BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Coronavirus: Cum influenţează pandemia industria globală de alimente

    Produsele de bază, precum făina şi drojdia, se găsesc tot mai greu de când au fost aplicate restricţiile de circulaţie, iar producătorii din toată lumea reuşesc cu greu să îşi vândă recoltele în condiţiile actuale, scrie BBC.

    Şi cafenelele au avut de suferit, fapt ce a rezultat în cantităţi tot mai mari de lapte nevândut. Doar în Statele Unite, fermierii aruncă 14 milioane de litri de lapte pe zi din cauza întreruperii lanţurilor de aprovizionare, a declarat cea mai mare cooperativă de produse lactate din ţară.

    De asemenea, un producător american, intervievat de The New York Times, a declarat că pierde 750.000 de ouă de găină pe săptămână.

    Recoltele trec prin probleme asemănătoare din cauza închiderii graniţelor, fermierii neputând să se întoarcă în ţară pentru a-şi culege culturile. Totuşi, Germania a făcut o excepţie, permiţând recoltarea căpşunilor şi sparanghelului cu ajutorul muncitorilor români şi polonezi.

    În ultimul timp, cetăţenii francezi au cumpărat tot mai multe alimente organice, de vreme ce, spun experţii, oamenii vor să mănânce alimente locale şi sănătoase în timpul epidemiei.

    Ministrul agriculturii din Franţa le-a cerut oficialilor locali să promoveze redeschiderea pieţelor de-a lungul ţării, în ciuda panicii generate de luarea unei astfel de decizii.

    În Marea Britanie, în condiţiile în care pub-urile au fost închise, o bună parte din cantitatea actuală de bere a industriei ar putea fi aruncată. Unele beri au un termen de expirare de doar câteva săptămâni, iar mii de butoaie din pub-urile britanice nu vor putea fi băute odată ce se va ridica starea de carantină.

    Oamenii din industrie sunt de părere că business-urile vor suferi pierderi semnificative în lunile care urmează.

     

  • Platforma care îţi aduce vecinii mai aproape: face legătura între vecinii care au nevoie de ajutor şi persoanele care pot oferi acest ajutor

    Vecinultău.ro este o aplicaţie web, accesibilă şi funcţională la nivel naţional, care facilitează legătura online, directă şi gratuită între persoane din grupuri sociale vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – cu voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km – înscrişi pe platformă. Voluntarii pot ajuta beneficiarii din imediata proximitate cu trei tipuri de servicii: procurarea de alimente, cumpărarea de medicamente, plimbarea animalului de companie.

    Astfel, prin accesarea unei platforme prietenoase, beneficiarii vor putea să rămână acasă, în siguranţă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.

    Ajutorul oferit de un voluntar din imediata sa vecinătate (rază de 1 km până la 5 km), identificat în prealabil prin poză de profil şi date personale, are capacitatea de a spori gradul de încredere al persoanei ce solicită serviciul.

    Prin utilizarea platformei Vecinultău.ro, se poate descentraliza sistemul de preluare a comenzilor prin servicii de tip call-center care, de regulă, implică parcurgerea unor distanţe mari de la magazine la beneficiari. Astfel, faptul că voluntarii pot face şi livra cumpărăturile în imediata lor vecinătate (de la magazinul din colţ) diminuează traficul şi expunerea socială, care ar putea spori riscul de contaminare.

    Potrivit reprezentanţilor acestei platforme, serviciile voluntarilor înscrişi pe platforma Vecinultau.ro sunt disponibile în toată ţara, inclusiv la nivelul micilor comunităţi, unde iniţiativele civice de ajutorare a persoanelor vulnerabile de obicei nu ajung.

    Serviciile de punere în legătură sunt gratuite, iar costul alimentelor şi al medicamentelor este cel de pe bonul de casă. Plimbarea animalului de companie este gratuită.

    Beneficiarii sunt oameni din grupurile vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – aflaţi în dificultate/imposibilitate de a se deplasa pentru a îşi face cumpărăturile de alimente şi de medicamente sau fără posibilitatea de a-şi plimba animalul de companie.

