BusinessMagazin

Tag: articol

  • Generaţia cu Business Magazin la gât

    Pe 5 octombrie Business Magazin face 12 ani. Având în vedere că durata medie de viaţă a unei firme antreprenoriale din românia este de şapte ani, conform datelor BNR, Business Magazin a trecut primul test al timpului, al pieţei, dar în primul rând al cititorilor.

    Revista este un business ca oricare altul, are un buget, are un cont de profit şi pierderi, are o organigramă, are venituri, are cheltuieli, are linii de business, are „indirecte“, are un gross profit şi un EBITDA. Cei 12 ani au fost extraordinari pentru Business Magazin pentru că a fost martora celei mai interesante perioade din istoria economică şi a afacerilor din România, dar şi din lume.

    Când te mai poţi întâlni cu asemenea perioadă de creştere economică asemenea unui dar (2004-2008), urmată de o prăbuşire venită peste noapte şi cu ani de criză în care toată România a fost răvăşită, iar antreprenorii şi angajaţii s-au trezit că au datorii mai mari decât le pot duce?

    Peste tot acest roller-coaster au venit schimbările tehnologice care au prăbuşit industrii (printre care şi presa scrisă) şi au scos la iveală produse şi servicii noi care ne-au acaparat viaţa. Am fost martorii creării Facebook-ului, fără de care nu mai putem trăi astăzi. Dacă nu vedem cine ne-a mai dat like, share, cine a mai pus poze, cine a mai comentat şi ce din jumătate în jumătate de oră, devenim nervoşi.

    De multe ori, Business Magazin a fost înaintea trendurilor din România în a scrie despre ele, dar la fel de multe ori s-a trezit cu schimbările deja peste noi.

    Business Magazin nu este diferit faţă de ce s-a întâmplat în România, faţă de schimbările sociale, economice, demografice. La fel ca într-o companie antreprenorială, o echipă porneşte proiectul, după care viaţa îi risipeşte în toată lumea.
    Doar eu, Ioana Mihai – redactorul-şef de acum – şi Dorin Oancea – fostul redactor-şef, care face naveta între Mediafax şi Business Magazin mai suntem din prima echipă. Memoria, succesele şi zbuciumul revistei sunt la noi. Business Magazin – a scris poveşti foarte frumoase, fabuloase, a descoperit oameni noi, a pus pe masă statistici, cifre sau infografice care să explice lumea economică în care trăim.

    Cel mai tare proiect al revistei – „100 tineri manageri de top“ – a reuşit să adune 1.100 de personaje din mediul românesc de afaceri, care la vremea respectivă (ediţie) aveau sub 40 de ani. Pentru mine este o plăcere extraordinară să văd dacă oamenii pe care a mizat Business Magazin au ajuns „cineva“. Un eşec este o poveste şi mai interesantă. „Cei mai admiraţi CEO“ arată cum este văzut fiecare de către colegii lui de funcţie. Până la urmă, fiecare antreprenor, fiecare CEO, fiecare lider trăieşte din povestea pe care o spune şi din realizările pe care le are, din brandul pe care l-a construit, atât al afacerii, cât şi al lui.

    Dând puţin timpul înapoi, în urmă cu un deceniu, mi-am amintit de două coveruri (articolul principal, de pe copertă) care au fost înaintea vremurilor. În 2005, Ioana Mihai a scris despre ROMÂNIA NON-STOP, cum corporatiştii schimbă programul de lucru în economie. Încăpăţânarea de a rămâne competitiv, ca angajat sau ca patron, transformă noaptea în zi şi timpul liber într-o noţiune cu totul relativă. Serviciul care se termină la ora 5 a fost înlocuit de modelul omului cu carieră, care doarme puţin, îşi vede rar familia şi îşi face cumpărăturile după miezul nopţii, scria Ioana acum mai bine de 11 ani. Internetul, laptopurile, telefoanele celulare (încă nu apăruseră smartphone-urile) şi conexiunile fără fir la internet au modificat barierele programelor de muncă, spunea un analist de la AC Nielsen.

    La polul opus, Mircea Chivu, sociolog (era atunci, este şi acum) spunea: „Va exista un recul al acestui fenomen, pentru că acum suntem în faza în care angajaţii sunt storşi la maximum, mai ales în domeniul privat“. Dovadă ceea ce ni s-a întâmplat nouă: dacă ne uităm la noi, la prietenii noştri, la cei cu care am împărţit birourile în acest deceniu, suntem epuizaţi, am ajuns să nu ştim ce să facem în vacanţă sau în zilele libere (ca atunci când ieşi dintr-o închisoare iar libertatea te înspăimântă şi vrei să te întorci înapoi).

