: Fostul Palat al Băncii Marmorosch a fost transformat într-un hotel de cinci stele. GALERIE FOTO

    Fostul Palat al Băncii Marmorosch din centrul Bucureştiului a fost transformat într-un hotel de cinci stele sub brandul Autograph Collection. Grupul lituanian Apex Alliance Hotel Management, care deţine şi operează patru hoteluri în Bucureşti, a finalizat investiţia de 42 mil. euro din centrul Capitalei.

    Investiţia de 42 mil. euro a vizat transformarea fostului Palat al Băncii Marmorosch într-un hotel de cinci stele, care este primul din România care se alătură brandului Autograph Collection Hotels, din portofoliul Marriot International.

    Marmorosch Bucharest are un total de 217 camere cu tavane înalte şi ferestre mari, şi un restaurant Blank şi Blank Bar & Lounge, cu o capacitate cumulată de aproape 200 de oaspeţi. Denumirea acestora a fost inspirată de persoana lui Mauriciu Blank, unul dintre fondatorii Băncii Marmorosch – Blank şi principalul arhitect al succesului său la acea vreme.

    Renumita bancă românească din secolul XIX a fost înfiinţată în 1848 de către Iacob Marmorosch, care s-a asociat în 1864 cu Mauriciu Blank. Clădirea de pe strada Doamnei din Bucureşti a fost construită între 1915 şi 1923, în stil neoromânesc, cu influenţe bizantine şi gotice. Interiorul este decorat în stil Art Nouveau.

     

  • Lucrări de hartă

    Într-o vreme când orientarea în teren este lăsată de multă lume pe seama dispozitivelor mobile, unii se încăpăţânează să ţină în viaţă hărţile tipărite. Un astfel de exemplu este East of Nowhere, un brand creat de un specialist în topografie, geologie şi cartografie american, James Farrell, care le prezintă ca pe nişte opere de artă. Hărţile tipărite pot fi în stil „vintage” sau moderne, cum ar fi cele din satelit, pentru realizarea lor folosindu-se date actuale. Ideea de la care a pornit fondatorul East of Nowhere a fost de a crea nişte lucrări de artă care fie să le amintească oamenilor de locuri îndrăgite de pe glob, fie să le aducă aproape locurile în care visează să ajungă ori care pot fi făcute cadou. 


     

  • Andreea Madlen Flueras, care a creat brandul Made With Joy in Transylvania, duce la New York cămăşile pictate manual într-un atelier din Făgăraş

    Anul trecut, în plină pandemie, brandul a devenit partener al retailerului online Fashion Days.

    Andreea Madlen Flueras, antreprenoarea care în 2018 a pus bazele brandului Made With Joy in Transylvania, sub care comercializează cămăşi şi alte articole vestimentare pictate manual de către ea într-un atelier din Făgăraş, face primii paşi pe piaţa internaţională, la New York.

    Aceasta va participa la târgul internaţional New York Now, care va avea loc în perioada 8-11 august la Javits Center, iar astfel, cămăşile pictate manual în atelierul din Făgăraş sub eticheta Made With Joy in Transylvania vor beneficia de mai multă vizibilitate în plan internaţional.

    „De-a lungul timpului am participat la mai multe târguri şi festivaluri – Untold & Electric Castle, târguri de design –, dar ne doream foarte mult să participăm la un târg internaţional. Deşi ştiam că se va face o selecţie foarte riguroasă, ne-am luat inima în dinţi şi am încercat. Astfel, recent am fost admişi la unul dintre cele mai mari târguri internaţionale, New York Now, care se desfăşoară chiar zilele acestea, 8-11 august, în oraşul New York, la Javits Center. Anul acesta suntem singurul brand românesc care va fi prezent la târg”, a spus Andreea Madlen Flueras. 

    În cadrul târgului, mai spune ea, preţul de vânzare al unei cămăşi poate depăşi 150 de dolari. Acesta depinde foarte mult de complexitatea ilustraţiei şi de timpul de lucru alocat fiecărui design, a precizat antreprenoarea.

