BusinessMagazin

Tag: active

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Vezi in ce oraş a inceput să se construiască un astfel de proiect

    Proiectul este dezvoltat in Timisoara de catre Vox Property Group in urma unei investitii de 14 milioane de euro si va fi livrat pe piata la finalul anului 2019. Acesta reprezinta un concept in premiera pe piata rezidentiala din Romania, urmand sa fie primul ‚oras pe verticala’ dezvoltat pe plan local.
     
    Vox Vertical Village va reuni 120 de locuinte intr-o cladire cu 10 niveluri si va presupune dezvoltarea unei ‚paduri pe verticala’, peste 1.000 de arbusti si diferite plante urmand a fi plantati atat in interiorul proiectului cat si pe terasele locuintelor. Astfel, peste o treime din suprafata construita a Vox Vertical Village va fi reprezentata de catre spatii verzi si terase.
     
    ”Dupa ce am alocat proiectarii o perioada de peste un an pentru a realiza un proiect unic in Timisoara si la nivel national, am desemnat ca antreprenor general una dintre cele mai mari companii de constructii active in Romania. Vox Vertical Village este un proiect rezidential unic la nivel national, un oras pe verticala, cu spatii comune ample, numeroase spatii verzi si finsaje de top”, afirma Virgil Tornoreanu, managing partner Vox Property Group, dezvoltatorul proiectului.

    Vox Vertical Village va pune la dispozitia viitorilor locatari o serie intreaga de facilitati, printre care un atrium generos cu un grad ridicat de iluminare naturala, care va creste interactiunea din cadrul comunitatii, o piscina exterioara, o zona de receptie, cinema si o sala de fitness complet echipata. Vox Vertical Village va dispune si de o parcare subterana si supraterana compusa dintr-un total de 138 de locuri de parcare – 94 in subteran si 44 la nivelul solului.

    PORR Construct are in derulare in Romania mai multe proiecte de mari dimensiuni, printre care proiectele de birouri Orhideea Towers si Bucharest Business Garden din Bucurest, scrie opinia timisoarei.ro

     

  • „Averea“ retailerilor din comerţul modern. Care sunt cei mai mari proprietari imobiliari: marile lanţuri de hiper şi supermarketuri au magazine şi depozite evaluate la 21 mld. lei

    Activele imobiliare totale ale jucătorilor din comerţul mo­dern s-au apropiat anul trecut de 21,5 mld. lei (4,7 mld. euro) după un avans de 20% com­pa­rativ cu 2016, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.
     
    În cazul retailerilor valoarea activelor imo­bi­liare include de regulă reţeaua de magazine, de­pozitele şi terenurile pe care companiile vor dezvolta ulterior hiper sau supermarketuri.
     
    „Printre cei mai mari proprietari de spaţii imobiliare din România se numără şi lanţurile de magazine din comerţul modern, chiar dacă activitatea de bază a acestora este alta, res­pec­tiv retailul“, spune Florian Gheorghe, ma­na­gerul departamentului de cercetare al com­paniei de cercetare imobiliară al Activ Pro­perty Services.
     
    Jucătorii din comerţul modern, unele dintre cele mai mari businessuri locale, au peste 2.500 de magazine sub mai multe forma­te, cu afaceri de circa 11 mld. euro anul trecut. Anual se deschid 250-300 de unităţi noi, în spe­cial pe format mic, supermarketuri şi magazine de proximitate. Magazinele sunt deservite de 90 de hectare de depozite logistice.
     
    Cel mai valoros portofoliu imobiliar din re­tail, cu o pondere de circa un sfert în total, este cel al lanţului de hipermarketuri Kauf­land. Nemţii sunt de altfel şi liderul pieţei de comerţ după valoarea cifrei de afaceri anuale.
     
    Valoarea portofoliilor diferă puternic de la un retailer la altul deoarece şi strategiile de dezvoltare diferă. Astfel, jucători precum Kaufland preferă să meargă pe terenuri proprii şi cu magazine deţinute în proprietate. Aceeaşi este şi situaţia depozitelor. Există şi retaileri care preferă chiria.
     

  • De ce apelează bisericile la băncile din germania şi cum îşi gestionează activele de sute de miliarde de euro prin fonduri de investiţii

    Băncile germane sunt asaltate din ce în ce mai mult de un nou grup de clienţi: bisericile.

    Acestea au început să caute ajutor profesional pentru a-şi gestiona activele. Pe de o parte, dobânzile scăzute ameninţă randamentele investiţiilor tradiţionale. Pe de altă parte, transparenţa financiară sporită a atras atenţia asupra unor eşecuri investiţionale din trecut, potrivit Bloomberg.

    Estimările arată că averile bisericilor din Germania se ridică la câteva sute de miliarde de euro.

    „Bisericile au devenit din ce în ce mai profesioniste în investiţiile lor din ultimii ani şi caută managerii de active cu experienţă ca şi noi”, spune Martina Erlwein, care se ocupă de segmentul investitorilor bisericeşti în cadrul creditorului Joh Berenberg Gossler & Company din Germania.

    Daniel Kerbach, CIO în cadrul Merck Finck Privatbankiers în Munchen, a făcut o serie de observaţii similare: „Bisericile sunt unii dintre cei mai mari participanţi la piaţă şi apelează din ce în ce mai mult la fonduri de investiţii”.

    În special în contextul dobânzilor scăute, un „sistem convenţional de investiţii nu mai poate obţine randamente suficiente”, spune Philip Schaetzle, şef în divizia de investiţii de la Metzler Asset Management în Frankfurt. Fenomenul rezultă într-o diversificare mai amplă, pentru care bisericile caută ajutor, adaugă el.

    În acelaşi timp, mai multe biserici încearcă să îşi transparetizeze finanţele şi să publice rapoarte detaliate pentru prima dată.

    În acest proces, bisericile au întâmpinat şi dificultăţi. Unul dintre exemple este al episcopiei din Eichstaett care crede că investiţiile riscante în imobiliare au adus pierderi de milioane de euro bisericii.

     

     

     

  • Coldwell Banker România a anunţat deschiderea unui birou în Constanţa

    Peste 25.000 de locuinţe au fost finalizate în Constanţa şi împrejurimi în ultimii 11 ani, aceasta fiind a treia piaţă rezidenţială din România, după Bucureşti şi Cluj – Napoca

    Prin această inaugurare, compania a ajuns astfel la şapte birouri, dintre care patru în Capitală – două dedicate preponderent pieţei rezidenţiale şi două sectorului corporate, şi câte unul în Braşov (Coldwell Banker Alpin) şi Cluj – Napoca (Coldwell Banker Transilvania). Investiţia în deschiderea noului birou s-a ridicat la peste 100.000 de euro, incluzând şi bugetul de funcţionare necesar pentru următoarele şase luni.

    „Lucrăm în mod activ la consolidarea şi extinderea activităţii atât în Bucureşti cât şi în principalele oraşe din ţară, beneficiind de expunerea internaţională a Coldwell Banker şi având cereri de la numeroşi jucători activi pe piaţa imobiliară locală. Constanţa este a treia piaţă rezidenţială regională din România după Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu peste 25.000 de locuinţe livrate în perioada 2007 – 2017 potrivit statisticilor oficiale şi cu noi vârfuri înregistrate în ultimii ani. În plus, cererea de servicii profesionale a crescut semnificativ pe segmentele spaţiilor logistice şi de birouri, care vor continua să se dezvolte în Constanţa în următorii ani”, afirmă Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.

    Compania este unul dintre cele mai mari consultanţi imobiliari activi pe piaţa locală, înregistrând o cifră de afaceri cumulată de 5,3 milioane de euro în 2017 şi fiind consultantul şi agentul exclusiv a peste 15 proiecte rezidenţiale, cumulând peste 10.000 de locuinţe planificate. Divizia de evaluări din cadrul Coldwell Banker România a evaluat în 2017 proprietăţi imobiliare cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro în timp ce divizia de property management administrează proprietăţi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 150.000 metri pătraţi.

    „Constanţa are un potenţial fantastic de dezvoltare atât pe segmentul rezidenţial, cât şi în zona de office sau industrial. Ne aflăm într-un moment excelent pentru a oferta piaţa cu o echipă profesionistă de consultanţi imobiliari şi un birou care respectă standardele internaţionale ale mărcii. Echipa Coldwell Banker Constanţa numară în acest moment 6 consultanţi, din care 3 seniori cu peste 10 ani de experienţă în imobiliare şi vânzări, persoane care au gestionat proiecte de anvergură în Bucureşi şi marile oraşe”, afirmă George Botezatu, managing partner Coldwell Banker Constanţa.

     

     

     

     

  • Transferul de energie continuă. Schimbul de active dintre E.ON şi RWE, mai aproape de a deveni realitate după ce Innogy semnează acordul ce lasă 5.000 de oameni fără loc de muncă

    Innogy a anunţat că a semnat două acorduri legale cu E.ON şi RWE pentru a înainta spre un proces fluid de integrare. Prin intermediul acordurilo, Innogy acceptă ruperea companiei în bucăţi pentru a facilita schimbul de active dintre cei doi giganţi, potrivit Reuters.

    Acordurile marchează un pas semnificativ înspre completarea tranzacţiei dintre RWE şi E.ON, care reprezintă sfârşitul Innogy ca şi companie independentă listată la bursă. Această acţiune sporeşte îngrijorările cu privire la concedierile ce vor urma după fuziune.

    Mişcări strategice între giganţii germani ai energiei prezenţi şi în România: E.ON preia transportul şi reţelele de distribuţie ale RWE, iar RWE adună partea de producţie de energie regenerabilă a ambelor companii

    „Acordurile cu E.ON şi RWE pregătesc terenul pentru un proces corect de integrare, în termeni egali, ceea ce va duce la o colaborare constructivă în viitor”, a declarat Uwe Tigges, CEO al Innogy, în cadrul unei declaraţii comune cu E.ON şi RWE.

    „Ţinând cont de faptul că Innogy este preluată, am negociat cel mai bun deal cu putinţă pentru angajaţii noştri”, adaugă el.

    Companiile au ajuns la un acord de a trata toţi angajaţii pe cât de corect şi de egal se poate, ca parte a procesului de integrare, indiferent de compania pentru care lucrează.

    E.ON şi Innogy au picat de acord, de asemenea, să aleagă managerii de top din noua structură într-un mod corect şi transparent.

    RWE, care deţine 76,8% din Innogy începând din 2016, a ajuns al un acord în luna martie cu rivalul E.ON de a despărţi compania Innogy. E.ON a anunţat că va concedia aproximativ 5.000 de persoane ca parte din tranzacţie.

    În luna mai, companiile au anunţat că au găsit un cadru de lucru prin care încearcă să despartă compania Innogy fără a genera şomeri.

     

  • Transferul de energie continuă. Schimbul de active dintre E.ON şi RWE, mai aproape de a deveni realitate după ce Innogy semnează acordul ce lasă 5.000 de oameni fără loc de muncă

    Innogy a anunţat că a semnat două acorduri legale cu E.ON şi RWE pentru a înainta spre un proces fluid de integrare. Prin intermediul acordurilo, Innogy acceptă ruperea companiei în bucăţi pentru a facilita schimbul de active dintre cei doi giganţi, potrivit Reuters.

    Acordurile marchează un pas semnificativ înspre completarea tranzacţiei dintre RWE şi E.ON, care reprezintă sfârşitul Innogy ca şi companie independentă listată la bursă. Această acţiune sporeşte îngrijorările cu privire la concedierile ce vor urma după fuziune.

    Mişcări strategice între giganţii germani ai energiei prezenţi şi în România: E.ON preia transportul şi reţelele de distribuţie ale RWE, iar RWE adună partea de producţie de energie regenerabilă a ambelor companii

    „Acordurile cu E.ON şi RWE pregătesc terenul pentru un proces corect de integrare, în termeni egali, ceea ce va duce la o colaborare constructivă în viitor”, a declarat Uwe Tigges, CEO al Innogy, în cadrul unei declaraţii comune cu E.ON şi RWE.

    „Ţinând cont de faptul că Innogy este preluată, am negociat cel mai bun deal cu putinţă pentru angajaţii noştri”, adaugă el.

    Companiile au ajuns la un acord de a trata toţi angajaţii pe cât de corect şi de egal se poate, ca parte a procesului de integrare, indiferent de compania pentru care lucrează.

    E.ON şi Innogy au picat de acord, de asemenea, să aleagă managerii de top din noua structură într-un mod corect şi transparent.

    RWE, care deţine 76,8% din Innogy începând din 2016, a ajuns al un acord în luna martie cu rivalul E.ON de a despărţi compania Innogy. E.ON a anunţat că va concedia aproximativ 5.000 de persoane ca parte din tranzacţie.

    În luna mai, companiile au anunţat că au găsit un cadru de lucru prin care încearcă să despartă compania Innogy fără a genera şomeri.

     

  • Este oficial: Comcast cedează în faţa Disney şi se retrage din licitaţia gigant de 70 de miliarde de dolari pentru activele 21st Century Fox

    Comcast a anunţat astăzi că se va retrage din licitaţia pentru achiziţia activelor 21st Century Fox, cedând victoria în faţa gigantului Disney, potrivit Business Insider.

    Compania a anunţat că se va concentra în schimb pe achiziţia broadcaster-ului britanic Sky.

    Comcast a intrat în luptă cu Disney pentru o serie de active ale 21st Century Fox printre care şi canalele Fox News şi Fox Business. Disney a lansat în data de 20 iunie o ofertă de 38 de dolari per acţiune, adică un total de 71,3 miliarde de dolari atât sub formă de cash cât şi sub formă de acţiuni.

    „Aş vrea să îl felicit pe Bob Iger şi echipa Disney şi aş vrea să laud familia Murdoch şi echipa Fox pentru că au creat o companie atât de dorită şi de respectabilă”, a transmis Brian Roberts, CEO al Comcast.

    Comcast a ezitat iniţial să intre în licitaţie, până când un judecător federal a aprobat fuziunea dintre T&T şi Time Warner. După ce acest precedent a fost creat, o fuziune Comcast-Fox sau Disney-Fox. Judecătorul a motivat susţinând că este o fuziune verticală, în care se combină un distribuitor cu un producător de conţinut.

    Departamentul de Justiţie din SUA a făcut apel săptămâna trecută la decizia judecătorească care a aprobat fuziunea dintre AT&T şi Time Warner, argumentând că tranzacţia ar reduce competitivitatea din piaţă şi ar creşte preţurile finale.

    Comcast vânează acum achiziţia Sky pentru 34 de miliarde de dolari.

     

     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, în timp ce calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante şi ratei creditelor cu măsuri de restructurare, care deşi au scăzut puternic sunt peste nivelurile medii din UE, reiese din datele BNR.


    ▲ Producătorul auto Tesla, deţinut de miliardarul Elon Musk, a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Shanghai care îi va permite construirea unei fabrici în China. Fluxul operaţional al noii unităţi va dubla capacitatea de producţie a maşinilor electrice Tesla.

    ▲ Armata rusă va evacua aproximativ 1.000 de persoane din zona de conflict din sud-vestul Siriei, printr-un coridor umanitar de lângă oraşul Daraa.


    ▲ Operaţiunea de salvare a 12 copii şi a unui adult, desfăşurată în nordul Thailandei, s-a încheiat cu succes. Grupul rămăsese blocat într-o peşteră inundată, petrecând nu mai puţin de 18 zile sub pământ.


    ▲ Naţionala de cadete a României (sub 16 ani) s-a clasat pe locul 3 la Openul European de handbal.


    ▼ Durata medie de încasare a creanţelor a crescut cu două zile în 2017, ajungând pănă la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007 încoace.


    ▼ În ultimul secol, România a pierdut peste 10% din suprafaţa cu păduri, ajungând, de la circa 7,3 milioane de hectare în 1922, la aproximativ 6,4 milioane de hectare în 2016.


    ▼ După câştigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a dezamăgit în cel de-al treilea turneu de mare şlem al anului, desfăşurat pe iarba de la Wimbledon, nereuşind să ajungă în cea de-a doua săptămână. Halep, cap de serie numărul unu, a cedat în trei seturi în faţa unei jucătoare din afara topului 30.


    ▼ Numărul de gospodării formate dintr-un singur adult, cu sau fără copii, a crescut cu 37% în ultimii zece ani, până la 2,26 milioane de gospodării în 2017.


    ▼ După Dieselgate, un nou scandal zguduie piaţa auto globală. Nissan admite că au fost falsificate teste ale emisiilor de gaze în fabricile din Japonia.

  • Disney dă o lovitură majoră gigantului Comcast în războiul ofertelor pentru activele 21st Century Fox: Oferta de 71,3 miliarde de dolari zguduie industria

    Astfel, Disney dă o lovitură ce s-ar putea dovedi decisivă rivalilor de la Comcast cu care se află într-un „război” al licitaţiilor pentru aceste active, potrivit Bloomberg.
     
    Oferta, de 38 de dolari per acţiune, este cu aproximativ 10 dolari per acţiune mai mare decât cea pe care a pus-o pe masă în decembrie, şi cu 3 dolari per acţiune mai mare decât oferta Comcast-ului de săptămâna trecută.
     
    Noua înţelegere oferă o flexibilitate mai mare şi mai multe avantaje decât oferta Comcast, spune compania Fox.
     
    Miza este reprezentată de o suită de proprietăţi media, de la „The Simpsons” până la „X-Men”. Această suită ar putea fi arma perfectă în lupta de piaţă împotriva Netflix şi a celorlalte servicii de streaming.
     

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.