    Voluntarii sunt persoane fizice care îndeplinesc anumite condiţii, ONG-uri, instituţii, municipalităţi care vor să îşi ajute vecinii, concetăţenii din categoria celor menţionaţi mai sus.

    Cei ce solicită aceste servicii pot identifica online pe hartă voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km –  şi le pot cere direct ajutorul, având acces rapid şi uşor la datele lor de contact – adresă de email, telefon.

    De asemenea, rudele sau prietenii aflaţi în alte localităţi/străinătate şi care sunt în imposibilitatea de a ajuta persoanele din categoriile de beneficiari descrise anterior, pot lua legătura cu voluntarii din vecinătatea persoanelor în nevoie, pentru a le acorda asistenţă.

    Voluntarii vor putea descărca şi printa un afiş, pe care să îl completeze cu date lor de contact şi pe care să îl lipească în zona geografică pe care o “deservesc”, facilitând astfel beneficiarilor, care nu sunt conectaţi la internet, accesul la toate informaţiile menţionate mai sus.

    Condiţiile concrete cu privire la lista de cumpărături, preţuri; predarea/preluarea cumpărăturilor; metoda de plată vor fi stabilite direct între beneficiari şi voluntari. Toţi participanţii se obligă să respecte regulile de igienă, de distanţare socială şi de mobilitate recomandate pe perioada pandemiei de COVID-19 şi impuse de platformă. 

  • Jurnal de pandemie: Vânzările de mălai, făină, orez au crescut de cinci ori în săptămâna 9-15 martie faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    Vânzările de bunuri de larg consum au crescut în perioada 9-15 martie cu 76% comparativ cu aceeaşi perioada din 2019 (săptămâna 11 de anul trecut, respectiv 11-17 martie), arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă RetailZoom. Mai exact, vânzările de alimente au crescut în valoare cu 75%, cele de produse de îngriire personală au un avans de 113%, pe când vânzările de produse pentru casă s-au dublat. 

    “Jurnalul vânzărilor ne arată că explozia efectivă a cumpărăturilor s-a produs în săptămâna în care mai multe restricții au fost comunicate la nivel național, deodată cu suspendarea procesului de învățământ până pe 22 martie, cu posibilitate de prelungire. În același timp, stocurile din magazine s-au epuizat pentru anumite produse pe fondul unei cereri fără precedent”, spun analiştii Retail Zoom.

    În această perioadă vânzările de şerveţele umede au crescut cu 767%, cele de mălai au un plus de peste 400%, la fel şi cele de alcool pur (418%), orez (426%) sau făină (441). La conservele din carne avansul a fost de 625%.

    Pentru aceasta analiză au fost folosite date din reţelele Carrefour Hypermarket, Carrefour Market, Cora, dm, Inmedio, Mega Image (inclusiv Shop&Go), Metro Cash&Carry, Penny Market, Profi, Xpress, în total peste 3.000 de magazine din comerțul modern internațional. Lipsesc magazinele Kaufland, Lidl, Auchan şi Selgros din rândul marilor reţele. În ceea ce priveşte produsele analizate, este vorba de 181 de categorii alimentare, de îngrijire personală și a casei.

  • Angelina Jolie a donat 1 milion de dolari pentru alimente destinate copiilor afectaţi de coronavirus

    Angelina Jolie a donat 1 milion de dolari organizaţiei No Kid Hungry, pentru alimente destinate copiilor care ar putea fi afectaţi de criza provocată la nivel mondial de pandemia de COVID-19.

    „Începând din această săptămână, peste un miliard de copii nu mai merg la cursuri, pentru că au fost întrerupte din cauza coronavirusului”, a declarat Jolie într-un comunicat emis E! News.

    „Mulţi copii depind de îngrijirea şi hrana primite la şcoală, inclusiv 22 de milioane de copii din America, ce au nevoie de sprijin în ceea ce priveşte asigurarea alimentelor”, şi-a explicat aceasta gestul.

    Actriţa în vârstă de 44 de ani, emisar special al Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al ONU, a donat în ultimii ani mai multe milioane de dolari unor programe caritabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fragilul sistem de aprovizionare al lumii cu alimente este sub presiune. La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte

    Depozitele din întreaga lume sunt pline cu alimente, însă în condiţiile în care coronavirusul dă peste cap operaţiunile logistice, întrebarea devine cum vor ajunge toate aceste alimente la oameni, scrie Bloomberg.

