BusinessMagazin

Tag: Ziarul Financiar

  • România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educaţia online

    România este la coada clasamentului Uniunii Europene care măsoară ponderea celor care au urmat cursuri online în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, doar 10% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din România au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în 2023, în creştere cu un punct procentual faţă de anul precedent.

    Rezultatele obţinute de România în acest clasament sunt surprinzătoare dacă ne uităm la creşterea ponderii utilizatorilor de internet din 2010 până în 2023. Astfel, datele Eurostat arată că în România s-a dublat ponderea utilizatorilor de internet raportată în 2010 (36%) faţă de cea din 2023, de 89%, deci o creştere de 53 de puncte procentuale în 13 ani.

    La nivelul Uniunii Europene 30% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au raportat în 2023 că au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului. Această valoare este în creştere cu puncte procentuale (pp) faţă de 2022 (28%).

    Dintre toţi membrii UE, Olanda are cea mai mare pondere (54%) dintre utilizatorii de internet care fac un curs online sau folosesc materiale de învăţare online, urmată de Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) şi Estonia (45%).

    La polul opus al clasamentului, urmarea de cursuri online sau utilizarea materialelor de învăţare online nu a fost foarte frecventă în România (10%), Cipru (16%), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 17%) şi Polonia (18%).

    În general, participarea la educaţia online în 2023 a crescut comparativ cu 2022. Ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învăţare online a crescut în majoritatea ţărilor UE, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Olanda (plus 12 pp), Suedia ( plus 7 pp) şi Malta, Estonia şi Croaţia (toate trei cu creştere de 5 pp). Scăderi au fost observate în Grecia (-12 pp), Cipru (-5 pp), Austria şi Slovenia (ambele cu -2 pp). Un alt aspect important de menţionat este că România are cea mai mică rată a utilizatorilor de internet care au interacţionat cu autorităţile publice, de 14% în 2023, pe când media europeană este de 54%.

  • Aniversare ZF 25 de ANI. BNR, 17 noiembrie 2023. Ziarul Financiar, oglinda businessului României de 25 de ani

    Ziarul Financiar a aniversat 25 de ani de existenţă printr-o conferinţă în sediul Băncii Naţionale a României (BNR), acelaşi loc unde, în urmă cu un sfert de secol, avea loc evenimentul de lansare a ziarului, în Sala de Marmură a BNR. Economia şi businessul României au cu totul altă faţă acum, iar ZF, ca şi România, s-a transformat şi a evoluat. A trecut de la un cotidian de business, care există şi astăzi şi este singurul din România în ediţie print, la un univers complex de emisiuni video, conferinţe în format fizic şi videoconferinţe şi sute de anuare şi suplimente.

     

    „Ziarul Financiar a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. România de azi stă pe ceea ce am făcut noi, antreprenorii de business, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor”, a spus Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, la conferinţa aniversară ZF 25 de ani.

    Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), prezent la aniversarea lansării Ziarului Financiar, a spus: „Sunt un cititor fidel al Ziarului Financiar. Îl citesc în fiecare dimineaţă. În această calitate, îmi face plăcere să adresez felicitări întregii echipe ZF pentru capacitatea de a livra un ziar cu rezonanţă în societatea în care se adresează”.

    ZF are acum peste 6.300 de ediţii tipărite. Zilnic, transmite, prin emisiunile sale, peste 5 ore de informaţii de business şi este cel mai mare organizator de conferinţe de business din România, cu 100 de evenimente anual. Zi de zi, emisiunile, conferinţele transmise, împreună cu articolele din zf.ro şi din ZF Corporate adună 200.000 de vizitatori unici şi 350.000 de afişări. Mai mult de 500.000 de persoane urmăresc astăzi Ziarul Financiar pe canalele social media. Ziarul Financiar aniversează cei 25 de ani într-un context economic complicat pentru businessul românesc. Bugetul de stat al României are nevoie de bani pentru a susţine angajamentele de creşteri de salarii din sectorul bugetar şi creşteri de pensii, în condiţiile în care deja este într-un derapaj bugetar, cu cheltuieli scăpate de sub control şi venituri care sunt mult sub ce spera guvernul. În consecinţă, guvernul îşi îndreaptă ochii către contribuabili, mai ales către mediul de business, iar cuvântul de ordine pe final de 2023 este „creşteri de taxe”. Mediul de business de astăzi din România, fie că este vorba de antreprenori locali, fie că este vorba de companiile multinaţionale sau bănci, a intrat sub un desant al guvernului pentru a aduce veniturile de stat mai sus.

    Dan Şucu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români şi fondatorul Mobexpert, a evidenţiat că este momentul ca cei care sunt afectaţi de politicile fiscale ale guvernului să fie implicaţi în consultările decizionale. „Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă, dar în momentul de faţă niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum de acest reper. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie nu a fost niciodată mai agresiv”, a spus Dan Şucu la aniversarea celor 25 de ani de ZF. România are astăzi un PIB de 300 mld. euro, faţă de 35 mld. euro, cât avea în 1998.

    „Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă, dar în momentul de faţă niciodată nu a fost nevoie mai mult. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie nu a fost niciodată mai agresiv.”