    În 2006, Business Magazin a scris despre „GENERAŢIA MULTI-TASKING“, generaţia înconjurată de tehnologie, rapidă, obişnuită să facă mai multe lucruri deodată, dar şi superficială, neatentă şi care se plictiseşte uşor. Atunci, cei patru adolescenţi care au fost pe coperta Business Magazin aveau 17 ani.

    Chiar mă întreb unde sunt acum Irina Galupa, Cătălina Ionescu, Alexandru Vlădoi şi Corneliu Bodea, elevi la Colegiul German din Bucureşti. Cel care a scris articolul, Mihai Muşătoiu, a plecat demult în Suedia. Şi de la Business Magazin, ca de altfel din întreaga Românie, au migrat oameni. Unul dintre art directori, Olga Petrof, era ultima dată în Dubai, în Emiratele Arabe Unite, lucrând pentru o revistă de acolo. Indiferent pe ce vor fi scrise şi unde vor fi citite, poveştile oamenilor, ale companiilor, afacerilor, brandurilor şi evenimentelor rămân. Despre asta este Business Magazin.

    Mulţi vă cunoaşteţi mai mult din citit, dar nu personal şi de aceea următorul pas pentru Business Magazin este de a vă conecta între voi, personajele şi cititorii revistei, pentru a share-ui mai mult din ideile, proiectele şi visurile voastre. Alumni BM. 

    Articolul a fost scris miercuri, 28 septembrie 2016, ora 22.10. Q.E.D.
     

  • Prima ţară din Europa care îşi întreabă locuitorii dacă să accepte sau nu refugiaţi

    Referendumul de duminică privind cotele obligatorii de imigranţi stabilite de UE va hotărî soarta cetăţenilor ungari şi va reprezenta un moment istoric pentru Blocul comunitar însuşi, a spus premierul ungar Viktor Orban.

    Premierul ungar a lansat un apel la mobilizarea alegătorilor în ajunul referendumului pe care l-a organizat împotriva planului de relocalizarea a refugiaţilor în cadrul UE, ultimele sondaje indicând un risc de participare insuficientă la vot, relatează AFP. Ungurii au ‘datoria’ să ajute guvernul să combată deciziile ‘elitei de la Bruxelles’, a scris Orban într-un articol publicat sâmbătă.

    “Mulţi vor urmări ce se întâmplă duminică în Ungaria, şi în timp ce poate părea că decidem asupra unei probleme simple, de fapt totul este în joc, ceea ce afectează soarta Ungariei şi a Uniunii Europene”, a scris Orban în articol. ”O migraţie în masă fără control înseamnă o ameninţare reală. Aceasta pune în pericol modul de viaţă european paşnic şi în securitate”, a subliniat oficialul ungar.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    Referendumul de duminică privind cotele obligatorii de imigranţi stabilite de UE va hotărî soarta cetăţenilor ungari şi va reprezenta un moment istoric pentru Blocul comunitar însuşi, a spus premierul ungar Viktor Orban. Premierul ungar a lansat un apel la mobilizarea alegătorilor în ajunul referendumului pe care l-a organizat împotriva planului de relocalizarea a refugiaţilor în cadrul UE, ultimele sondaje indicând un risc de participare insuficientă la vot, relatează AFP. Ungurii au ‘datoria’ să ajute guvernul să combată deciziile ‘elitei de la Bruxelles’, a scris Orban într-un articol publicat sâmbătă. “Mulţi vor urmări ce se întâmplă duminică în Ungaria, şi în timp ce poate părea că decidem asupra unei probleme simple, de fapt totul este în joc, ceea ce afectează soarta Ungariei şi a Uniunii Europene”, a scris Orban în articol. ”O migraţie în masă fără control înseamnă o ameninţare reală. Aceasta pune în pericol modul de viaţă european paşnic şi în securitate”, a subliniat oficialul ungar.

    Prima ţară din Europa care îşi întreabă locuitorii dacă să accepte sau nu refugiaţi

  • Prima ţară din Europa care îşi întreabă locuitorii dacă să accepte sau nu refugiaţi

    Referendumul de duminică privind cotele obligatorii de imigranţi stabilite de UE va hotărî soarta cetăţenilor ungari şi va reprezenta un moment istoric pentru Blocul comunitar însuşi, a spus premierul ungar Viktor Orban.