    Ea menţionează că prezenţa la un astfel de târg ajută brandul românesc în special pe partea de vizibilitate. Mai mult, evenimentul de la New York a fost un bun prilej pentru lansarea a două colecţii noi. „Visul nostru este să facem cunoscut brandul şi pe plan internaţional, astfel că vom lansa în cadrul târgului două colecţii noi, una pentru femei şi una pentru bărbaţi.”

    Anul 2020, după cum spune Andreea Madlen Flueras, a fost unul imprevizibil pentru brandul care s-a născut în Transilvania în urmă cu aproape trei ani şi deşi acesta a avut de suferit din cauza lipsei evenimentelor în timpul pandemiei, pe parcurs, s-a constatat o creştere în rândul oamenilor care i-au fost alături.

    Acest lucru s-a văzut mai ales prin faptul că ei au apelat în continuare la serviciile businessului, pentru a face cadouri celor dragi, chiar şi în plină pandemie.

    Tot anul trecut, susţine aceasta, au ieşit pe piaţă produse noi, astfel că brandul a devenit şi partener al Fashion Days. „Ne-a ajutat foarte mult ca expunere pe plan naţional si internaţional”.

    În momentul de faţă, aceasta spune că focusul principal este pe dezvoltarea brandului pe plan internaţional şi pe diversificarea modelelor. De asemenea, crearea de colecţii noi, ilustraţii şi broderii exclusiviste, dar şi lansarea de colecţii unicat, în serie limitată sunt obiective care se află tot în primul plan pentru dezvoltarea afacerii.

     

  • Povestea unui brand legendar, pe care mulţi îl asociază cu pasta de dinţi. Ce produs a adus de fapt faima companiei Colgate

    William Colgate s-a născut pe 25 ianuarie 1783, în Hollingbourne, Kent, Anglia, în familia lui Robert şi Sarah Colgate. Când avea şase ani, familia s-a mutat într-o fermă din apropierea oraşului Shoreham. Ulterior, Robert Colgate, mânat de idealurile republicane pe care le avea ca simpatizant al războiului de independenţă american şi al Revoluţiei Franceze, a decis, în martie 1798, să lase în urmă ferma din Shoreham Kent şi să emigreze în SUA. Familia s-a stabilit în Baltimore, Maryland. La scurt timp, au întemeiat o nouă fermă, în Harford County, Maryland. Robert Colgate a format un parteneriat cu Ralph Maher şi, ajutaţi de tânărul William, au început să producă săpunuri şi lumânări. |nsă în doar doi ani afacerea a fost închisă.

    În 1804, familia sa s-a stabilit în Delaware County, New York, iar William a reuşit să se angajeze ca ucenic într-o fabrică de săpun, experienţă care l-a ajutat ulterior să îşi pornească propria afacere. Astfel, în 1806, Colgate a pus bazele firmei William Colgate & Company, deschizând primul magazin, pe Dutch Street, în Manhattan. |n cadrul magazinului, a vândut iniţial săpun, lumânări şi amidon. În 1820, el a pornit şi o fabrică de amidon în oraşul Jersey şi, curând, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul New York.

    Colgate s-a căsătorit cu Mary Gilbert, cu care a avut trei copii: Robert, James şi Samuel. Pe lângă faptul că era un investitor foarte apreciat în comunitate, el era şi foarte credincios. Ca membru de cinste al unei congregaţii religioase, antreprenorul obişnuia să doneze lunar bisericii şi lucrării misionare între 10 şi 50% din câştigurile companiei. Spre sfârşitul vieţii, a povestit că făcea acest lucru deoarece, în momentul în care emigrase spre New York, pe drum, i-a povestit căpitanului vasului cu care călătorea că intenţionează să deschidă o fabrică de săpun în SUA, iar acesta l-a sfătuit să îşi împartă o întotdeauna o parte din câştiguri cu cei săraci, dacă businessul său va avea succes. Atunci a luat decizia de a dona întotdeauna un procent din câştigurile sale.

