BusinessMagazin

Tag: bere

  • Pierderi de 2,6 milioane euro in S1 pentru Bere Azuga

    "Cauzele care au dus la aceste rezultate nefavorabile sunt vanzarile mici din primul trimestru, sistarea productiei, acordarea de discounturi in primul trimestru si dobanzile aferente imprumuturilor bancare", se arata intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.

    Ursus Breweries a anuntat oprirea productiei la fabrica din judetul Prahova incepand cu luna iunie si schimbarea obiectului de activitate din fabricarea berii, in imobiliare.

    In prezent se desfasoara o oferta publica de cumparare si a restului de 3,7% actiuni de catre Ursus, in vedere obtinerii controlului unic asupra companiei. La finalizarea tranzactiei, Ursus va fi platit 10 milioane euro pentru producatorul local de bere si va pregati delistarea companiei.
     

  • Heineken mai pierde din piata

    Heineken detinea anul trecut o cota de piata de 29%, fara rezultatele Bere Mures, potrivit companiei, care citeaza un studiu Nielsen.

    Scaderea volumelor comercializate a fost rezultatul agregat al mai multor factori.
    "Ne-am confruntat cu deprecierea monedei nationale, cu cresteri ale preturilor materiilor prime de 20% pe care nu le-am transferat in preturile de vanzare si cu reducerea puterii de cumparare a consumatorilor", a explicat Jan Derck van Karnebeek, directorul general al Heineken Romania.

    Cifra de afaceri a crescut cu 12% la valoarea raportata in lei, fata de perioada similara a anului trecut (fara rezultatele Bere Mures), ajungand la suma de 436 milioane lei.

    Din cauza deprecierii cursului de schimb al monedei nationale, cifra de afaceri a companiei a suferit o usoara diminuare de 3% la valoarea raportata in euro, de la 106 milioane euro in primele 6 luni ale anului trecut, la 103 milioane milioane euro.

    In 2008 compania a avut afaceri de 225 milioane euro si un profit net de 40 milioane euro, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finante.
     

  • Afacerile Ursus, mai putin profitabile

    Desi cifra de afaceri a inregistrat in prima jumatate a anului un avans la valoarea in lei de 14,4%, pana la suma de 621,7 milioane lei (148 milioane euro), profitul companiei a scazut aproape la jumatate, potrivit datelor comunicate de companie la bursa.

    Un impact asupra profitabilitatii companiei il poate avea si finalizarea achizitiei producatorului local Bere Azuga, pentru suma totala de 10 milioane euro si investitiile de 50 milioane euro in modernizarea fabricii din Timisoara.

    Principalele provocari cu care se confrunta berarii sunt deprecierea monedei nationale si scumpirea materiilor prime, ceea ce explica scaderea profitabilitatii in ciuda cresterii vanzarilor, atata timp cat cresterile de costuri nu s-au reflectat in majorarile de preturi.

    Ursus Breweries a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 326 milioane euro si un profit de 40 milioane euro.

    Volumul de bere comercializata de la inceputul anului s-a diminuat cu 10%, comparativ cu anul trecut si este prima descrestere a pietei, dupa ritmuri de crestere de o singura cifra inregistrate anul trecut.
     

  • Bere Azuga, o afacere de 10 milioane euro

    Achizitia producatorului Bere Azuga s-a desfasurat in trei etape, in urma carora Ursus Breweries a urmarit obtinerea controlulului total asupra societatii. In luna ianuarie, sud-africanii de la Ursus au platit 30,3 milioane lei pentru 70,5% din companie proprietarului Valerii Moraru. A doua oferta de cumparare a venit in iulie, cand Ursus a oferit 9,1 milioane lei pentru un pachet de 21,35% din actiuni. Ultima etapa se va desfasura intre 3-23 septembrie, cand Ursus intentioneaza sa achizitioneze si restul de 3,7% din actiunile Bere Azuga, pentru 1,6 milioane lei.

    Pretul de cumparare oferit este de 8 lei pe actiune, superior valorii de tranzactionare din ultima sedinta de la bursa, de 7,2 lei pe actiune.

    Dupa ce va deveni unic actionar, Ursus Breweries va delista Bere Azuga de la bursa. Conducerea Bere Azuga a anuntat din iunie ca va opri productia la fabrica din judetul Prahova si isi va schimba obiectul de activitate in inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii, urmand ca productia de bere sa fie transferata in fabricile Ursus.