    Premierul ungar a lansat un apel la mobilizarea alegătorilor în ajunul referendumului pe care l-a organizat împotriva planului de relocalizarea a refugiaţilor în cadrul UE, ultimele sondaje indicând un risc de participare insuficientă la vot, relatează AFP. Ungurii au ‘datoria’ să ajute guvernul să combată deciziile ‘elitei de la Bruxelles’, a scris Orban într-un articol publicat sâmbătă.

    “Mulţi vor urmări ce se întâmplă duminică în Ungaria, şi în timp ce poate părea că decidem asupra unei probleme simple, de fapt totul este în joc, ceea ce afectează soarta Ungariei şi a Uniunii Europene”, a scris Orban în articol. ”O migraţie în masă fără control înseamnă o ameninţare reală. Aceasta pune în pericol modul de viaţă european paşnic şi în securitate”, a subliniat oficialul ungar.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    Referendumul de duminică privind cotele obligatorii de imigranţi stabilite de UE va hotărî soarta cetăţenilor ungari şi va reprezenta un moment istoric pentru Blocul comunitar însuşi, a spus premierul ungar Viktor Orban. Premierul ungar a lansat un apel la mobilizarea alegătorilor în ajunul referendumului pe care l-a organizat împotriva planului de relocalizarea a refugiaţilor în cadrul UE, ultimele sondaje indicând un risc de participare insuficientă la vot, relatează AFP. Ungurii au ‘datoria’ să ajute guvernul să combată deciziile ‘elitei de la Bruxelles’, a scris Orban într-un articol publicat sâmbătă. “Mulţi vor urmări ce se întâmplă duminică în Ungaria, şi în timp ce poate părea că decidem asupra unei probleme simple, de fapt totul este în joc, ceea ce afectează soarta Ungariei şi a Uniunii Europene”, a scris Orban în articol. ”O migraţie în masă fără control înseamnă o ameninţare reală. Aceasta pune în pericol modul de viaţă european paşnic şi în securitate”, a subliniat oficialul ungar.

    Prima ţară din Europa care îşi întreabă locuitorii dacă să accepte sau nu refugiaţi

  • Un bărbat a inventat casa pe care o construieşti doar cu un ciocan, o cheie şi o bormaşină

    Piaţa imobiliară din Australia trece printr-o criză care s-a intensificat din cauza lipsei de noi proprietăţi şi terenuri disponibile, precum şi a preţurilor exorbitante. Arhitectul Alex Symes crede că a găsit soluţia rezolvării acesteia, potrivit unui articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    El a creat casele ce pot fi comandate în ambalaje plate şi care pot fi ulterior asamblate cu uşurinţă. Symes le descrie cu umor drept ”IKEA cu steroizi”. ”Vor schimba industria imobiliară într-un mod nemaivăzut”, spune el.

    Materialele acestor locuinţe pot fi comandate online şi livrate cu un camion, în locul în care cumpărătorii doresc să le ridice. Casele arhitectului australian au o dimensiune de 13,75 de metri pătraţi şi un dormitor.

    ”Tinerii angajaţi nu îşi vor permite niciodată un avans pentru achiziţia unei locuinţe”, spune el. Cu un ciocan, o cheie, o bormaşină şi doar 65.000 de dolari, ei ar putea să îşi asambleze propriile case, pe baza modelului creat de arhitectul din Sidney. Potrivit lui, casele pot fi asamblate de doar două persoane, în câteva zile.

    ”Este o variantă de locuit de tranziţie pentru persoanele care nu îşi permit o locuinţă obişnuită”.

  • Un miliardar rus avertizează: ”Urmează apusul statelor dependente de petrol. Vor avea aceeaşi soartă cu a producătorilor de cauciuc după inventarea latexului”

    Miliardarul rus Petr Aven şi doi economişti din Moscova au publicat recent un articol în care disecă ceea ce numesc ”apusul petrostatului”. Acesta reflectă preocupările elitei din Arabia Saudită şi, totodată, o revenire a  gândirii convenţionale de la finalul anilor ’90, când petrolul era tot ieftin.

    Aven a câştigat aproape două miliarde de dolari în momentul în care Alfa Group, din acţionariatul căuira face parte, şi-a vândut partea din compania petrolieră TNK BP către compania deţinută de stat Rosneft, în 2013. Aven a fost totodată ministru de comerţ internaţional în 1992 şi un cunoscut al lui Vladimir Putin. Miliardarul ştie multe lucruri despre cel puţin un petrostat  – şi nu cel mai puţin important: Rusia concurează cu Arabia Saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii.

    Predicţiile lui Aven şi ale celorlalţi autori ai articolului sunt sumbre: ei scriu că petrostatele, de la Rusia, la Venezuela şi din Kazakshtan la Golful Persic, au folosit veniturile din petrol pentru a se bucura de stilul consumerist al statelor vestice, fără să adopte şi valorile vestice care au făcut ca acest stil de viaţă să fie posibil.

    Acum acestea riscă să sfârşească la fel ca producătorii de cauciuc natural după ce s-a inventat latexul sintetic. ”Influenţa Leviatanului Petrolier – acele câteva ţări producătoare cu abilitatea de a exercita o influenţă puternică asupra preţului petrolului – vor cădea victime invizibilei mâini a pieţei, care este din ce în ce mai înarmată cu noi tehnologicii de extracţie, de economisire a energiei şi a soluţiior de transport non-petroliere, generare de energie şi petrochimie”, scriu ei, potrivit Bloomberg.

    Aceste schimbări cer o realiniere politică şi chiar şi geopolitică. America Latină va trece spre o politică de dreapta, migrând astfel de la populismul de stânga; iar în Orientul Mijlociu, influenţa Arabiei Saudite va păli în favoarea Turciei, Israelului şi Iranului. Iracul şi Siria s-ar putea să se prăbuşească, iar globalizarea nu va mai fi aceeaşi niciodată.

    ”(…) Doar acele ţări care vor îmbrăţia modernizarea şi o vor duce mai departe decât au făcut în ciclul anterior de scădere a industriei petrolului pot spera că nu vor fi retrogradate spre statutul de notă de subsol a istorie”.  Articolul a apărut după ce prinţul Mohammad bin Salman al Arabiei Saudite a anunţat un plan de reformă ţintit spre a transforma ţara într-o economie care nu se bazează pe petrol până în 2030. Astfel, articolul pare să fie un alt simptom al unui conflict adânc pentru principalele ţări producătoare de petrol. Acest lucru nu este nou – de fiecare dată când preţul petrolului scade, apar critici legate de corupţie, ineficienţă, nepotism şi clientelismul endemic petrostatelor.

    ”Perioadele de scăderi ale preţului petrolului oferă cele mai bune oportunităţi penru construirea insituţiilor politice şi administrative capabile să se ocupe de managementul petroleum. Într-adevăr, astfel de perioade ar putea reprezenta singura oportunitate de a orienta petrostatele din zona ciclurilor de dezvoltare viciate spre cele virtuoase – acest lucru necesită serviciile civile bazate pe merit care să înlocuiască nepotismul şi aranjamentele clientelare, mai multă susţinere politică poate fi construită pentru reformele serviciior civile atunci când preţurile sunt scăzute”, a scris la criza anterioară profesorul Terry Lynn Karl, de la universitatea Stanford.

    Diferenţa este că, la ciclul anterior de scădere, s-a presupus că preţurile vor creşte din nou. Retorica de astăzi, fie că vine din partea lui Aven sau a prinţului Mohammad, este că preţurile nu vor creşte niciodată. Specialiştii Bloomberg observă că acest lucru este uşor de crezut dacă citim articole legate de Tesla şi de reuşitele U.S. frackers, dar mai greu dacă intrăm în detaliile legate de tehnologia bateriilor de maşini, producţia americană de petrol sau statisticile legate de investiţii în energie. Ei observă că nu există nicio dovadă care să indice că cel mai recent boom în petrol este în urmă – traiectoria cererii de petrol fiind una aflată în creştere.

    Ei observă că, în lipsa unui eveniment disruptiv, precum invenţia unei maşini electrice ieftine cu o autonomie ridicată, nu doar pe hârtie – nu va schimba obiceiurile de consum ale utilizatorilor – traiectoria va continua, în special în ţări în dezvoltare precum India, care generează creşterea cererii de petrol în prezent. Ei observă că lipsa investiţiilor în explorările de petrol şi producţie din ultimii ani vor creşte din nou preţul petrolului. Mini boom-ul curent, care a redus preţul petrolului Brent la aproximativ 50 de dolari pe baril, de la o scădere de 28 de dolari în ianuarie, ilustrează ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare.