    În 1833, investitorul a suferit un atac de cord sever şi a continuat activitatea în afaceri abia după perioada de convalescenţă. În 1840, compania a început să vândă bucăţi de săpun în greutăţi uniforme.

    În 1857 Colgate a murit, iar compania a fost reorganizată sub numele de Colgate & Company sub conducerea fiului său, Samuel Colgate. |n 1872, au mutat sediul companiei în Kansas City, Kansas, unde au fabricat primul săpun parfumat de toaletă, Cashmere Bouquet. Un an mai târziu, compania a introdus prima pastă de dinţi Colgate, un produs aromat, vândut în borcane. |n 1890, Madison University din New York şi-a schimbat numele în Colgate University, în onoarea familiei Colgate şi drept mulţumire pentru suportul financiar oferit de-a lungul mai multor decenii.

    În 1896, compania a vândut pentru prima data pasta de dinţi ambalată la tub, Colgate Ribbon Dental Cream, idee care i-a aparţinut dentistului Washington Sheffield. |n acelaşi an, Colgate l-a angajat pe Martin Ittner, sub conducerea căruia a fost fondat unul dintre primele laboratoare de cercetare.

    În 1928, Palmolive-Peet a cumpărat Colgate şi au fuzionat, formând compania Colgate-Palmolive-Peet Company, devenită, în 1953,  Colgate-Palmolive Company, numele actual al companiei.

  • Luxul, imun la pandemie: magazinul Gucci de la parterul hotelului Athénée Palace Hilton din Bucureşti şi-a majorat vânzările cu 10% în 2020

    Buticul din Bucureşti al brandului de lux Gucci, prezent local în sistem de franciză, a încheiat anul trecut cu afaceri de 20,7 mil. lei, cu 10,7% mai mari decât în 2019 şi aproape duble faţă de 2018.

    Datele disponibile pe platforma de analiză a activităţii companiilor Confidas.ro arată astfel că firma Alliance Service Impex, cea care operează businessul Gucci în România, şi-a continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Magazinul a rămas totodată profitabil, câştigul net ajungând la 4,4 mil. lei, plus 10,8% faţă de anul anterior.

    Franciza Gucci în România este deţinută de familia Calagiu care mai operează şi alte francize în industria luxului. Tot aceiaşi antreprenori au avut şi franciza La Perla, magazinul de lenjerie intimă fiind amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei. Acesta a fost însă închis în vara lui 2020.  Familia Calagiu a preluat businessul Gucci de la un alt francizat.

    Mai exact, compania Alliance Fashion, acum radiată dar anterior controlată de antreprenorul Alessandro Amato, a adus pe piaţa locală în 2010 brandul de lux Gucci deschizând un magazin pe care l-a poziţionat încă de la început la parterul hotelului Athénée Palace Hilton de pe Calea Victoriei din Capitală. Gucci este un gigant de modă fondat în 1921 în Italia, casa fiind astăzi deţinută de grupul Kering care mai are şi Yves Saint Laurent şi Bocheron sau Bottega Veneta. Gucci are venituri anuale de peste 7 mld. dolari. Familia Calagiu are de asemenea un business în domeniul construcţiei şi mentenanţei.
     

  • Un nou brand românesc este readus la viaţă. Cum arată frigiderele FRAM şi cine este antreprenorul-surpriză din spatele relansării acestora

    Primul frigider românesc, FRAM, revine pe piată. Acesta va fi relansat de compania Network One Distribution (NOD) şi este elementul în jurul căruia se construieşte o nouă linie de produse electrocasnice, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Planurile pe termen mediu pentru noul FRAM includ obţinerea unei cote de piaţă de 10%.

    Potrivit comunicatului de presă, sub umbrela FRAM vor fi lansate anul acesta peste 30 de produse, electrocasnice mari (frigidere, maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, hote, aragazuri) şi mici (espressoare, cafetiere, friteuze, fierbătoare, prăjitoare de pâine, tocătoare), integrate în 4 game diferite şi declinările lor (retro, clasic, color si modern) sub sloganul “Din trecut, în prezent”. 