    În pofida stocurilor, magazinele alimentare par aproape apo­caliptice cu şirurile de rafturi goale. Din cauza achiziţiilor ma­sive generate de panică, retailerilor şi furnizorilor le este aproa­pe imposibil să ţină pasul cu creşterea fără precedent a ce­rerii. „Există o reţea complicată de interacţiuni la care nu ne gândim adesea, care fac parte din lanţul de aprovizionare cu alimente“, arată Jayson Lusk, de la Purdue University. Este posibil ca întreaga reţea „să fie mai fragilă decât credem“, susţine acesta.

    Este doar începutul. Odată cu răspândirea virusului, par să existe nenumărate moduri în care sistemul alimentar va fi pus la încercare şi sub presiune în săptămânile şi lunile următoare. „Nu întrevedem un şoc la nivelul ofertei în sensul disponibilităţii, ci unul posibil din punctul de vedere al logisticii. Este ceva nou şi dificil de anticipat. Această nesiguranţă reprezintă în acest moment cel mai mare pe­ricol“, avertizează Abdolreza Abbassian, economist la FAO din cadrul ONU.

    O criză prelungită ar putea duce la „deficite reale“, înce­pând cu fructele şi legumele, înaintea produselor de bază, aver­tiza recent ministrul german al agriculturii Julia Kloeckner.

    Pentru consumatori, impactul va fi diferit în funcţie de zona în care se află. În ţările dependente de importuri de alimente, situaţia ar putea fi mai dificilă.

    La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte probabil faţă de acum câteva luni sau chiar săptămâni.

    De asemenea, modul complicat în care alimentele sunt distribuite la nivel mondial ar putea fid at peste cap de închideri de porturi, reglementări guvernamentale şi teama de contaminare.

    În plus, dacă mai multe ţări decât interdicţii la export pentru anumite produse, pieţele o vor lua razna, avertizează Christian Gloor, managing director la Heinz & Co.

    Vulnerabilitatea va fi de asemenea mai ridicată în ţările care au avut probleme cu alimentele chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, potrivit lui Abbassian de la ONU.

    Şi, bineînţeles, totul se întâmplă în contextul schimbărilor climatice şi modelelor meteorologice imprevizibile care afectează puternic producţia de alimente la nivel mondial.

  • Lanţurile de magazine alimentare au început să limiteze la raft cantităţile pe care le pot cumpăra clienţii din anumite produse

    Îmbulzeala din ultimele săptămâni a determinat marile lanţuri de magazine alimentare, atât în ţară, cât şi în restul lumii, să limiteze la raft cantităţile de produse pe care le pot achiziţiona clienţii din anumite categorii, întrucât stocurile să ajungă pentru toată lumea.

    În Bucureşti, locaţia Carrefour văzută de ZF a amplasat diferite afişe cu privire la recomandările de cumpărare a produselor în cantităţi rezonabile.  

    Astfel, conducerea magazinului a limitat cumpărarea mai multor produse la o achiziţionare de doar şase bucăţi dintr-un anumit produs per persoană.

    Deşi aceste afişe au fost amplasate la rafturile cu produsele cele mai căutate în această perioadă precum, ulei, făină, mălai, alcool sanitar şi dezinfectanţi, pe afişe limitarea se referă doar la dezinfectanţi, înălbitori, alcool medicinal şi produse derivate.

    Carrefour recomandă clienţilor cumpărarea produselor în cantităţi rezonabile şi doar pentru consumul propriu, iar această limitare de şase produse per persoană este o măsură pentru a preveni cumpărarea iresponsabilă.

    În acelaşi timp, lanţul de magazin Auchan a impus restricţii similare în Capitală, întrucât în locaţia văzută de ZF compania încuraja clienţii să cumpere responsabil.

    Astfel, pentru produse precum orez, făină şi ulei, cantităţile erau limitate la un bax, adică şase bucăţi – la fel ca la Carrefour.