    Jurnaliştii de la Bloomberg observă că nu are o părere atât proastă despre evoluţia petrolului astfel încât să fie motivat să iasă din afaceri. Prin intermediul vehicolului LetterOne, Aven şi partenerii săi deţin Dea, o companie germană de petrol şi gaze pe care au cumpărat-o anul trecut. Potrivit Bloomberg Billionaires, partea lui Aven în aceasta are o valoare de 811 milioane de dolari. El are o avere totală estimată la 5,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    Editoriatul este important în contextul în care Aven reprezintă un grup mic de liberali influenţi economic şi politic care regretă îndepărtarea recentă a Rusiei dinspre Vest.

     

  • Oraşul de sub ape descoperit după 1000 de ani

    Thonis – Heraclion, oraşul care făcea legătura dintre Egiptul Antic şi Marea Mediterană, scufundat şi îngropat sub straturi de nisip, este un memento straniu ce demonstrează încă o dată vulnerabilitatea oraşelor în faţa forţelor naturii, conform unui articol al publicaţiei The Guardian. 

    Hapy, o statuie înaltă de 5,4 metri, elementul reprezentativ al oraşului pierdut Thonis – Heracleion, „a privit” imperios, timp de secole, spre navele de transport ce veneau dinspre Marea Mediterană spre Egipt. Statuia supranumită zeul fertilităţii, stăpânul râului, majordomul inundaţiilor, era aşezată pe un masiv de granit roşu şi reprezenta gardianul unuia dintre cele mai mari porturi de pe pământ.

    Până într-o zi, probabil spre sfârşitul celui de al doilea secol î.Hr., când un cutremur puternic a început să zgâlţâie pământul şi să sfărâme picioarele lui Hapy. La scurt timp, şase tone de piatră sculptată s-au prăbuşit în mare, iar restul aşezării căreia Hapy „îi asigura protecţia” i-a urmat exemplul imediat. În câteva clipe, un loc memorabil – descris în legendele Antichităţii ca fiind locul în care eroul Hercule a făcut primii paşi în Africa şi unde faimoasa Elena din Sparta s-a refugiat cu răpitorul ei, Paris din Troia – a dispărut complet sub apă şi a fost îngropat, aparent pentru totdeauna, de straturi de nisip şi  nămol.

    Cu toate acestea, la începutul anilor 2000, un grup de scafandri care lucrează în largul coastelor egiptene au găsit un mare fragment de rocă sub fundul mării şi l-au adus la suprafaţă pentru a-l analiza. Era o bucată din Hapy, încrustat cu sare, dar intact. Bineînţeles, au continuat căutarea şi în cele din urmă au descoperit încă şase bucăţi, iar pe lângă acestea numeroase alte comori: ruinele templelor, cioburi de ceramică, bijuterii preţioase, monede sau lămpi cu ulei.

    „Ca arheolog, atunci când descopăr un mormânt este interesant, bineînţeles, dar este un mormânt individual”, spune Auerlia Masson – Berghoff, curator al expoziţiei „Oraşele întunecate” a British Museum. „Însă atunci când descopăr un întreg oraş, care a fost casa a mii şi mii de oameni în urmă cu mii de ani… ei bine, asta e altceva”, adaugă aceasta.  

     

  • Au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

    O comunitate întreagă dintr-un oraş din Statele Unite ale Americii a fost şocată când a aflat ce se întâmpla în spatele uşilor închide ale vecinilor. Familia, care era originară din China, angajase pe când se afla în ţara natală o bonă pentru copii. Când s-a mutat în America, bona i-a însoţit. Viaţa liniştită s-a schimbat însă peste noapte odată ce au pus piciorul pe pământ american. După o bună perioadă de timp, bona chinezoiacă a fost găsită de poliţie pe o stradă întunecată a oraşului, însă nu a putut comunica cu autorităţile decât după sosirea unui translator, deoarece vorbea numai chineză. Ceea ce le-a povestit a fost pur şi simplu incredibil, iar Washington Post notând că incidentul a şocat comunitatea, una dintre cele mai liniştite, dar şi bogate din statul respectiv.