    Dan Şucu, fondator şi proprietar Mobexpert

    Cu toate că au fost ani de zile de creştere economică susţinută, cu un mic sughiţ în 2020, când în urma restricţiilor economia a scăzut, bugetul de stat are nevoie de bani şi s-a îndreptat, în cea mai mare măsură, către mediul de business din România pentru a susţine majorarea cheltuielilor bugetare. Întrebarea tuturor este: dacă acum, după ani de creştere economică, bugetul de stat are nevoie de creşteri de taxe, ce se întâmplă în cazul în care economia intră în recesiune? Acesta este contextul actual prin care mediul de business din România, antreprenoriatul, chiar dacă nu a ajuns încă la maturitatea pieţelor vestice, trebuie să navigheze. De bine, de rău, România este astăzi în cea mai bună formă economică în care a fost vreodată. În urmă cu 25 de ani, când Ziarul Financiar se lansa pe piaţă, România era departe de cea mai bună situaţie. Cu o economie de 8 ori mai mică decât este astăzi, cu nevoi bugetare mult mai mari decât veniturile, România nu avea în acel moment nicio plasă de siguranţă. Cu greu visa, dar aspira, să ajungă măcar în sfera de influenţă a liderilor lumii vestice, Uniunea Europeană, SUA şi NATO, cu atât mai puţin la masa deciziilor. Anii 1990 au fost pierduţi şi, în buza anilor 2000, puţini îndrăzneau să viseze la dezvoltarea pe care avea să o cunoască România în următorii ani.

    „Vă rog să îmi permiteţi să repet ceea ce spuneam în primele zile de viaţă ale ZF. Economie de piaţă nu se poate fără cultură de piaţă. Ziarul Financiar a contribuit decisiv la pasul următor, la îndrumarea imparţială, neutră prin evoluţiile din economia românească şi nu numai, am considerat atunci, consider şi acum”, a mai spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „Ziarul Financiar a contribuit decisiv la pasul următor, la îndrumarea imparţială, neutră prin evoluţiile din economia românească şi nu numai, am considerat atunci, consider şi acum.”

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

    Ca orice drum la urcuş, ZF a pornit pe un traseu greu, la fel ca România acelor ani. Un ziar de business în plină negură a anilor ’90, era cu câţiva paşi înaintea timpurilor. Publicaţii economice mai erau, dar termenul de „publicaţie de business” nici nu exista măcar în vocabular. La fel ca termenii atât de familiari astăzi precum antreprenor român, afaceri locale, CEO. Omul de afaceri român este astăzi antreprenor, este om de business şi este admirat pentru ceea ce face, pentru ce a construit de-a lungul anilor prin propria muncă. Este o mândrie astăzi şi aproape o datorie civică să susţii afacerile locale, antreprenorii români. Anii ’90 erau cu totul diferiţi din acest punct de vedere. Cine făcea afaceri era considerat bişniţar, chioşcar şi nu era văzut cu ochi buni. Ziarul Financiar a fost mai mult decât martor la tranziţia de la bişniţar la antreprenor în România. A fost publicaţia care a introdus în cultura populară termenii de antreprenor,  CEO, expat, care a scris poveştile de succes din businessul românesc, dar şi ale eşecurilor răsunătoare. Nu au fost puţine – nici de o parte, nici de alta. De atunci şi până astăzi, mediul de business din România a prins curaj. Unii lideri de afaceri din România au devenit deja lideri regionali, alţii se pregătesc să devină

     „Încercăm să ne consolidăm poziţia de lider european şi ne tentează poziţia de lider global în fabricarea de tije cromate. Este foarte important cum ne creionăm proiectele şi cum avem grijă de oamenii noştri. În următorii 2-3 ani, cu siguranţă vom deveni lideri globali”, a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, Samy Numan, managing director al grupului industrial Nimet, care produce ţevi şi tije din oţel cromat. ZF, un produs pur antreprenorial românesc, a evoluat odată cu economia României, cu businessul şi cu spiritul antreprenorial.

    La aniversarea sa de 25 de ani de la lansare, în a doua parte a evenimentului, bancheri şi lideri ai unora dintre cele mai importante companii din România au rememorat cei 25 de ani care au trecut peste businessul lor şi peste evoluţia mediului de afaceri din România. „Am trăit vremuri tulburi, cu o economie intrată în nişte turbulenţe îngrozitoare, cu o inflaţie galopantă şi un curs care se schimba de la o zi la alta. Evident că Flanco începuse să sufle greu în procesul de dezvoltare”, îşi aminteşte Florin Andronescu, antreprenor, co-fondatorul Sanador şi fondatorul retailerului electro-IT Flanco.

    Károly Borbëly, CEO-ul Hidroelectrica, cea mai mare companie românească, spune că era student în 1998, când a început să citească ce scriau jurnaliştii ZF: „Ţin minte că eram student când am început să citesc ziarul şi o fac şi astăzi pe print sau pe digital. Cred că aţi avut un rol extraordinar de mare în a seta un trend de informare corectă şi profesionistă, un content adevărat, pentru că mediul de business este extrem de vigilent şi extrem de pretenţios şi în ultimii ani, cum bine am văzut şi bine vedem în era fake newsului şi a deepfake-ului, este foarte greu de ţinut un ziar în viaţă, mai ales prin varianta print”.

    „Cred că aţi avut un rol extraordinar de mare în a seta un trend de informare corectă şi profesionistă, un content adevărat, pentru că mediul de business este extrem de vigilent şi extrem de pretenţios şi în ultimii ani, cum bine am văzut şi bine vedem în era fake newsului şi a deepfakeului, este foarte greu de ţinut un ziar în viaţă, mai ales prin varianta print.”

    Károly Borbëly, CEO, Hidroelectrica

    Omer Tetik, care conduce  din poziţia de CEO Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, un produs local, a vorbit, printre altele, despre lansarea primei bănci complet digitale din România, Salt Bank, care a luat naşte din fosta Idea Bank. „Este vorba de un proiect ambiţios. Salt. Nu este vorba despre sare, ci despre o săritură. Încercăm să facem un pas înainte să urcăm cu această bancă ambiţioasă, neo-bank, şi să aducem valoare prin Salt Bank. Salt Bank este un competitor al BT. Nu vreau să subestimez competiţia, dar a fost nevoie să ne construim noi un competitor. Veţi vedea de anul viitor primul produs, prima aplicaţie, şi vom convinge românii că o bancă digitală românească poate fi o bancă de succes.”