    Este de aşteptat ca şi alţi retaileri alimentari din România să recurgă la această soluţie, întrucât panica generată de distanţarea socială impusă în pandemia COVID-19 i-a determinat pe oameni să îşi facă „provizii”.

    Marile lanţuri de retail au transmis că există stocuri pentru toată lumea, atâta timp cât se cumpără în mod responsabil – adică nu mai mult decât consumi tu şi familia ta.

    Asociaţia Marilor Reţele Comericale spune că există suficiente stocuri şi îi roagă pe oameni să nu intre în panică şi să cumpere doar în funcţie de nevoi.

    Dintr-o reacţie similară, oamenii din Marea Britanie au ajuns să aibă în casă alimente neconsumate în valoare totală de 1 miliard de lire sterline, ceea ce va afecta în viitor evoluţia consumului.

    Deoarece oamenii sunt sensibili la aceste limitări, unii jucători din alte pieţe au încercat să găsească soluţii care să îi determine pe oameni să cumpere responsabil de bună voie.

    Astfel, un magazin din Danemarca a ales o strategie ingenioasă pentru ca gelul antibacterian să ajungă la toată lumea: 6 dolari pentru prima sticlă, 120 de dolari pentru a doua sticlă.

  • Avertisment ONU: Cumpărăturile în exces ar putea duce la o criză a aprovizionării cu alimente

    Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) şi specialişti din domeniul agriculturii avertizează că achiziţiile exagerate de alimente pot provoca o criză. Avertismentul vine după ce, în unele ţări, oamenii au luat cu asalt magazinele pe fondul pandemiei de coronavirus.

    Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) şi specialişti din domeniul agriculturii avertizează că achiziţiile exagerate de alimente din această perioadă, în contextul pandemiei de coronavirus, ar putea duce la o criză a aprovizionării cu alimente şi la creşteri de preţuri, potrivit Reuters.

    Avertismentul vine în contextul în care, în special în ţările dezvoltate, cetăţenii au luat cu asalt magazinele pentru a face provizii de alimente în eventualitatea în care vor fi nevoiţi să se izoleze.

    „Nu este nevoie decât ca importatorii mari, precum guvernele, să intre în panică şi să înceapă să cumpere masiv pentru a crea o criză”, a declarat Abdolreza Abbassian, economistul-şef al FAO.

    „Nu este o problemă de aprovizionare, dar este o schimbare de comportament în ceea ce priveşte securitatea alimentară”, a spus el. „Ce se întâmplă dacă cumpărătorii cred că nu pot primi transporturile de grâu sau orez în mai sau iunie? Acest lucru ar putea duce la o criză a aprovizionării cu alimente la nivel global”, a adăugat oficialul.

    Abbassian mai avertizează că statele care se bazează pe veniturile din petrol ar putea să fie afectate de scăderea puternică a preţului petrolului, în sensul în care vor avea sume mai mici la dispoziţie pentru a importa alimente.

    Preţul grâului pe bursa de la Chicago a crescut săptămâna aceasta cu 6%, cea mai mare creştere din ultimele nouă luni, iar preţul orezului în Tailanda, al doilea cel mai mare exportator al acestei cereale la nivel mondial, a ajuns la cel mai mare nivel din august 2013 până în prezent.

    Sectorul agricol din Franţa este greu încercat în această perioadă, mai ales din cauza unui număr insuficient de camioane necesare transportului de grâu. Cererea pentru grâu a crescut simţitor în Franţa, în condiţiile în care cetăţenii au cumpărat cantităţi foarte mari de paste şi făină, iar această creştere a cererii coincide cu o perioadă de creştere a exporturilor de grâu.

    Restricţiile impuse de unele state UE la graniţe, ca răspuns la pandemie, afectează şi ele aprovizionarea cu alimente, avertizează reprezentanţi ai industriei alimentare.

    Cu toate acestea, Departamentul American pentru Agricultură (USDA) estimează că rezervele mondiale de grâu şi orez sunt în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt care ar putea reduce impactul crizei Covid-19 asupra siguranţei alimentare.

  • Franţa instituie izolarea generală la domiciliu pentru cel puţin 15 zile

    Franţa a instituit izolarea generală la domiciliu pentru întreaga populaţie pentru cel puţin 15 zile. Cei care nu respectă regula vor fi amendaţi cu 135 până la 375 euro, scrie Le Figaro.