     

  • Tuborg investeste 700.000 euro in muzica, in 2009

    Compania va organiza si in acest an festivalul Tuborg Green Fest, in perioada 4-6 august, in Parcul Izvor, eveniment care a inceput sa se desfasoare in Romania din 2005.

    Tuborg Green Fest este un concept dezvoltat la nivel international, care a adus artisti cunoscuti in mai multe tari europene, precum Danemarca, Serbia, Bulgaria, Croatia, Ungaria sau Rusia.

    URBB produce si importa bere si bauturi racoritoare pe piata din Romania din 1994. De la intrarea pe piata a investit peste 195 milioane dolari.
     

  • Minus 14% in regiune pentru Heineken

    "Regiunea este afectata sever de recesiune, iar consumul de bere a scazut 6-7%. Preturile mici si vremea neafavorabila au avut un impact asupra volumelor de bere comercializate, ceea ce a dus la un declin de 9,8%", se arata in raport.

    Profitul realizat de Heineken in Europa Centrala si de Est in primele 6 luni ale anului a totalizat 159 milioane euro, cu 10% mai mic fata de primul semestru al lui 2008. Compania a reusit sa isi imbunatateasca profitabilitatea in regiune, inregistrand o marja a profitului de 10,4%.

    "In Romania, piata berii s-a redus cu 11%, dar segmentul de pret mediu a inregistrat o evolutie mai buna", se mentioneaza in raportul financiar al companiei, fara a se preciza insa procentul cu care au scazut vanzarile companiei.

    Reprezentantii producatorului olandez de bere au precizat ca in primul semestru s-a finalizat si integrarea companiei Bere Mures, preluata anul trecut.

    Conducerea companiei se asteapta la o scadere a volumelor de bere comercializate si in a doua parte a anului, dar cu un ritm ceva mai mic, decat cel inregistrat in prima jumatate a anului.

    In 2008, Heineken Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 225 milioane euro si un profit net de 40 milioane euro. Producatorul de bere detinea in Romania 29% din piata, potrivit AC Nielsen si ocupa prima pozitie in clasamentul berarilor, la egalitate cu URSUS Breweries.

     

  • Berea nu mai potoleste setea de profituri

    Criza economica a dus la scaderea puterii de cumparare a romanilor, care au ales sa consume berea mai rar si in cantitati mai mici. Deasemenea, vremea mai rece si mai ploioasa a condus la scaderea volumului de bere vanduta, mai ales in primul trimestru al anului.

    "Previziunile pentru cea de a doua jumatate a anului sunt greu de facut in acest moment. Va trebui sa vedem cum se incheie sezonul de vara, dar si acesta deja da semne ca este mai slab decat in anii anteriori", a declarat Stephan Maria Weber, Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei.

    Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries, a anticipat o scadere a vanzarilor de bere cu 10% in 2009 si inregistrarea unui consum echivalent anului 2006, de 85-86 litri pe cap de locuitor, fata de 95 litri, cat a fost in 2008.

    Din Asociatia Berarii Romaniei fac parte Heineken Romania, InBev Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries si URSUS Breweries. Volumul de bere comercializat de membrii asociatiei in prima jumatate a anului a crescut usor cu 5%, pana la 8,3 milioane hectolitri, datorita contributiei Romaqua Group la vanzari, aceasta alaturandu-se asociatiei la inceputul anului 2009.
    Investitiile realizate de membrii asociatiei in 2008 s-au ridicat la 200 milioane euro, iar pentru 2009 au fost anuntate investitii in valoare de 100 milioane euro.

     

  • O halba de speranta

    In inima Banatului, la 10 minute de mers pe jos de centrul Timisoarei, un vizitator neatent ar putea trece cu usurinta pe langa cateva cladiri, admirandu-le, dar fara sa banuiasca macar ca dincolo de portile de er se fabrica cea mai veche bere din Romania, Timisoreana. Numai hornul innegrit de fum al primului uscator de malt modern, construit in 1900, simbol al orasului, da de gandit ca acolo poate fi o fabrica. Cumparata in 2001 de Ursus Breweries (parte a SAB Miller), fabrica a pastrat stilul arhitectural al secolului al XVIII-lea, perioada cand a fost construita. Sud-africanii de la SAB Miller au conservat infatisarea fabricii, dar au investit aici in ultimii doi ani peste 50 de milioane de euro.