    Află aici ce s-a întâmplat după ce au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

  • Gadget Review: Samsung Gear IconX, doar pentru amatorii de jogging – FOTO, VIDEO

    De ani de zile nu am mai alergat nici măcar după autobuz. Cu toate acestea, într-o zi de joi mi-am pus căştile şi am alergat doi kilometri în 15 minute, la o viteză medie de 8,6 km/h, şi am ars abia puţin peste 100 de calorii (ceea ce nu este corect deloc, dar despre asta în alt articol).

    Toate informaţiile enumerate mai sus mi-au fost spuse în cască de o voce de femeie în timp ce-mi trăgeam sufletul pe trotuar. Este vorba de căştile wireless Samsung Gear IconX lansate de curând. Produsul Samsung a fost numit de mulţi „cu adevărat primele căşti wireless, wearable“, care nu sunt legate cu niciun fir, funcţionează independent una de cealaltă şi îţi monitorizează corpul atunci când faci sport, eliminând astfel din calcul smartwatch-ul sau brăţara inteligentă. În timp ce alergi poţi afla informaţii ca distanţa parcursă, cu ce viteză, câte bătăi are inima pe minut şi câte calorii ai ars. Însă toate acestea vin cu un mare minus: viaţa scurtă a bateriei.

    Samsung susţine că Gear IconX funcţionează până la o oră şi jumătate conectate la telefon (în cazul meu căştile nu au rezistat mai mult de o oră) şi până la trei ore şi jumătate dacă muzica este redată din căşti cu ajutorul playerului încorporat (două-trei ore în cazul meu).

    Căştile au un design elegant. Imediat cum le scoţi din cutie, care funcţionează şi pe post de încărcător, îţi dai seama că ai de-a face cu un produs premium. Însă nu arată doar bine, ci sunt şi confortabile (în plus, vin cu o serie de măsuri pentru a fi sigur că pot fi purtate de toată lumea şi de toate tipurile de urechi), iar faptul că sunt complet wireless îţi dă un sentiment eliberator. Ceea ce mi s-a părut interesant este şi faptul că funcţionează, atunci când sunt conectate la telefon, la o distanţă destul de mare de smartphone, ceea ce înseamnă că ai putea să te plimbi prin birou ascultând muzică sau vorbind la telefon, fără probleme.

    Controlul este intuitiv şi simplu, însă problematic câteodată. O atingere, pentru pornirea unei melodii; două atingeri pentru trecerea la următoarea piesă; trei atingeri pentru melodia anterioară; glisarea degetului în sus sau în jos pe cască pentru reglarea volumului şi o atingere prelungită pentru a începe înregistrarea antrenamentului. Problema este că în timp ce mergi sau alergi căştile nu înregistrează întotdeauna mişcările dorite: fie când voiam să trec pe pauză sărea la următoarea melodie, fie în loc de două atingeri căştile percepeau trei şi melodia anterioară începea din nou.

    Căştile se conectează uşor la majoritatea smartphone-urilor care rulează Android (Android 4.4 +) prin aplicaţia Samsung Gear, de unde poţi vedea câtă baterie are fiecare cască, schimba melodii şi începe antrenamentul. Spaţiul încăpător de stocare al căştilor te face să renunţi să le conectezi la telefon pentru a reda muzica din căşti (mai ales că ai un spaţiu de stocare atât de mare), însă aici nu ai un control asupra melodiilor, nu poţi naviga prin albume şi nu vei şti exact ce melodie urmează. Sunetul redat de IconX, un capitol la care ar fi trebuit să exceleze, este unul mulţumitor; în plus, nu există o metodă de a controla basul sau acutele din aplicaţia Samsung Gear, ceea ce este dezamăgitor.

    După cum ziceam, căştile nu au fost realizate pentru a putea fi folosite o zi întreagă, ci mai degrabă în anumite perioade de timp, iar în rest ar trebui să se odihnească în cutia lor, unde se pot încărca wireless (cutia are la rândul ei o baterie ce se încarcă la priză). Şi aici apare o problemă: de multe ori am lăsat căştile în cutie, crezând că ele stau frumos şi se încarcă (am verificat bateria cutiei), pentru ca apoi a doua zi, când voiam să ascult muzică, aceeaşi voce de femeie să mă anunţe că IconX mai are doar 10% baterie. Fiecare cască are o baterie de 47 mAh, iar cutia una de 315 mAh, ceea ce înseamnă că teoretic căştile s-ar putea încărca de cinci ori până la 100%, dar eu n-am avut un astfel de noroc.

    Este clar că acest produs nu e pentru toată lumea. Dacă sunteţi în căutarea unor căşti wireless (fără fir, bandă), dar nu faceţi sport, vă sfătuiesc să aşteptaţi IconX 2 sau alte căşti de la un alt producător – poate durata de viaţă a bateriei se va îmbunătăţi considerabil. Totuşi, dacă sunteţi amatori de jogging şi vreţi să scăpaţi de ceas, telefon şi să ascultaţi muzică, atunci Samsung Gear IconX ar putea fi pentru voi.

  • Răsturnare de situaţie în Marea Britanie. Anunţul făcut de omul care a aruncat Europa în haos

    Fostul lider al UKIP, Nigel Farage, a spus că guvernul Marii Britanii ar putea declanşa discuţiile formale pentru părăsirea Uniunii Europene mult mai devreme decât era anticipat, potrivit Bloomberg.

    ”Nu mă deranjează că guvernul mai petrece câteva lui punând lucrurile în ordine. Sper că vom vedea articolul 50 declanşat”, a spus Farage.

    În timp ce Theresa May a spus că nu va iniţia discuţiile înainte de 2017, ea a refuzat să ofere mai multă claritate în legătură cu subiectul. ”

    Răsturnare de situaţie în Marea Britanie. Anunţul făcut de omul care a aruncat Europa în haos

  • La început era cel mai slab angajat al companiei, dar la 24 de ani îşi cumpăra un Ferrari din bonusuri. Care este secretul acestui tânăr

    La aniversarea de 24 de ani, Jacyn Heavens şi-a făcut cadou un Ferrari. Cariera sa ca om de vânzări în domeniul telecom nu a avut, însă, un start uşor, conform unui articol bbc.com. 

    După ce a lucrat o vreme în domeniul asigurărilor, la următorul său job în vânzări lucrurile nu au fost prea roz, povesteşte Jacyn Heavens, care acum are 33 de ani. „A fost perioada de boom în industria telecom, dar degeaba, la mine nu mergea. Nu puteam vinde nimic. Până într-o zi când şeful mi-a spus <<Ieşi afară din birou şi să nu te mai întorci până nu vinzi ceva>>. M-am dus în maşină şi am început să plâng. Mi-am sunat mama şi i-am spus că sunt un om de nimic”, adaugă el.

    Din fericire pentru Jacyn, a decis să nu renunţe, ci să-şi creeze o strategie de succes. În 2004, problema sa era foarte simplă –  încercând să vândă telefoane firmelor, îşi petrecea toată ziua dând telefoane, iar răspunsul era mereu acelaşi –NU. Dar apoi, Jacyn şi-a dat seama că motivul pentru care nimeni nu era interesat era acela că nu le oferea nicio îmbunătăţire a contractelor existente. Aşa că, în loc să încerce să vândă doar telefoane, el le propunea companiilor o împrospătare a contractelor, o îmbunătăţire. În scurt timp, a obţinut o listă lungă de date care trebuiau reînnoite. Mai târziu, suna companiile în momentul în care ştia că se află în căutare de noi terminale, iar încet – încet a  început să valorifice cerere după cerere. „Am fost ultimul, locul 500 din 500 de membri ai personalului de vânzări, apoi, dintr-o dată, am fost pe locul 200, am urcat pe locul 50-a şi în final am ajuns pe primul loc”, povesteşte el.

    Lucra pentru o companie în estul Angliei, la acea vreme, iar la scurt timp a fost recrutat de un concurent al companiei sale, care avea sediul în Londra. Jacyn spune ca planificarea lui meticuloasă a determinat o creştere continuă a cifrelor de vânzări, resprectiv a comisioanelor sale. Iar acestea au crescut atât de mult, încât de ziua lui de 24 de ani s-a simţit „suficient de stabil din punct de vedere financiar” şi şi-a făcut cadou ultimul model de Ferrari.

    Doi ani mai târziu, însă, a decis să renunţe la lumea vânzărilor. „M-am simţit suprasolicitat, aşa că am decis să mă duc înapoi la Norwich şi să mă liniştesc”, spune el. „Am atins apogeul în vânzări, am făcut tot ce am putut face, aşa că m-am gândit să-mi deschid o afacere”. Astăzi el este fondatorul şi directorul executiv al Epos Now, una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din Marea Britanie.