    Ioan Popa, CEO, Transavia, a povestit despre parcursul companiei sale şi  a subliniat că astăzi firma produce în două ore cât producea în primul an de activitate, acum 32 de ani: „Astăzi, compania mea produce în două ore cât a produs în primul an de activitate. Aveam cinci angajaţi atunci şi acum am 2.400. Produc mai multă carne decât a produs toată România în 2007”. Antreprenorii români, liderii de business şi bancherii din România au creionat la aniversarea ZF 25 de ani de la BNR evoluţia propriului business, a economiei, dar şi a prezenţei şi a influenţei Ziarului  Financiar în tot acest parcurs.

    La mulţi ani, ZF!   

    Ce nu ştiţi despre Ziarul Financiar:

    ►Œ Primul titlu al ziarului a fost Timpul Afacerilor

    ► Primii editori au fost englezi: David Short şi Joe Cook

    Ž► Cel mai tânăr membru al echipei de la înfiinţare şi până acum a fost Anca Arsene/Bărbulescu, care a fost angajată la 18 ani şi trei luni şi a stat la Ziarul Financiar 7 ani. Acum are propria firmă

    ► Cel mai longeviv angajat este Sânziana Doman, care lucrează aici din 1998, de la înfiinţare

    ► În 2000, Ziarul Financiar a fost la un pas de a fi închis, dar a primit încă o şansă

    ‘► Un ziarist de la ZF a ajuns director financiar la Lidl, iar acum este director ECE pentru Deichmann – Radu Stoica, care a fost timp de doi ani reporter pe bursă

    ’► Corina Vasile, care a fost redactorul-şef al ZF între 2000 şi 2003, a fost timp de 19 ani director de comunicare la Raiffeisen.

    “► Oana Nuţă, care a lucrat la ZF între 1999 şi 2005, a fost din 2005 director de comunicare la Raiffeisen Banca de Locuinţe şi apoi director de marketing/comunicare la EximBank.

  • Ziarul Financiar, după 25 de ani

    Parcă a fost alaltăieri când vineri, 13 noiembrie 1998, Ziarul Financiar s-a lansat oficial printr-o conferinţă organizată la BNR, cu intenţia de a fi o voce a comunităţii de business din România, când această comunitate era prea puţin prezentă. Toţi cei care erau în business/afaceri erau consideraţi buticari, chioşcari, patroni, hoţi, foşti comunişti care au devenit capitalişti şi care nu au făcut altceva decât să ia întreprinderile şi contractele societăţilor de stat. Nu că nu ar fi fost adevărat. Primul nume pentru acest ziar a fost Timpul Afacerilor, ca o traducere a celebrului ziar englez Financial Times. De altfel, primii editori ai Ziarului Financiar au fost doi englezi, Joe Cook şi David Short, aduşi la Bucureşti de la Financial Times şi The Economist. Primele numere ale ziarului au avut o culoare roz, exact ca Financial Times, dar imediat s-a trecut la culoarea clasică, pentru că rozul era prea scump pentru România. Adrian Sârbu, cel care a fondat Ziarul Financiar şi cel care a pus banii, a spus că Ziarul Financiar nu este un ziar economic, ci un ziar de business. Este o diferenţă fundamentală. De economie se ocupă toţi, de business, de afaceri, scriu prea puţini. Pentru a scrie despre business trebuie să vezi mai întâi partea bună a lucrurilor. Companiile, antreprenorii, patronii, directorii pe care noi i-am făcut CEO mai întâi investesc în ceva, într-o idee, într-o afacere, într-un vis şi apoi se uită la rezultat. Aşa a fost şi cu Ziarul Financiar. La început, Ziarul Financiar a fost un ziar economic, politic şi social, pentru că aşa a fost prima echipă. Mai apoi, cu spatele la zid, Ziarul Financiar a început să fie un ziar de business, cu o altă echipă. Şi a reuşit, împotriva pariurilor. În 2003 ne-am dat seama că această schimbare pe care am făcut-o din 2001, de a pune businessul pe primul plan, începe să câştige teren în piaţă. Noi scriam despre lucruri pe care alte publicaţii nu le scriau, prea puţini se uitau la ce fac companiile, la ce fac multinaţionalele, care începuseră să-şi facă simţită prezenţa în piaţă. Multinaţionalele au creat clasa de corporatişti, care a început să câştige tren. Pe lângă primii patroni ai capitalismului, mai cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, pe piaţă au început să apară noi antreprenori, care nu şi-au clădit afacerile din ruina fostelor întreprinderi comuniste. Prin ceea ce căutam, prin ceea ce scriam, prin ceea ce analizam, am descoperit şi noi această lume a businessului. Aşa cum sună sloganul Ziarului Financiar dat de Adrian Sârbu, „Totul pentru business, totul este business”. Ziarul Financiar a crescut odată cu creşterea economică care a venit de nicăieri începând cu 2003. Alţii nu au văzut această creştere, această schimbare care se petrecea în faţa ochilor noştri. Noi am fost pregătiţi, fără să ne dăm seama, pentru cei cinci ani de creştere economică spectaculoasă pe care a înregistrat-o România în perioada 2003-2008. Am descoperit antreprenori noi, am descoperit businessuri noi, am descoperit pieţe noi, despre care am scris. Nu am fost însă pregătiţi pentru criza care a venit de nicăieri, începând cu 2008. Este destul de greu să scrii şi să cauţi crize în business. Asta ar însemna să nu faci nimic, să te blochezi dacă tu crezi că vine criza.  Antreprenorii nu au cum să prevadă criza şi crizele, pentru că ei vin la muncă în fiecare zi, inclusiv în weekend, cu gândul de a face ceva, de a produce mai mult, de a vinde mai mult, de a investi mai mult. Fiind oglinda businessului din România, criza care a început în 2008 şi care a durat patru ani ne-a afectat, ne-a lovit în plin, am pierdut sânge, am pierdut jurnalişti, am pierdut mult din putere.

    Fără ca neapărat să anticipăm că urmează să vină un deceniu de creştere economică continuă, ne-am pregătit cu ZF Live şi cu conferinţele ZF pentru ceea ce va urma. ZF Live, programul de business de pe net al Ziarului Financiar, a fost baza a ceea ce este astăzi, cel mai complex produs şi program video de emisiuni de business de pe piaţă. Începând cu ora 9.00 dimineaţa până la ora 20.00, avem emisiuni din oră în oră, cum se spune. Iar audienţa, aşa cum este ea măsurată pe net, atinge chiar şi audienţa unor televiziuni de ştiri. Aceste programe ne-au permis să descoperim noi antreprenori şi noi businessuri, de toate felurile, mai mici şi mai mari. Businessul din România este extrem de divers şi destul de antreprenorial, dacă numărăm cele peste 800.000 de companii care şi-au depus bilanţul pe 2022. Conferinţele ZF, care de câţiva ani sunt şi prin ţară, ne-au scos în faţă interlocutori noi, cu businessuri la nivel local şi care încearcă să-şi facă loc în economia României. Ziarul Financiar, prin toate formele prin care el există astăzi – print, online, suplimente, anuare, summituri, conferinţe, emisiuni video –, încearcă să descopere businessul din România, cu toate personajele şi companiile lui. Pentru noi, cei 25 de ani de Ziarul Financiar au însemnat un parcurs fabulos, pe care nu ni l-am imaginat în 1998, atunci când s-a lansat Ziarul Financiar. Aşa că „La mulţi ani pentru Ziarul Financiar şi să ai ani buni de business în continuare!”.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Adrian Sârbu: Ziarul Financiar a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. România de azi stă pe ceea ce am făcut noi, antreprenorii de business, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor

    Cine ar fi crezut că acum 25 de ani, vineri, 13, o să se nască un produs care o să supravieţuiască 25 de ani? Pun pariu că nimeni.

    Sincer, am crezut eu. La fel de mult am crezut că următorii 25 de ani vor fi cât 100. Nu au fost, au fost 25. Chiar şi pentru guvernatorul Mugur Isărescu şi pentru Banca Naţională, entităţi eterne, pe care ne bazăm.

    Mi-ar mai trebui vreo 100 să termin sau să cred că voi termina proiectele pe care le aveam în cap în 1998, ce să mai vorbesc de cele pe care le am în cap azi.

    Poate că Banca Naţională ne dă şi nouă din rezervă încă 100 de ani, celor de la Ziarul Financiar. Poate chiar şi mie.

    “Ceea ce noi am încercat şi încercăm în fiecare zi să transmitem este imaginea autorităţii”

    Deocamdată, ne reglementează Banca Naţională emoţional şi ne ”ocrotează”, ca să zicem aşa. Mă simt extraordinar de bine când intru în această instituţie veche, care nu e deloc obosită, e tânără, e fresh. Pentru că am sentimentul autorităţii.

    Ceea ce noi am încercat şi încercăm în fiecare zi să transmitem în universul nostru, al informaţiei de business, al opiniei de business, al dialogului de business, al proiecţiilor de business, al trecutului, prezentului şi viitorului României ca economie şi României ca stat, este imaginea autorităţii.

    Imaginea autorităţii nu poate să existe fără oglinda care sunteţi dumneavoastră, voi. Vă mulţumesc că sunteţi de faţă, vă mulţumesc că sunteţi în viaţă, e mare lucru că am reuşit.

    Vreau să vă spun că probabil acest proiect este proiectul în care am investit cel mai puţin din punct de vedere al timpului. Aşa cum noi, din nefericire, investim cel mai puţin timp în copiii noştri şi în ţara noastră. Am investit timp mai puţin, evident knowledge, evident resurse, dar ceea ce am reuşit ca investiţie a fost investiţia în oameni.

    Acest produs a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. În primul rând, v-a câştigat interesul, v-a câştigat atenţia, v-a câştigat simpatia şi fundamental loialitatea, până când şi-a câştigat ceea ce era esenţial în ceea ce vă priveşte: autoritatea de a spune ceva. Că transmiteam un mesaj al Băncii Naţionale, că criticam Banca Naţională – am mai făcut asta.

    Am făcut asta cu continua şi adânca credinţă că avem şi noi dreptul să avem instituţii, mai mari, mai mici.

     

    “În ultimii 25 de ani, noi am creat România de azi. Puteam face mai mult”

    Suntem aici într-o instituţie pe care au creat-o oamenii de business din România, nu au creat-o ceilalţi. Au creat-o oamenii de business care au condus România, ceea ce dumneavoastră, voi, nu vreţi să faceţi. Oamenii de business care, în ipostazierea lor în funcţiile politice, au recompus România acum 100 de ani, i-au dat o Constituţie acum 100 de ani, în 1923, care au supravieţuit, şi care astăzi, sunt cu noi în sală, la televizor.

    Suntem baza existenţei României. O Românie  care a crescut în ultimii 25 de ani cu o medie de peste 3%. Eu cred că puteam să facem mult mai mult. Eu cred că 5% în ultimii 25 de ani era ceva totalmente achievable. Eu cred că, dacă nu tratam România aşa cum ne-am tratat copiii, “lasă că au de toate, e bine, o să crească singuri”, ar fi crescut crescut bine. Alţii nu au crescut. România a crescut bine, dar nu suficient de bine.

    Eu vă văd pe fiecare dintre voi, pe cei care sunteţi în sală şi care nu sunteţi în sală. Vă văd în fiecare dimineaţă când citesc şi eu Ziarul Financiar. Printul îl citesc la 2 noaptea. Dimineaţa citesc online-ul, care e foarte bun, şi sper să evolueze şi mai mult.

    Sper să ne vedem pe 23 noiembrie când vă vom premia pe voi, cei care aţi creat România care e azi.

    „BNR a mentorat Ziarul Financiar. Ne-a dat o ancoră de autoritate şi de aia suntem aici”

    Unde era România în 1998, ne spune domnul guvernator. Nu avea nicio cultură a business-ului sau avea o altă cultură a business-ului.

    Această instituţie, BNR,  a mentorat, a ocrotit discret produsul nostru. Ne-a dat o ancoră de autoritate şi de aia suntem aici şi nu am niciun fel de nelinişte şi jenă în a-i mulţumi adânc.

    Domnul Dan Şucu, pe care îmi face plăcere să vi-l prezint –  dacă nu îl cunoaşteţi, dacă nu sunteţi iubitori de fotbal – îmi este de 2 ani partener în Ziarul Financiar. Dan mi-a întins o mână de ajutor când aveam nevoie, deşi îl durea mâna, că era operat, dar a întins-o, şi era o mână, nu un deget. Îi mulţumesc.

    „Următorii 25 de ani sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost”

    România de astăzi e România pe care aţi creat-o, cei care vă uitaţi la această conferinţă. E un moment în care ne reamintim că putem face şi noi ceva. Am putut şi am făcut. E o Românie creată de antreprenori români, manageri care operează mai mult de jumătate din economie, şi mult mai mult, nu ştiu exact câţi manageri sunt în multinaţionale.

    E o economie susţinută, solidă, pe care cine se plimbă arogant, trufaş? Leul. Am auzit că vrea cineva să facă leul mai mic faţă de euro, să fie mai mic de 5 lei per euro. E bine aşa să ne jucăm puţin, dar această economie unde leul trăieşte în bunăstare nu exista în 98, nu era nimic.

    Eram foarte entuziaşti, am rămas. Nu ştiam nimic din ce se va întâmpla, dar eram convinşi că va fi bine. Am făcut foarte multe lucruri bine, România de azi stă pe ceea ce noi am făcut, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor. României i-am creat un viitor.

    Astăzi, dacă ne uităm la următorii 25 de ani, suntem mai puţin pozitivi. Nu văd de ce. Eu sunt foarte pozitiv, chiar dacă nu îmi dă banca 100 de ani împrumut, o să fac tot posibilul să fac rost, cu prieteni, cu colegi. Îi găsesc eu de undeva, pentru că mai avem foarte multe lucruri de făcut şi următorii 25 de ani după părerea mea sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost.

    Acum 25 de ani reuşisem să îi păcălim pe partenerii din NATO, aproape ne primiseră, mai aveam puţin şi ne dădeau şi foaia de parcurs de la UE. Le-am primti, am făcut ce am făcut, dar de acum încolo suntem într-o altă lume.

    Următorii 25 de ani sunt mai challenging decât au fost. Îmi permit să vă reamintesc asta, că e bine să ne gândim că ceea ce nu am făcut 25 de ani, ar fi cazul să facem pentru ţara asta.

    România nu mai poate supravieţui în forma în care există azi. Nu mai poate. Va fi fie disoluţionată într-o Europă care ea însăşi este o Europă a imposturocraţiei.

    Ne bucurăm că suntem în Europa şi în NATO. Ne întrebăm azi cine e liderul Europei, ne întrebăm cine e liderul NATO, cine se ridică mâine şi spune că ”pe aici nu se trece, Putin” din NATO.

    Cine se ridică din Europa şi spune ”redevenim liderii lumii”. Am fost originea lumii, am fost originea Americii, poate China să fi fost originea Asiei– redevenim liderii lumii. Cine din Europa, cine din România?

    Ce aşteptăm? Avem copii care aşteaptă de la noi mai mult şi care tot ceea ce am făcut consideră că e de-a gata, e gratis, e venit din cer. Dacă credeaţi că veniţi la o aniversare la care o să ne lăudăm unii pe alţii pentru ce am făcut – ştim ce am făcut, lucruri extraordinare, fiecare dintre noi, întrebaţi-vă ce avem de făcut în următoarea sută de ani, care nu va dura mai mult de 10-15 ani, cu tot ajutorul Băncii Naţionale. Anii aceştia 25 de ani au trecut extraordinar de uşor, am sentimentul că i-am cheltuit cu furie.

    „Ce avem de făcut este să răspundem la nişte provocări uriaşe. România nu e pregătită pentru viitor”-

    Vă mulţumesc că sunteţi în viaţă şi că sunteţi cei care sunteţi, fără vorbe goale.

    Vreau să vă reamintesc că puteţi conta pe Ziarul Financiar.

    Poate că instituţia numită ZF va creşte mai mult în autoritate, poate ar fi putut creşte mai mult dacă fiecare dintre voi aţi fi cumpărat câte 10 abonamente pe zi, chit că nu le citeaţi, le făceaţi cadou, sau le dădeaţi la copii să împacheteze sandwich-ul de dimineaţă, nu pentru că nu ar fi avut altceva,  dar cu ocazia asta poate ar fi ştiut să şi citească mai bine şi ar fi ştiut mai mult din istoria şi business-ul României.

    Nu contează ce a fost, am făcut lucruri extraordinare, ce avem de făcut este să răspundem la nişte provocări nu extraordinare, uriaşe. România nu e pregătită pentru viitor, AI-ul nu există, securitatea României nu există, economia României nu are suficiente rădăcini ca să supravieţuiască fără pieţele la care este ancorată.

    Avem forţă financiară noi, românii? Investim în România? Puţin. Investim în afara României? Puţin.

    Am cumpărat Moldova în aceşti 30 de ani? Deloc. Decât să o cumpere ruşii mai bine o cumpărăm noi. Decât să fure infractorii miliarde din bănci, mai bine luam noi băncile. Cinste celor care au business în Moldova. Nu sunt un obsedat al României mari, dar obligaţia noastră faţă de Moldova, faţă de Bucovina, există.

    Avem bani, hai să îi investim în România. Avem knowledge. Copiii noştri sunt din proşti mai proşti, în afară de cei pe care i-am trimis afară, crezând că cineva în America, în Franţa, în Anglia îi învaţă. Ce să-i înveţe? Ce să îi înveţe în Franţa, în America? Ştim ce probleme au în universităţi. Anglia mai stă în picioare.

    Noi de ce nu mai avem universităţi? Am avut una, am închis-o, că nu am fost în stare să o ţin. Poate reluăm. De ce nu avem fonduri majore, mari de investiţii, care să exprime puterea şi creativitatea noastră, a românilor? De ce? Pentru că lăsăm tot timpul pe alţii, pentru că suntem prea amabili, pentru că suntem prea îngăduitori?

    “Există un discurs politic foarte toxic despre multinaţionale. Multinaţionalele sunt baza economiei româneşti şi vor fi întotdeauna”

    Există un discurs politic foarte toxic vizavi de puterea multinaţionalelor în România. Fake. Multinaţionalele, ca şi comunitatea pe care o reprezentanţi aici, sunt baza economiei româneşti şi vor fi întotdeauna. În ziua când multinaţionalele româneşti vor opera în alte ţări, vom simţi puţin altfel relaţia cu cei care acum 20-30 de ani au început să structureze business-ul din România.

    Nu ştiam nimic acum 25 de ani. Când am făcut primul business plan şi i l-am arătat lui Ronald Lauder, partenerul meu din CME, mi-a fost ruşine de el. Nici nu l-a citit, a zis că ”îmi place de tine, te iau partener în ProTV”. Aşa s-a născut ProTV-ul.

    Nu au venit românii şi au zis că eşti băiat deştept, drăguţ, frumos, ne place de tine, îţi dăm bani să faci ProTV-ul să fie al nostru.

    Cu toate astea, cu banii americanilor, ai unei companii publice, ProTV-ul a existat şi şi-a adus contribuţia. Ziarul Financiar a existat pentru că a existat ProTV-ul, şi şi-a adus contribuţia.

    Şi, vă place, nu vă place, ZF vrea să aducă o contribuţie şi mai mare în următoarea sută de ani. Pe care nu am cum s-o trăiesc singur, trebuie să o trăim împreună, să facem 10-15 ani în care România nu mai creşte la întâmplare, ci creşte constant peste 5%.

    Suntem într-o oportunitate globală fără precedent.

    Suntem în partea bună a lumii. Avem knowledge-ul pe care nu îl aveam acum 25 de ani, şi cine nu-l are, să-l dobândească. Eu îl am şi cred că ştiu ce vreau să fac.

    Îmi mulţumesc şi mie că sunt în viaţă, chiar dacă mi-am mâncat aceşti 25 de ani altfel decât aş fi vrut.

    Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, cititori, contributori, finanţatori ai Ziarului Financiar, atâta timp cât citiţi, cât cumpăraţi abonamente, cât faceţi advertising.

    Traduc mulţumirile acestea prin cuvântul cu care am închis lungul meu articol de două propoziţii – să ne respectăm Singularitatea.

    O avem, să o continuăm, pentru că este autoritatea cu care ne afirmăm în faţa românilor şi în faţa istoriei. Mulţumesc.

     

  • Ziarul Financiar a premiat cele mai valoroase zece companii din România. Clasamentul primelor zece businessuri a scos la iveală în 2022 cea mai mare varietate în rândul domeniilor din care vin companiile, de la energie la tehnologie, retail, automotive şi sectorul bancar

    „Trăim într-un timp marcat de schimbări extraordi­nare. Ritmul schimbării creşte tot mai mult, întrucât sunt din ce în ce mai multe idei şi suntem tot mai conectaţi. Dacă nu ţii ritmul şi nu ştii ce se întâmplă, dacă nu te informezi din surse bune, precum Ziarul Financiar, vei rămâne în urmă“, a spus, la gala aniversară a Ziarului Financiar, invitatul special Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford.

    „Când lumea se mişcă rapid, avem nevoie să investim mai mult. De ce? Pentru că o parte din ce în ce mai mare din economii şi businessuri se demodează mult mai repede. Procesele de business pe care le avem nu îşi servesc scopurile, la fel şi infrastructura. Ideile pe care le avem nu au ţinut pasul, mediul de reglementare nu se mişcă în ritmul vremurilor. Software-urile şi hardware-urile economiilor şi businessurilor trebuie să fie reînnoite mai rapid“, a mai spus Ian Goldin.

    La fel ca în fiecare an, la gala la care anul acesta au participat peste 800 de persoane, ZF a premiat cele mai valoroase zece companii din România, conform topului realizat împreună cu firma de evaluare Veridio şi cu casa de investiţii BT Capital Partners. Clasamentul primelor zece businessuri a scos la iveală în 2022 cea mai mare varietate în rândul domeniilor din care vin companiile, de la energie la tehno­logie, retail, automotive şi sectorul bancar.

    Acestor distincţii li s-au alăturat alte unsprezece premii speciale pe care Ziarul Financiar le-a acordat companiilor care au performat în domeniile lor de activitate.

    Cristian Vlădoianu, membru în directoratul Hidroelectrica:

    Prezenţa în top ne face să fim mândri, dar ne obligă şi să privim cu atenţie şi responsabilitate înainte. Am trecut o perioadă foarte complicată, geopolitic, economic, hidrologic, dar am reuşit să fim parte a soluţiei, şi nu parte a problemei.

    Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania:

    Ne bucurăm să rămânem în top 10 pentru cei şapte milioane de români care sunt indirect acţionari ai BT. Vedem un mare potenţial în agricultură, chiar dacă nu suntem fermieri, şi vrem să susţinem sectorul mai departe.

    Ionuţ Valentin Sas, vicepreşedinte tax and treasury la UiPath:

    Aţi crezut în noi şi premiul este pentru toţi colegii din UiPath, atât din România, cât şi din SUA şi de peste tot unde suntem prezenţi.

    Mihai Bordeanu, director general, Automobile Dacia:

    Aş vrea să mulţumesc inginerilor din Renault Technologie Roumanie, cel mai mare din grup, după cel din Franţa, şi designerilor care fac maşini mai cool în fiecare an.

    Cristian Hubati, vicepresident operations explorare şi producţie la OMV Petrom:

    Ne simţim onoraţi să fim în această distinsă prezenţă încă de la înfiinţarea acestui top. Acest lucru cred că vine pentru importanţa energiei pe care o producem şi o distribuim în mod constant către consumatori.

    Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford, invitatul special la Gala ZF 2022:

    Software-urile şi hardware-urile economiilor şi businessurilor trebuie să fie reînnoite mai rapid.

  • Asigurările de sănătate s-au scumpit: poliţa medie urcă la 858 lei/an, cu 25% peste 2020

    Poliţa medie anualizată la asigurările de sănătate a ajuns la 858 lei, în creştere cu mai mult de 25% faţă de 2020, conform unor estimări din piaţa asigurărilor.

    Pe de altă parte, ritmul de creştere a subscrierilor pentru asigurări de sănătate a încetinit la 8%. Concret, piaţa asigurărilor de sănătate a ajuns la finalul primului semestru (S1) din 2021 la prime brute subscrise de 285 mil. lei, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Comparativ cu primul semestru al anului 2020, când volumul primelor brute subscrise pe zona asigurărilor de sănătate înregistra o dinamică de circa 30% faţă de S1/2019, se observă că primele şase luni din 2021 au adus o creştere modestă, de doar 8%, faţă de S1/2020.

    Numărul contractelor noi de asigurări de sănătate din toată piaţa a scăzut în S1/2021 cu 20,5% faţă de S1/2020, la 269.106 de poliţe.

    Cei mai mari asigurători pe asigurări de sănătate în S1/2021 au fost Allianz-Ţiriac, care a preluat conducerea topului, urmat de Signal Iduna şi Groupama.

  • Ziarul Financiar a făcut 16 ani. Mesajul ZF către toţi cititorii săi şi nu numai

    Abia când dai de greu şi vin responsabilităţile începi să guşti libertatea. Libertatea anilor în care eşti nevoit să accelerezi ritmul, să inventăm în fiecare zi câte o poveste ca să vă ţinem aproape, un nou proiect, o nouă emisiune de business sau o nouă campanie care să transmită energie. La 16 ani, nimic nu este utopie, ci doar o realitate care aşteaptă să fie descoperită.

    Aşa cum voi vă descoperiţi de 16 ani în ZF propriile vise realizate: un lanţ de magazine de materiale de construcţii cu afaceri de 600 de milioane de euro, o fabrică de îngheţată sau de medicamente, o platformă de comerţ electronic, un antivirus care să se vândă în toată lumea sau, de ce nu, un ziar. Sau visul de a conduce o întreprindere cu o capitalizare bursieră de 5 miliarde de euro de care depind 5% din încasările bugetare ale ţării. Sau visul de a coordona  la nivel mondial un brand cu vânzări de miliarde de euro.

    Este incredibil ca un ziar să vă ţină nedezlipiţi, ca o vrajă, de 16 ani neîntrerupţi, zi de zi, oră de oră, ca într-o înţelegere tacită şi secretă, în care fluxurile de hrană se plimbă între neuroni.

    Pentru că voi nu citiţi ziarul, de fapt vă hrăniţi cu el în fiecare dimineaţă. „Mâncaţi“ cifre, declaraţii, idei, poveşti, iluzii, platforme, proiecte şi simţiţi mirosul de creier „prăjit“ al celor care-şi chinuie mintea de-a lungul zilei pentru a scrie consistent, provocator şi, când ne reuşeşte, câteodată, scăpărător.

    Ce frumos ar fi ca în momentul în care citiţi ceea ce punem pe hârtie să se vadă fluxurile ca nişte lasere verzi sau albastre între minţile noastre, ale celor care scriem şi ale voastre, celor care ne citiţi.

    Ziarul Financiar este de 16 ani în fiecare zi energie aşternută pe hârtie, de 15 ani pe ecranele calculatoarelor, de 10 ani pe mobil, de 4 ani pe ecranele tabletelor şi de 3 ani în direct, la emisiunile ZF Live.

    Mai multe pe ZF.ro

  • Răzvan Voican, fost redactor-şef adjunct al Ziarului Financiar, este noul director executiv al Asociaţiei Române a Exportatorilor

    Absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, Răzvan Voican a debutat în jurnalismul economic la Ziarul Financiar în anul 2000.

    În 2011 a fost desemnat de CFA România (Chartered Financial Analyst), asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional câştigătorul premiului la categoria contribuţii media din domeniul economic şi financiar.

    ”Am decis să mă alătur, după 14 ani de presă, unei comunităţi care merită o vizibilitate mai mare atât în rândul publicului, cât şi al autorităţilor care trebuie să conştientizeze rolul pe care l-au avut exportatorii în ieşirea economiei din recesiune. M-a onorat şi am acceptat propunerea de a contribui la succesul proiectului AREX, convins fiind că oportunităţile de dezvoltare şi expansiune ale comunităţii exportatorilor sunt insuficient exploatate. Noii mei parteneri trebuie să ştie ca vor avea în mine un sprijin puternic şi loial, aşa cum, vreme de 14 ani, am fost devotat exclusiv Ziarului Financiar, la ale cărui reuşite mă bucur că am contribuit alături de colegii mei cărora le mulţumesc”, a declarat Răzvan Voican.

    AREX este o organizaţie profesională, neguvernamentală, ce are ca scop susţinerea şi promovarea intereselor societăţilor româneşti care derulează tranzacţii comerciale internaţionale în vederea consolidării prezenţei româneşti pe pieţe externe. Asociaţia şi-a început activitatea în acest an şi are 80 de companii membre.

  • Au fost ziarişti de business, iar astăzi sunt bancheri, manageri, antreprenori sau experţi în comunicare

    La momentul discuţiei, Laurenţiu Ispir, investment director la fondul de investiţii Oresa Ventures, avea mâinile ştampilate, la propriu, de fiul său şi, povestind despre aventurile unui tată în lumea unui copil de trei ani şi jumătate, am convenit împreună că acesta este cel de-al doilea pseudo-MBA pe care l-a absolvit, după perioada de jurnalism la Ziarul Financiar: „Fiul meu m-a ajutat să privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă. Nu mai eşti concentrat doar pe propria persoană, devii mai puţin important. Mi-am dat seama cât de mult contează nu atât raţiunea şi judecata, cât creativitatea şi emoţia. Dacă vorbeşti raţional cu un copil, nu-l interesază, dar, dacă ai inventat povestea, l-ai prins imediat. O poveste de cinci minute îţi salvează două ore de argumentaţii şi discuţii. Mă gândesc că şi în business e la fel; în foarte puţine cazuri funcţionează raţiunea. Importantă este povestea, cu care te prind şi un vânzător bun, şi un manager bun.”

    Ne aflăm într-un bar din apropierea BNR, în ziua când instituţia găzduia seminarul „15 ani de la lansarea Ziarului Financiar: România 1998, 2013, 2028″. Laurenţiu, fost jurnalist la ZF şi primul redactor-şef al Business Magazin, a coordonat tranzacţiile pentru investiţiile Oresa în Fabryo Corporation, Bau Profil şi Kiwi Finance, dar şi fuziunea Fabryo – Atlas Paint şi este membru al Advisory Board pentru toate cele patru companii din portofoliul Oresa – Fabryo-Atlas, Kiwi Finance, Somaco şi RTC. Venit la ZF în 2000, Ispir a făcut parte din echipa care a restructurat jurnalul; spune că perioada de ziarist i-a fost folositoare nu atât prin prisma oamenilor pe care i-a cunoscut, a realizărilor şi eşecurilor întâlnite, cât prin prisma echipei din care a făcut parte. „Am învăţat să mă disciplinez pe mine, să-mi folosesc resursele, să respect un deadline. Am învăţat despre mine. Despre prioritizare, despre echipă. Despre ce poate face o echipă motivată şi cu viziune. Era ceva mai mult decât jobul în sine, era susţinerea mediului de afaceri.”

    Laurenţiu Ispir face parte din dintr-un grup de absolvenţi de ASE care au făcut întâi presă şi pe urmă au trecut în afaceri, din care mai fac parte Radu Stoica, CFO Baumax, Oana Nuţă, director de marketing şi comunicare la Eximbank, Cristian Micu, directorul general al firmei de brokeraj NBG Securities, Radu Ionescu, antreprenor, care a vândut recent agenţia de digital Kinecto către grupul britanic Aegis pentru 5 milioane de euro, sau Corina Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank. Ei, dar şi alţii pe lângă ei, fac parte din cel de-al doilea val de ziarişti despre care vorbeam mai sus, cel al profesionalizării presei.

    Din primul val, cel romantic, al presei primului deceniu de după Revoluţie, cu tiraje uriaşe şi abordări, să le spunem, pătimaşe, fac parte Alexandru Păiuş, care conduce acum agenţia de relaţii publice şi comunicare Image şi care a fost şeful secţiei Economic la începuturile agenţiei de presă Mediafax, Doru Lionăchescu, fost la Tineretul Liber şi Capital, în prezent partener la casa de investiţii Capital Partners, Crenguţa Roşu, fostă ziaristă la săptămânalul Tinerama, în prezent partener la DC Communication, sau Virginia Gheorghiu, alternate director for Romania, Ukraine, Moldova, Armenia, Georgia la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 25 noiembrie 2013.

  • Ce a raspuns premierul Ponta la intrebarea adresata de ZF daca considera bugetul anului 2013 pro crestere economica sau limitativ

    Guvernul isi propune sa mizeze pe disciplina bugetara, in loc de austeritate, pe dezvoltare – prin investitii publice si sprijinirea mediului privat – si pe echitate sociala, a declarat premierul Victor Ponta la prezentarea raportului privind Starea Natiunii. „Filosofia noastra este o schimbare fundamentala fata de ultimii ani. Nu o luati ca pe un repros, pentru ca sunt conditii istorice pe care doar istoria le poate judeca, dar, in ultimii patru ani, de la sfarsitul anului 2008 principalele elemente de politica fiscal-bugetara au fost austeritatea, subdezvoltarea – pentru ca evident cand tai foarte mult ai si subdezvoltare, care s-a vazut in scaderea PIB -, precum si inechitatea – faptul ca taierile si masurile de austeritate s-au aplicat impotriva regulilor de echilibru social. Propunem in loc de austeritate disciplina bugetara – ceea ce este un pic altceva, evident dezvoltare – prin ceea ce incercam sa facem in zona de investitii publice si de sprijinire a mediului privat, si echitate sociala”, a raspuns premierul Ponta la intrebarea adresata de ZF daca considera bugetul anului 2013 pro crestere economica sau limitativ.

    Mai multe pe zf.ro