    Se poate ieşi din casă doar în situaţii speciale: mersul la muncă pentru cei care nu pot lucra de acasă, cumpărături alimentare, doctor, farmacie sau plimbatul câinelui. Vizitele familiale, ieşirile sau întâlnirile în grup, mese între prieteni nu numai că sunt nerecomandate, dar sunt total interzise.

    Orice părăsire a domiciliului trebuie justificată cu legitimaţia profesională, de medic, cadru medical, legitimaţie de presă pentru jurnalişti sau un atestat eliberat de întreprindere privind prezenţa indispensabilă la serviciu, documente ce trebuie însoţite obligatoriu de o declaraţie tip pe propria răspundere, descărcată de pe site-ul Ministerului de Interne, printată şi completată sau scrisă de mână, pentru cine nu are o imprimantă, care să conţină datele personale, motivul clar şi locul precis al deplasării.

    Aproximativ 100.000 de poliţişti şi jandarmi controlează toate persoanele întâlnite pe stradă pe întreg teritoriul Franţei. Orice încălcare a noilor reguli este sancţionată deocamdată cu amendă, iar în funcţie de evoluţia lucrurilor pedepsele pot creşte. Forţele de ordine nu au dat astăzi nici o amendă, ci au făcut controale, au discutat cu oamenii pe care i-au întâlnit pe stradă, le-au explicat cum trebuie să procedeze.

    Însă de azi lucrurile se schimbă. Magazinele alimentare au publicat informaţii privind comportamentul clienţilor. În primul rând li se cere să cumpere cumpătat, să păstreze distanţa de 1-2 metri între cei care aşteaptă la coadă, intrările fiind limitate în funcţie de mărimea magazinului chiar şi la o singură persoană. Nu mai sunt folosite coşuri, fiecare vine cu sacoşa lui, iar plata se face numai cu cardul bancar. Iar farmaciile nu mai au voie să vândă fără reţetă decât o cutie de Paracetamol de persoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar şi un polonez îşi permit în medie şapte „coşuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12

    ♦ Piaţa de comerţ alimentar din România este estimată la 22,3 mld. euro în 2019, în urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ♦ Valoarea include atât vânzările magazinelor moderne – hiper şi supermarketuri, magazine de discount şi proximitate -, cât şi ale jucătorilor tradiţionali, micii chioşcari şi alimentarele.

    Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plăteşte vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Prin comparaţie, cehii, ungurii şi polonezii dau peste 125 de euro lunar, în medie. Iar în ceea ce îi priveşte pe austrieci şi pe germani – unii dintre cei mai bogaţi europeni raportat la salariul mediu şi la puterea de cumpărare -, suma se situează în jurul valorii de 230 de euro lunar.

    Totuşi, această valoare nu trebuie privită independent, ci trebuie coroborată cu câştigul salarial net. Mai exact, deşii românii cheltuie a doua cea mai mică sumă, ei sunt şi cei care au al doilea cel mai redus câştig salarial din UE, după bulgari.

    Astfel, dintr-un salariu lunar de circa 700 de euro, un român îşi cumpără şapte „co­şuri de cumpărături“. Mai exact, cheltuiala cu alimentele, băuturile şi ţigările reprezintă 13,5% din salariul mediu net lunar. Valoarea este aproape identică cu cea din Bulgaria şi Polonia, semn că puterea de cumpărare este similară. Totodată demonstrează că preţurile sunt aliniate la nivelul de trai din regiune. Totuşi, se poate remarca diferenţa faţă de Occident dat fiind că un austriac cheltuie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 233 de euro şi câştigă 2.885 de euro, adică suficient cât să cumpere de 12 ori necesarul de alimente.

    Dat fiind că un austriac dă doar 8% pe alimente din câştigul lunar, iar un neamţ 10%, rezultă că aceşti consumatori au mai mulţi bani pentru alte tipuri de cheltuieli, precum vacanţe, sănătate sau educaţie.

    În România au existat de-a lungul anilor multe discuţii privind faptul că preţurile sunt aliniate celor din Occident – cel puţin în cazul anumitor produse – iar salariile sunt cele rămase în urmă.