    “Fabrica de aici e foarte veche, dar in egala masura este una dintre cele mai moderne fabrici din tara”, declara Dragos Hopulele, directorul fabricii de la Timisoara. Dincolo de poarta fabricii, in mijlocul unui spatiu verde se afla o mica locomotiva, scoasa de cativa ani din uz, care obisnuia sa transporte berea direct de la fabrica spre centrul orasului. Conducerea fabricii se gandeste deja sa valorifice elementele de traditie si sa organizeze tururi ale fabricii pentru publicul larg, incepand de anul viitor. Vizitatorul poate trece prin fiecare etapa de productie, de la sala de fierbere, unde este o adevarata sauna, cu temperaturi de peste 50 de grade, la incaperea unde berea fermenteaza – un veritabil frigider, cu temperaturi ce coboara sub 4 grade. In aer persista un puternic miros de cereale fierte amestecate cu un iz de malt. Muncitorii sunt insa rari: fabricarea berii este atat de tehnologizata si informatizata, incat nu mai e nevoie de oameni in salile de productie.

    Cu toate acestea, numarul de angajati nu a scazut gratie cresterii capacitatii de productie: “Numarul de angajati a crescut cu 20% dupa investitii si astazi avem in jur de 300 de lucratori aici la fabrica”, spune Hopulele. Linia de imbuteliere pentru doze a fost inaugurata la jumatatea lunii iulie si este ultima faza a investitiei mai sus mentionate, de 50 de milioane de euro. Doua noi linii – pentru PET si doze – dubleaza capacitatea de productie a fabricii, care depaseste astfel 2 milioane de hectolitri. Aceasta inseamna ca productia totala a Ursus Breweries este mai mare de 7 milioane de hectolitri la nivel national, avand in vedere ca firma mai avand fabrici la Buzau, Brasov si Cluj-Napoca. Reprezentantii Ursus justifica investitia prin faptul ca aproape jumatate din berea vanduta in Romania este ambalata la PET. Iar consumul de bere la PET a avut, la nivelul intregii piete, cea mai mare crestere in primele 5 luni ale anului, potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen.

    Orientarea romanilor spre doze si PET este legata de cantitatea mare de bere consumata acasa – 70% din total. “Desi vanzarile au scazut cu 8% in prima parte a anului, cantitatea de bere consumata acasa a ramas constanta”, declara Shachar Shaine, director general al United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producatorul marcilor Tuborg si Carlsberg. Desi piata scade si implicit afacerile berarilor sufera, Ursus nu opreste investitiile, asa cum n-o fac nici competitorii sai. “Vom continua investitiile in imbunatatirea liniilor de fabricatie”, spune Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries, care a preluat fraiele companiei in urma cu doi ani. Weber e de formatie militara, lucrand doi ani in fortele speciale, ca parasutist, experienta ce i-a dezvoltat principii dupa care se mai ghideaza si astazi in afaceri.

    “Trebuie sa nu uiti de parasuta de rezerva – intotdeauna se poate intampla un eveniment neprevazut si trebuie sa ai un plan de rezerva”, comenteaza Weber. Ursus Breweries este liderul pe piata berii, urmat la mica distanta de Heineken, apoi de Inbev Romania (fosta Interbrew), European Drinks si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Ursus Breweries a avut in 2008 o cifra de afaceri de 325 de milioane de euro, iar Heineken a realizat vanzari de 270 de milioane de euro, conform informatiilor de pe site-ul Ministerului de Finante.

  • Miliardul de pe terasa

    Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.

    Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.

    La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.

    Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.

    Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.

  • Shachar Shaine, imbuteliatorul Tuborg: E pacat, ca avem pamant asa bun in Romania si nu-l folosim

    “Noi vedem un trend descrescator cel putin daca luam in calcul primele 2 trimestre, trendul este mai negativ ca inainte. Depinde si despre ce domeniu vorbim. La noi, daca e cald cum e acum nu se va simti criza foarte mult. Totusi oamenii reduc cheltuielile, se gandesc la situatiile mai dificile din viitor. Piata va fi sub anul trecut, chair daca pe alocuri s-a simtit o revenire”.
    Shaine estimeaza in aceste conditii o scadere de pana in 10% a consumului de bere, tinand cont ca e foarte cald afara si ca din septembrie va incepe o perioada foarte grea pentru berari.
    “Noi nu vrem facilitati de la stat, doar de usurinta in birocratie privind exporturile. Incurajarea agriculturii ar fi benefica si pentru noi si pentru economie. Noi importam foarte mult din materia prima pe care o folosim si e pacat ca avem pamant bun in Romania. A treia masura e infrastructura. E una din cele mai mari probleme din tara.”