    Noua linie se adresează deopotrivă generaţiilor nostalgice, millenialilor deschişi să redescopere simbolurile vremurilor de atunci, cât şi generaţiei Z, dornică să se raporteze deopotrivă la rădăcini şi la aspiraţii contemporane.

    Network One Distribution este o companie cu acţionariat 100% românesc şi afaceri de peste 360 milioane euro în 2020,  este cel mai mare distribuitor de tehnologie din România, cu o experienţă de 19 ani pe piaţa de distribuţie, o echipă formată din peste 450 de angajaţi, o reţea naţională de parteneri specializaţi şi peste 130 de branduri în portofoliu. Compania este controlată de antreprenorul român Iulian Stanciu. 

    NOD contribuie la revitalizarea brandurilor româneşti consacrate, completând portofoliul cu noua linie de electrocasnice FRAM, pe lângă Diamant şi Pegas, şi pariază şi pe crearea şi dezvoltarea de noi branduri româneşti, având în portofoliul său branduri proprii – Heinner – linii de electrocasnice, gătire, servire, confortul casei şi grădină care acoperă nevoile ce ţin de universul casei; Horizon – LCD TV & sisteme de home entertainment; Serioux – periferice pentru o experientă simplă şi interesantă în lumea digitală; U-Grow – gamă de produse pentru universul bebeluşului.

  • Povestea unui antreprenor român care, deşi a călătorit în destinaţii de vis, tot în ţara noastră a revenit: „Nicăieri nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”

    La bază este inginer chimist, dar a făcut din antreprenoriat o adevărată carieră. A început să facă business în prima parte a anilor ’90, producând antigel şi lichid de frână. A trecut apoi la vopsele decorative, iar asta l-a adus în atenţia investitorilor străini. Afacerile cu vin şi cu fructe sunt tot ce i-a mai rămas lui Daniel Guzu din business, după ce, anul acesta a decis să vândă producătorul de materiale de construcţii Duraziv către francezii de la Saint-Gobain. A păstrat astfel doar diviziile în care a investit nu doar bani, ci Şi mult suflet.

    Anul 1994 era, pentru Daniel Guzu, momentul de debut ca antreprenor în piaţa de materiale de construcţii. Atunci a fondat Guzu Chim, o companie care producea lacuri şi vopsele. A gestionat-o integral vreme de 12 ani, până în 2006, când a cedat un pachet de 49% din acţiuni către fondul de investiţii Oresa Ventures, în schimbul a 9 milioane de euro. Afacerea a primit ulterior numele Fabryo Corporation. Tot în 2006, Daniel Guzu începea pariul pe viticultură, un business căruia avea să-i dedice o mare parte din timp, devenindu-i, totodată, cel mai drag. După ce, în primăvara aceluiaşi an, cedase o parte din afacerea cu vopsele, antreprenorul îşi îndrepta finanţele către o podgorie din zona Panciu, judeţul Vrancea, de unde, de altfel, este originar.

    „Am cumpărat terenuri de la mai mulţi proprietari din regiune şi voi continua să cumpăr, pentru a-mi completa suprafaţa actuală cu încă 40 de hectare. Am o mare pasiune pentru vinuri şi de aceea am decis să investesc în acest sector. În plus, am ales zona Vrancei pentru că acolo m-am născut”, spunea el atunci. Cochetase şi anterior cu piaţa vinului, fiind deja acţionar la Vinexpert, unul dintre cei mai importanţi retaileri de vin, fondat de Cătălin Păduraru. Mai târziu, Guzu a ieşit din Vinexpert, iar astăzi, compania este controlată de mai mulţi antreprenori români.

    Daniel Guzu în 2009:„Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare Boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filosofia Şi am pierdut. Trebuie să faci ce îţi place Şi ce te pricepi. Iar eu sunt inginer, îmi place producţia.”

    În 2007, Daniel Guzu şi Oresa Ventures intrau, cu Fabryo Corporation, pe piaţa de vopsele industriale, inaugurând o fabrică de vopsele pulberi, folosite în industriile auto, navală sau în producţia de electrocasnice. În acelaşi an, aceiaşi doi parteneri deveneau asociaţi şi în Bau Profil, o afacere înfiinţată tot de Daniel Guzu în 2003, care producea profile metalice şi accesorii pentru gips-carton.

    Tot un pachet de 49% din acţiuni a făcut obiectul tranzacţiei, a cărei valoare s-a situat la circa 4 milioane de euro. Împreună, anunţau că dezvoltă o fabrică de adezivi pentru construcţii, în Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti, pe un teren de 1,5 hectare. „Ştiam că Oresa era interesată să preia un producător de adezivi de pe piaţă şi m-am oferit eu să realizăm acest proiect împreună”, spune antreprenorul vrâncean.

    Parteneriatul strâns dintre Daniel Guzu şi Oresa Ventures a mai făcut un pas în 2008, când Oresa a mai preluat 36% din Fabryo Corporation. Un an mai târziu, devenea unicul proprietar al afacerii, iar Guzu îşi semna exitul din Fabryo, în valoare de 20 de milioane de euro, luând însă înapoi deţinerea de 49% din Bau Profil, compania prin care a prins contur brandul Duraziv. De altfel, Duraziv a fost chiar numele pe care l-a luat afacerea ulterior. Omul de afaceri începea să se extindă şi în imobiliare, investind câteva milioane de euro în blocuri şi case la munte. Nu a fost însă ceea ce îşi dorea din antreprenoriat. „Am încercat, dar concluzia este că nu rezonez cu domeniul, nu-mi place şi nici nu mă pricep. Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filosofia şi am pierdut. Trebuie să faci ce îţi place şi ce te pricepi. Iar eu sunt inginer, îmi place producţia”, spunea el în 2009.

    Între timp, afacerea cu vin a continuat să crească. În 2008, anunţa că mai investeşte 7 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, dorindu-şi să adune terenurile într-o suprafaţă compactă. Începeau să se scrie planurile de producţie a vinului. După vânzarea Fabryo, Daniel Guzu nu a putut să intre pe piaţa de vopsele timp de un an, din cauza unei clauze de non-competiţie din contractul cu fondul de investiţii Oresa Ventures.

    După expirarea clauzei însă, a revenit în acest sector cu brandul de vopsele Duraziv, intrând astfel în competiţie cu Fabryo. Mai mult, fabricile Duraziv se află chiar lângă cele ale Fabryo, o afacere care, între timp, a ajuns în portofoliul olandezilor de la Akzo Nobel, care au cumpărat-o de la Oresa. „Până în acest moment, doar am investit în Duraziv şi încă nu am terminat. Cred că e firesc să aştept şi roadele. Nu intenţionez să vând nimic din businessurile actuale, cel puţin deocamdată, deci nici fabrica de adezivi nu este de vânzare”, spunea Daniel Guzu în 2010. Unsprezece ani mai târziu, alta avea să fie strategia. „Când o să constat că nu mă duc cu plăcere la serviciu, o să vând”, spunea, tot el, în 2011, întrebat adesea dacă şi când va vinde Duraziv.

    În 2012, Daniel Guzu punea un nou brand pe piaţă – „Ana are”, o umbrelă sub care a început producţia de sucuri din fructe, dulceţuri şi gemuri, fabricate din fructele produse în livada pe care o are în comuna Ţifeşti din judeţul Vrancea, la circa 25 de kilometri de Focşani. În total, omul de afaceri are 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi tot pentru suc. Businessul cu sucuri, împreună cu cel din viticultură, este operat prin firma Natura SRL, cu afaceri de 20,7 milioane de lei în 2020 şi profit de 204.000 de lei.

    A intrat cu marca „Ana are” în marile reţele de magazine, precum Auchan, Carrefour sau Metro. Mai târziu, în 2016, a testat piaţa şi cu un cidru vândut sub acelaşi brand, iar în 2018 a trecut la producţia de fresh-uri. În vara anului 2019, Daniel Guzu deschidea un hotel cu 30 de camere în podgoria din Vrancea, după investiţii de peste trei milioane de euro. Hotelul poartă numele satului Sârbi, în care se află, din comuna Ţifeşti şi este parte a unui proiect din care mai fac parte o piscină (încă în construcţie), un teren de tenis şi sală de evenimente în care încap până la 450 de persoane. În apropiere există şi un traseu asfaltat de zece kilometri pentru plimbări cu bicicletele prin plantaţia cu viţă-de-vie. „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”, povestea Daniel Guzu, de pe terasa hotelului pe care l-a deschis la începutul lunii iunie 2019, chiar în via de la Ţifeşti, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

    Daniel Guzu în 2011:„Când o să constat că nu mă duc cu plăcere la serviciu, o să vând (Duraziv – n. red.).”

    Astăzi, podgoria din Ţifeşti numără 120 de hectare de viţă-de-vie, pe care Daniel Guzu le-a cumpărat treptat, de la mai mulţi mici proprietari, începând cu anul 2006. Acolo sunt cultivate trei soiuri de struguri – Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.

    În total, investiţiile antreprenorului din 2006 şi până acum în vie, livezi, fabrica de sucuri, depozitul de fructe şi hotelul pe care le are în Vrancea au ajuns la 30 de milioane de euro, dintre care circa 7 milioane de euro au fost fonduri europene. Locul era în paragină acum zece ani, dar antreprenorul vrâncean l-a văzut ca pe un loc cu potenţial de a deveni un refugiu liniştitor. S-a întors în satul natal şi a început să cumpere treptat vie. A venit anul 2021, al doilea de pandemie, iar Daniel Guzu a luat decizia de a face exitul din Duraziv, vânzând compania către grupul Saint-Gobain. Preluarea Duraziv este singura tranzacţie majoră anunţată în prima jumătate a anului 2021 pe piaţa construcţiilor din România şi vine în contextul în care francezii de la Saint-Gobain au planuri mari de dezvoltare pentru piaţa locală. Tot ei investesc 45 de milioane de euro într-o linie nouă de producţie a plăcilor de gips-carton, la Turda, în judeţul Cluj. Noua linie va fi operaţională în aprilie 2023.

    Zvonuri cu privire la vânzarea Duraziv existau de multă vreme, însă concretizarea lor a avut loc abia acum, după un an 2020 în care compania a ajuns la afaceri de 31 de milioane de euro. În ultimii doi ani, Duraziv, care are peste 200 de angajaţi, a investit circa 2 milioane de euro într-o hală nouă de profiluri metalice, dar şi în modernizarea utilajelor şi creşterea productivităţii. Fabrica de profiluri metalice a fost mutată pe un teren adiacent celui pe care se afla anterior, în Popeşti-Leordeni, într-o clădire nouă. Începe aşadar o nouă etapă de dezvoltare atât pentru Duraziv, cât şi pentru antreprenorul Daniel Guzu, care se întoarce la cea mai dragă pagină din biografia lui în business – cea care a început să se scrie acasă, în locurile natale.

  • Ce pregăteşte cea mai mare agenţie de turism din ţară pentru clienţii români după criză. Nu au renunţat la planurile de extindere

     

    În ciuda celui mai dificil an, cel mai mare grup din turismul local nu a renunţat la planurile de extindere, iar pentru anul acesta Cristian Pandel spune că are în plan dezvoltarea unei divizii de turism de incoming, dorind să ajungă lider pe această piaţă. Pe lângă diviziile de turism, Memento Group are în plan ca în următorii doi ani să ajungă la 80 de magazine sub brandul Yuga, divizia de retail din cadrul grupului.

     

    Anul 2021 ar putea fi mai dificil decât anul trecut, însă provocările anul acesta sunt diferite, este de părere Cristian Pandel, fondatorul Christian Tour şi Memento Group. Agenţia de turism Christian Tour, liderul pieţei după volumul de vânzări înregistrate în ultimii ani, este de 25 de ani pe piaţă, însă de departe cel mai dificil an din existenţa sa a fost 2020. Puţine dintre companiile cu capital privat românesc reuşesc să treacă de 10 ani, însă Christian Tour nu doar că a reuşit să facă acest lucru, dar a şi ajuns lider de piaţă. Reţeta succesului, spune Cristian Pandel, este ca în momente dificile, de criză, să vezi oportunităţile şi să te dezvolţi, când alţii aleg să facă un pas înapoi.