    În ultimii ani însă, pe fondul unei creşteri economice robuste, salariile au crescut şi ele. Mai exact, în 2009, primul an de criză, salariul mediu net pe economie era de 1.361 de lei, pe când la finalul anului trecut se apropiase de 3.350 de lei (700 de euro). Doar în ultimul an (din 2018 în 2019) saltul a fost de aproape 24%. Avansul accelerat vine şi pe fondul majorărilor salariului minim pe economie, care a ajuns la 1.346 de lei net pe lună după ce a crescut din nou la începutul acestui an. Ritmul de creştere în cazul acestuia a fost chiar mai accelerat.

    Criza de forţă de muncă din toate sectoarele a fost unul dintre motivele care au impulsionat aceste creşteri. Un altul a fost politica guvernamentală şi faptul că România era mult în urma Occidentului. În al treilea rând, pe piaţa locală au venit investiţii cu o valoare adăugată mai mare, ce plătesc salarii pe măsură, închizându-se de multe ori fabrici care produceau în lohn şi plăteau salariul minim. Motivele sunt interconectate de altfel.

    Totuşi, România mai are încă mult de recuperat dat fiind că un austriac câştigă aproape 3.000 de euro, iar un neamţ aproape 2.250 de euro net pe lună.

    Majorările salariale au avut un impact major asupra consumului, care a crescut puternic în ultimii ani, cu peste 10% în 2016 şi 2017 şi cu 5-7% în ultimii doi ani. Acest apetit de shopping s-a văzut în vânzările retailerilor de orice fel. În cazul companiilor din comerţul alimentar creşterea a venit din faptul că românii au cumpărat mai mult în volum (mai multe bucăţi), dar mai ales în valoare. Mai exact au cumpărat produse mai scumpe. Mai mult, deşi se estimează o încetinire a economiei şi o temperare a consumului, piaţa de comerţ alimentar este aşteptată să continue să crească încet dar sigur. România mai are de recuperat decalajul faţă de Occident şi chiar şi faţă de ţările din regiune.

  • Scumpirile alimentelor au „mâncat” din creşterile salariale. Cât costă acum ce cumpărai în 2018 cu 200 lei

    Salariul mediu net al românilor a crescut cu 600 de lei. În acest context, au crescut însă şi preţurile alimentelor. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul produselor din carne, în cazul fructelor, iar campionul creşterilor este cartoful.

    Un angajat român a câştigat, în medie, circa 3.200 de lei net în noiembrie anul trecut, în creştere semnificativă faţă de acum doi ani, arată datele oficiale. Majorarea e vizibilă, mai ales pe fluturaşul de salariu.

    Dacă salariul mediu a crescut cu 14% numai în ultimul an, alimentele s-au scumpit, în medie, cu 5%. Pe lângă cartofi, cele mai mari creşteri de preţuri au fost la fructe (plus 16%) şi la produsele din carne (plus 7%).

    “Dacă te duci cu 200 RON la Carrefour acuma, versus acum un an, versus acum doi ani, parcă nu e doar 4% pierderea de cumpărare, e mai mult. Adică ce cumpărai acum 2 ani cu 200 RON, deci cam 40 de euro, acuma îţi trebuie cel puţin 250 RON”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari.

    Alimentele sunt mai scumpe mai ales pentru cei care vor să mănânce sănătos. Nutriţioniştii recomandă să nu ne zgârcim când ne facem lista de cumpărături lunare. Pâinea integrală, iaurturile fără adaosuri, carnea bio sau pastele integrale sunt doar o parte dintre produsele care ne ajută să fim mai sănătoşi. Cu ce preţ?

    „Nu cred că putem să ne încadrăm sub 400 de lei de persoană, deci undeva între 450-500 de lei pentru un astfel de coş cu produse de bună calitate, deşi piaţa românească este o piaţă orientată spre preţ”, a declarat Lygia Alexandrescu, nutriţionist.
    În ultimul an, salariile au crescut cel mai mult în industria extractivă, în construcţii şi în învăţământ. Creşterile salariale din aceste sectoare au variat între 20 şi 40%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro