Tag: Ziarul Financiar

  • Jalon pentru iesirea din criza

    Premiile acordate la Gala ZF 2010 recunosc performantele
    primelor 10 companii din anuarul Top 100 cele mai valoroase
    companii, realizat de Ziarul Financiar impreuna cu casa de
    investitii Capital Partners si lansat la acelasi eveniment.

    Valoarea companiilor a fost calculata pe baza datelor financiare
    din anul 2009 pentru companiile necotate si a valorii bursiere
    pentru cele cotate.


    Totodata, Ziarul Financiar a decernat cinci premii speciale
    pentru oameni sau organizatii care au aratat anul acesta drumul
    spre relansare, respectiv Nokia Romania, pentru cea mai puternica
    ascensiune in topul celor mai valoroase 100 de companii, CrisTim –
    pentru initiativele de iesire din criza si accelerarea deschiderii
    de magazine, Automobile Dacia, pentru ca este exportatorul nr. 1 in
    plina criza, CEZ Romania (pentru cea mai mare investitie in energia
    eoliana, in Dobrogea) si Radu Georgescu, pentru fondarea si
    vanzarea GeCad ePayment.

    Unul dintre cei mai vechi abonati ai Ziarului Financiar,
    compania Alka, a primit, de asemenea, un premiu special la Gala ZF
    2010.

    Trofeele au revenit companiilor:
    1. PETROM 4,513 mld. euro
    2. FONDUL PROPRIETATEA 3,8 mld. euro
    3. HIDROELECTRICA 3,357 mld. euro
    4. ORANGE 3,151 mld. euro
    5. VODAFONE 2,683 mld. euro
    6. ROMGAZ 2,578 mld. euro
    7. BRD 2,008 mld. euro
    8. BCR 1,898 mld. euro
    9. NUCLEARELECTRICA 1,747 mld. euro
    10. ROMTELECOM 1,1 mld. euro

  • Ziarul Financiar lanseaza Topul celor mai valoroase companii din Romania

    Topul a fost creat la initiativa Ziarului Financiar, in 2006, in
    colaborare cu casa de investitii Capital Partners. In 2009, pe
    primele trei locuri au fost Petrom, Orange si Fondul
    Proprietatea.

    Anul acesta sunt opt companii nou-intrate in top, din care 5
    companii de productie (Arctic – electrocasnice, Holzindustrie –
    prefabricate din lemn, Johnson Controls, Continental Automotive,
    Pirelli – componente auto). Au mai intrat in top A&D Pharma,
    Romstrade (constructii, controlata de Nelu Iordache), Groupama
    (asigurari). Cea mai spectaculoasa evolutie, de la o valoare de 169
    mil. euro in 2009 la 447 mil. euro anul acesta, a avut-o fabrica de
    telefoane mobile de la Cluj, Nokia.

    Din cele 100 de companii din top, 14 sunt de stat sau cu capital
    majoritar, 11 sunt cu capital privat romanesc, iar restul de 75
    sunt cu capital majoritar privat sau de stat strain.

    Mai mult pe
    www.zf.ro
    .

  • Ziarul Financiar prezinta „Cei mai importanti 1.000 oameni din business” in 2010

    Cei 1.000 de oameni din business inclusi in a treia editie a
    anuarului sunt executivi de top si proprietari de companii, dar si
    experti si consultanti. Provin din 22 de sectoare economice, de la
    servicii financiare, energie, auto si constructii & real
    estate, la bunuri de la larg consum, farma & sanatate si
    turism. Ocupa functii de top manageri ai primelor trei companii din
    fiecare industrie, dar sunt si oameni valorosi din
    middle-management care contribuie prin strategiile lor la succesul
    afacerii. Cu totii sunt recunoscuti in domeniul de activitate in
    care activeaza pentru excelenta in business, eficienta si
    leadership.

    “Consiliul Investitorilor Straini din Romania a inscris printre
    masurile de relansare a economiei propuse in aceasta toamna ideea
    ca guvernul sa lucreze cu un corp consultativ de 1.000 de oameni de
    business. A treia editie a Anuarului Who’s Who in Business Romania
    editat de Ziarul Financiar ii este de acum la indemana. Aici sunt
    cei 1.000 de oameni de business, cei mai importanti in domeniul lor
    de activitate, care pot prin experienta, educatia si expertiza lor
    sa sfatuiasca guvernul”, spune Sorin Paslaru, redactor-sef al
    Ziarului Financiar.

    Grupate pe sectoare economice, profilurile din Who’s Who in
    Business Romania 2010 evidentiaza cine sunt, ce facultati au
    absolvit si care a fost drumul profesional al celor
    selectati.

  • Ziarul Financiar lanseaza serviciul ZF Exclusiv

    Noul serviciu poate fi accesat online la adresa zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/ si include stiri,
    analize, comentarii si interviuri publicate in exclusivitate.
    Astfel, in aceasta sectiune se regasesc declaratii ale oamenilor de
    afaceri, rezultate financiare ale companiilor sau estimari cu
    privire la tendintele din economia romaneasca si internationala,
    interviuri cu executivi, analize sau informatii referitoare la
    piata de capital.

    ZF Exclusiv se adreseaza companiilor si institutiilor, care vor
    avea astfel acces, prin intermediul unui abonament anual, la
    informatii care le pot influenta direct sau pot avea efecte
    imediate asupra pietelor pe care isi desfasoara activitatea. In
    acest context, pentru a oferi clientilor toate instrumentele
    necesare unei promovari mai eficiente a propriilor afaceri si a le
    permite o viteza mare de reactie la miscarile pietei, abonamentele
    includ si alte servicii care le sunt dedicate: comunicate de presa
    – care vor fi publicate pe platforma comunicate.mediafax.biz, rapoarte de
    monitorizare media – furnizate de catre Mediafax Monitorizare,
    liderul pietei de profil, si, in functie de tipul de abonament,
    spatiu publicitar pe zf.ro, site-ul economic cu cel mai mare numar de
    afisari (SATI, septembrie 2010).

    Ziarul Financiar este publicatia de business cu cel mai mare
    numar de abonamente de pe piata locala, cu o medie de 10.571 de
    abonamente pe editie, potrivit celor mai recente cifre de difuzare
    anuntate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), pentru
    perioada aprilie-iunie 2010. Totodata, Ziarul Financiar este
    cotidianul de afaceri cu cea mai mare audienta – 185.000 cititori,
    in medie, pe editie, conform celor mai recente date furnizate de
    Studiul National de Audienta, realizat de BRAT, in perioada iulie
    2009 – iulie 2010.

  • Ziarul Financiar trimite un manager la EMBA

    Bursa oferita cititorilor ZF, pentru al doilea an consecutiv, se
    adreseaza executivilor de top cu cel puţin cinci ani de experienţa
    intr-o poziţie de management. Pana pe 5 octombrie, cititorii care
    se aboneaza la cotidianul de afaceri pe 12 luni pot aplica la o
    bursa integrala oferita de Ziarul Financiar si Vienna
    University.

    Dosarul de aplicaţie trebuie sa fie trimis prin e-mail la adresa
    bursaemba@zf.ro si sa conţina: un formular standard completat, o
    scrisoare de motivare, CV-ul participantului, doua scrisori de
    recomandare, diploma de licenţa, o copie dupa pasaport, o
    fotografie si dovada de plata a abonamentului la cotidian.

    Documentele pot fi redactate doar in limba engleza, iar modele
    standard se gasesc pe pagina web www.zf.ro/bursa-emba. Aplicaţiile
    vor fi selectate de o comisie formata din reprezentanţi ai WU
    Executive Academy si ai Ziarului Financiar. Acestia vor anunţa
    castigatorul pe 31 octombrie.

    Programul de Executive MBA al instituţiei austriece a fost
    desemnat cel mai bun program de master de business disponibil in
    Romania, in Top MBA 2010 – un clasament realizat de Ziarul
    Financiar pe baza a aproximativ 300 de raspunsuri ale unor
    absolvenţi de anul trecut.

    Peste 120 de manageri, antreprenori si tineri profesionisti au
    absolvit, pana in prezent, primele trei serii ale programului de
    EMBA desfasurat la Bucuresti de WU Executive Academy. Majoritatea
    participanţilor au peste 11 ani de experienţa in munca, din care
    cinci sunt in management. Ei provin din domenii variate, precum
    finanţe-banci, comerţ, bunuri de larg consum, telecomunicaţii,
    media, petrol si gaze, IT sau chiar din sectorul public, iar media
    de varsta este de 34 de ani.

    In decembrie 2010, cea de-a patra serie va incepe cursurile.
    Programul se desfasoara part-time, in module lunare, si dureaza 14
    luni, incluzand sesiuni de cursuri in SUA (Strategii pentru o
    companie globala) si Austria (O regiune in schimbare). Programa se
    axeaza pe cursuri interactive si practice de management general si
    financiar, susţinute de profesori universitari ai unor instituţii
    recunoscute la nivel mondial precum Harvard, Thunderbird,
    University of Minnesota.

  • Ziarul Financiar acorda abonatilor o bursa EMBA de 35.000 de euro

    Acest program este unul dintre cele mai prestigioase la nivel
    international si cotat drept cel mai bun EMBA din tara, ca si nivel
    al calitatii oferite. Mai mult, conform TOP MBA editat anul acesta
    de Ziarul Financiar, absolventii romani ai programului EMBA al WU
    Executive Academy sunt printre cei mai bine remunerati executivi
    din tara, detinand pozitii de conducere in care media castigurilor
    depaseste 3.400 de euro lunar.

    De asemenea, in acest an, WU Executive Academy va acorda pe baza
    de concurs, pana la 20 de burse de studiu partiale, in valoare de
    15.000 de euro.

    De la lansarea sa in Romania, in urma cu trei ani, peste 60 de
    antreprenori, directori executivi si manageri de top ai companiilor
    locale si multinationale au absolvit cursurile de MBA ale WU
    Executive Academy. Participantii la editiile anterioare au provenit
    in principal din domeniul financiar-bancar, FMGC, consultanta, si
    IT&C. Media de varsta s-a situat in jurul a 35 de ani, iar
    majoritatea cursantilor aveau peste 10 ani de experienta in
    munca.

    Urmatorul program MBA al WU Executive Academy va incepe in luna
    decembrie a acestui an si are o durata de 14 luni. Cursurile sunt
    sustinute in limba engleza numai de profesori straini, membri ai
    unor prestigioase universitati precum Harvard, Thunderbird sau
    Leeds. Programul se axeaza pe partea practica a unei afaceri,
    punand accent pe situatia economica actuala si pe o serie de studii
    de caz. Munca in echipa este, de asemenea, una din componentele
    esentiale ale MBA-ului.

    Cursurile se desfasoară part-time (o data pe luna, de joi pana
    duminica), astfel incat sa nu afecteze programul de munca al
    managerilor. Programul se desfasoară la Bucuresti, dar sunt incluse
    si doua sesiuni de cursuri in SUA si in Austria. Diploma de
    absolvire este acordata de catre Universitatea Economica si de
    Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business – WU
    Wien).

    Pentru a putea aplica la bursa EMBA, solicitantii trebuie sa fie
    abonati ai Ziarul Financiar (sa aiba un abonament pe 12 luni, valid
    in perioada 14 septembrie – 18 octombrie 2009 sau sa se aboneze pe
    12 luni pana la 18 octombrie).

    Dosarul aplicantilor trebuie sa contina doua scrisori de
    recomandare, o scrisoare de motivare, o aplicatie standardizata,
    CV-ul solicitantului in limba engleza – care sa ateste experienta
    manageriala de minimum cinci ani, diploma de licenta care atesta
    absolvirea unei institutii de invatamant superior, o fotografie si
    o copie a pasaportului a celui care solicita bursa. Aplicatiile
    trebuie trimise la Elena Munteanu, PR&Events Executive Ziarul
    Financiar, la adresa elena.munteanu@mpg.ro. Detaliile complete
    privind pasii procesului de aplicatie la bursa EMBA sunt
    disponibile pe site-ul www.zf.ro/bursaEMBA.

    Castigatorul bursei va fi desemnat in urma evaluarii
    aplicatiilor de catre o comisie de specialitate, formata din
    reprezentanti ai Ziarul Financiar si ai Executive Academy of Vienna
    University of Economics and Business. Dupa evaluare, o lista scurta
    de cinci candidati va fi invitata sa sustina un interviu cu membrii
    comisiei, in urma caruia se va desemna castigatorul si va fi
    anuntat in Ziarul Financiar.

  • Solutii pentru iesirea din criza

    Pentru prima oara in ultimii ani, mediul de afaceri s-a intors catre autoritati si a solicitat masuri care sa ajute economia. In ultimii ani, de crestere economica, mediul de afaceri nu a simtit nevoia masurilor sau interventiilor guvernamentale, dar lucrurile au inceput sa se schimbe de la inceputul crizei economice. Majoritatea opiniilor trimise de oamenii de afaceri care au participat cu idei in cadrul campaniei “Cum repornim economia” s-au referit la strategii guvernamentale, la lucruri pe care Guvernul, BNR sau alte autoritati ale statului le-ar putea lua pentru a relansa economia. Mai multe idei, dintre care zece considerate foarte importante, au fost discutate in amanunt saptamana trecuta, in cadrul seminarului “Cum repornim economia”, organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Noerr Stifenhofer Lutz.

    O prima masura a adus in discutie politica monetara si scaderea dobanzii cheie de la 9,5% – cat era la sfarsitul lunii iunie. Aceasta propunere, aflata pe lista de prioritati a celor mai multi oameni de afaceri chestionati in campanie, a fost si prima masura luata in calcul de BNR saptamana trecuta, prin reducerea cu 0,5% a dobanzii cheie. Potrivit estimarilor lui Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), nivelul dobanzii ar putea ajunge la un nivel de 7% pana la sfarsitul anului in curs. In acest fel, institutiile bancare si-ar putea permite sa practice dobanzi mai mici. “Nu vom putea ajunge noi, CEC, la dobanzi de 11%, dar alte banci se vor putea apropia de noi”, a afirmat Ghetea, mentionand ca dobanda medie la care lucreaza CEC este de 13,23%. Pe de alta parte, dobanda ar putea cobori la 7% numai in conditiile unei inflatii de 4%, a precizat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, potrivit caruia tinta de inflatie a BNR pentru anul in curs este de maxim 4,5%.

    In plus, Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD si actual membru in Consiliul de Administratie al bancii, a atras atentia ca bancile platesc o dobanda de 13% pentru credite la BNR: “In conditiile acestea, cum putem noi practica dobanzi mai mici?”. Baltazar a subliniat in cadrul seminarului ZF ca exista necesitatea crearii unei cereri solvabile, deoarece in acest moment cererea este afectata de un lant cauze-efecte: de la pierderile inregistrate de companii pana la problemele angajatilor si consumatorilor finali, care sufera din cauza pierderii locurilor de munca sau a scaderilor salariale.

    Valentin Lazea a considerat ca intarirea politicii fiscale si salariale este absolut necesara in pofida presiunilor de ordin contrar venite dinspre mediul de afaceri, care se simte mai confortabil cu un sistem fiscal mai lax. Totusi, refacerea politicii monetare este strans legata de intarirea politicii fiscale, subliniaza oficialul. “Mixul de politici economice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa”, a afirmat Lazea. In plus, in conditiile unei slabiri a increderii investitorilor straini in piata romaneasca, ar trebui acordata o atentie mai mare capitalului strain, indispensabil pentru economie.

    Un alt punct important trecut in planul anticriza formulat de mediul de afaceri care ar putea sa isi gaseasca ecou in actiunile guvernului este neimpozitarea profitului reinvestit. “In 2010, vor exista putine firme care vor inregistra castiguri, iar sustinerea lor ar fi importanta”, a spus Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Pentru constructori, unii dintre cei mai afectati afaceristi in aceasta perioada, ar trebui pus la punct un sistem de compensare a datoriilor pe care statul le are fata de acestia, prin reducerea TVA-ului, propune Plosceanu. Intarzierile de luni intregi la plata obligatiilor financiare catre companiile contractate pentru lucrari publice atrag automat imposibilitatea patronilor de a asigura salariile angajatilor, de a participa la alte licitatii si, nu in ultimul rand, de a continua lucrarile. Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, a declarat ca se are in vedere o colaborare in acest sens cu Ministerul Finantelor si ca pana la sfarsitul anului in curs vor fi achitate datoriile pe 2008. Dascalu nu a precizat insa si la ce valoare se ridica aceste restante.

    In primele cinci luni ale anului in curs s-au facut investitii de aproape 3 miliarde de lei in proiecte de infrastructura, cu 18% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Potrivit lui Constantin Dascalu, fondurile europene reprezinta aproximativ 10% din bugetul pe 2009 al Ministerului Transporturilor. Absorbtia atent supravegheata a fondurilor UE este un alt capitol la care s-au referit constant oamenii de afaceri in cadrul campaniei “Cum repornim economia”. Capitol la care guvernantii nu s-au uitat inca. Dar au mai bifat in ultimele zile, cel putin la nivel de intentie, unele propuneri ale oamenilor de afaceri, cum ar fi un program de tip “Rabla” pentru agricultori sau amanarea platilor la bugetul de stat pentru companiile care au probleme din cauza crizei economice. Aplicarea si efectele acestor masuri sunt deocamdata greu de cuantificat. Evolutia viitoarelor luni va arata daca economia va reporni la drum.

  • Scaderea inflatiei, singura sansa pentru dobanzi

    "Numai daca inflatia va cobori la 4% va putea BNR sa reduca dobanda de referinta la 7% pana la sfarsitul acestui an", a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, in cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar.

    Totusi, conform acestuia exista multe necunoscute cu privire la evolutia agriculturii si a sectorul energetic pentru acest an, tinta de inflatia a BNR fiind pentru acest an fiind de 4,4%-4,5%.
    De asemenea Ghetea a sustinut ca ar trebui, pentru repornirea economiei, sa se relaxeze creditele, prin reducerea rezervei minime obligatorii, simplificarea procedurilor de executare silita si sa nu se mai permita solicitarea intrarii in insolventa pentru sume de 5. 000 de lei.

    "Mixul de politici econcomice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare, care sa compenseze politicile fiscală şi salarială foarte laxe. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa", a afirmat Lazea.
     

  • Baltazar propune cresterea TVA

    Eliminarea cotei unice de impozitare, propusa de PSD este o idee gresita, considera Bogdan Baltazar, comentand propunerea oficialilor PSD care au spus ieri ca vremea cotei unice a apus si trebuie readus in actualitate impozitul progresiv. "Ccota unica de impozitare trebuie mentinuta, iar in paralel ar trebui chiar majorata TVA, pana la nivelul de 22% pentru toate produsele", a spus Bogdan Baltazar.