    „2020 a fost cel mai greu an din toată existenţa mea ca antreprenor. Eu construiesc cu multă atenţie un plan, mulţi ani am construit la Christian Tour lucrurile astfel încât să nu aibă risc de expunere. Anul 2020 a fost foarte greu pentru că nu l-am putut prevedea. Când a început pandemia aveam cel mai bun an al nostru, din 2017 când m-am întors în poziţia de manager la Christian Tour, am făcut o reformă structurală, iar în 2019 ne-am dublat volumul de vânzări. Dacă în 2017 am închis cu 63 milioane de euro volum de vânzări, în 2019 acesta a crescut la 120 de milioane de euro. Toţi aşteptam o criză, însă una economică”, spune Cristian Pandel.

    Până la izbucnirea pandemiei, antreprenorul a construit Memento Group, astfel încât să aibă aproape toate serviciile integrate. În perioada 2017-2019, grupul Memento a intrat pe pieţele din Turcia, Spania, Egipt, Grecia cu propriile sale agenţii de turism, astfel încât să nu mai existe intermediari, iar preţurile pachetelor pe care le cumpărau turiştii români să se reducă. La sfârşitul anului 2019, toată flota de autocare a fost reînnoită, iar în prezent în cadrul grupului există 50 de autocare de capacitate mare şi 25 de capacitate mică.

    „Noi am redus intermediarii ca să avem preţuri mai bune, oamenii consideră că agenţiile de turism pun un comision în cazul rezervărilor la hoteluri, însă nu este aşa. Preţurile noastre la hotel sunt cu 25-30% mai mici decât cele de la recepţie, recepţia se duce către online şi oferă un comision platformelor. Noi creăm pachete, luăm preţul cel mai bun, asigurăm un volum cu hotelul, faptul că avem şi serviciile la sol, transferul şi autocarul, avem compania aeriană, ajută la scăderea tarifelor şi devenim din ce în ce mai competitivi”, explică antreprenorul.

    Anul 2020 avea toate premisele să fie cel mai bun an din istoria agenţiei de turism, având în vedere că 2019 a fost anul cu venituri record. În 2019, 600.000 de turişti au ales să meargă în vacanţe cu Christian Tour, iar primele trei luni ale anului trecut agenţia de turism a vândut pachete de 67 milioane euro şi 187.000 de turişti îşi rezervaseră vacanţele prin intermediul Christian Tour. Mai mult, în cadrul grupului a fost înfiinţată şi o companie aeriană Animawings la începutul anului trecut, unde operatorul aerian Aegean Airlines deţine un pachet de acţiuni de 25%, ceea ce permitea companiei aeriene de pe piaţa locală să aibă acces la o flotă de 58 de avioane.

    „Noi am simţim pandemia încă din luna februarie, la târgul de turism. Pe 13 martie a venit lockdownul, ne-am trezit că trebuie să ne trimitem 600 de angajaţi acasă, am fost nevoiţi să ne închidem 57 de agenţii şi să răspundem celor 187.000 de turişti. Atunci a început stresul, am muncit mai mult ca niciodată, oamenii în acea perioadă au intrat în panică, toată lumea considera că nu există viitor şi voiau banii înapoi. Ce am făcut noi cu banii? Ca să avem cele mai bune tarife, am plătit în avans furnizorii. Noi eram bine capitalizaţi, toate dividendele noastre le-am pus pe capitaluri proprii şi capitalurile ne-au ajutat să facem plăţile. Oamenii ne sfătuiau să cerem banii înapoi de la furnizori, pe de altă parte hotelierii au investit pentru pregătirea noului sezon. A început o muncă de Sisif, am încercat să calmăm turiştii, să reprogramăm din vacanţe, noi credeam că după Sărbătorile Pascale vom putea circula, ne-am dat seama, după ce am reprogramat oamenii de 2-3 ori că munca era în zadar. Am hotărât să dăm vouchere, iar când va fi posibil vor zbura, apoi au început diligenţele cu furnizorii ca la fiecare rezervare să îi convingem să accepte vocuherele”, povesteşte Cristian Pandel, care precizează că voucherele date turiştilor au fost prelungite până în 2022.

    Cea mai mare provocare a anului trecut pentru agenţia de turism a fost menţinerea numărului de angajaţi, din 600 de salariaţi înainte de pandemie, Christian Tour mai are în prezent doar 200, iar din acest punct de vedere 2021 este poate mai greu decât 2020. Industria turismului se confrunta şi înainte de criza pandemică cu o problemă a forţei de muncă, însă anul 2020 a accentuat şi mai tare această situaţie. Cristian Pandel spune că pierde circa 76% din cereri tocmai din cauza lipsei de personal. Oamenii care au ales să plece din Christian Tour au mers către alte domenii de activitate. Angajaţii din turism nu doar că au un volum de muncă mai mare, însă zilnic se confruntă şi cu diferiţi oameni care îşi doresc să călătorească şi nu întotdeauna sunt înţelegători cu privire la situaţia în care se află agenţiile de turism. Cristian Pandel a lansat anul trecut şi  primul magazin cu produse naturiste sub brandul Yuga, parte din grupul Memento. Antreprenorul descrie noul concept ca fiind o farmacie a viitorului, unde omul va putea călători în toată lumea doar cu ajutorul gustului. Astfel, în magazinele Yuga, Cristian Pandel are în plan să aducă produse tradiţionale din diverse ţări care nu există pe piaţa din România. Deşi primul magazin Yuga a fost deschis în luna decembrie a anului trecut, în prezent există patru astfel de unităţi. Pentru următorii doi ani, Cristian Pandel îşi doreşte să ajungă la 80 de magazine sunt brandul Yuga, iar dezvoltarea se va face în principal cu ajutorul francizelor.

    De asemenea, la începutul acestui an antreprenorul Cristian Pandel împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus şi fost CEO la DPD România, au lansat un nou jucător pe piaţa de curierat, Memex, dedicat livrărilor de colete mici. Noua firmă de coletărie rapidă va prelua pachete de maximum 5 kg şi se adresează atât clienţilor business, cât şi celor direcţi. Chiar dacă pandemia a închis complet 20 de puncte de lucru ale agenţiei de turism, rămânând doar 37, trei sunt în proces de redeschidere în zone mai bune faţă de cele închise. Un avantaj al pandemiei pentru agenţia de turism a fost faptul că multe puncte de lucru ale celor din industrie s-au închis, iar Christian Tour a putut să meargă cu agenţii în locuri în care înainte nu aveau acces. O altă oportunitate dată de criză a fost faptul că la sfârşitul anului trecut Christian Tour a început să opereze zboruri charter către destinaţii exotice.

    În pofida unui an dificil, Cristian Pandel are în plan dezvoltarea pe partea de turism de incoming, cât şi pe zona de corporate.

    „Avem un proiect de incoming, compania aeriană cu flota de autocare şi diviziile de afară, alături de o echipă care se pregăteşte pentru acest lucru, vrem să fim cel mai mare turoperator care să aducă bani în ţară. Discutăm cu aeroporturile locale, căutam proiecte care să promoveze anumite zone ale ţării, va fi o divizie a Christian Tour, va începe timid în această toamnă, dar în 2022 va fi anul când se va deschide toată piaţa, ne dorim ca în 2022-2023 să fim lideri pe piaţa de incoming. Avem în plan şi dezvoltarea unei divizii destinate clienţilor corporate, vedem o oportunitate”, adaugă Cristian Pandel.

    Antreprenorul este de părere că nivelul din 2019 va fi atins abia în 2022, iar cifra de afaceri de anul acesta va înregistra o scădere de 35% faţă de anul anterior pandemiei, când au înregistrat venituri de 42 de milioane de lei.