Peste şase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internaţional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.
În planurile administraţiei din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă şi va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiţii de 65 miliarde de dolari.
Wall Street şi celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile măreţe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneţ experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel naţional.
Schimbările, prezentate iniţial în luna noiembrie a anului trecut de către preşedintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creştere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranţă aceste riscuri prin reducerea dependenţei de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat şi dezvoltarea consumului intern.
Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiţii chineze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi în străinătate şi le va oferi investitorilor străini mai mult acces către pieţele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătraţi, va juca un rol important în această privinţă.
Planul de acŢiune presupune riscuri majore. Multe ţări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare şi au deschis prea rapid pieţele financiare. China nu are de ales, consideră unii analişti, iar perpetuarea modelului de creştere economică generată prin investiţii finanţate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecăţii“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.
„Deschiderea contului de capital şi continuarea reformei pieţei financiare este de importanţă crucială pentru alimentarea unor rate de creştere economică mai accelerate faţă de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi şi vor reveni la creşterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câţiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriaşă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.
AnaliŞtii au descris propunerile preŞedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autorităţile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcţie, a fost la Shenzhen şi Qianhai, unde a vorbit despre reîntinerirea na-ţională şi despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorităţii Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.
Vizita preşedintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulţi chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.
În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Şi al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme şi o nouă deschidere şi că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorităţii zonei economice speciale.
Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitaţie mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered şi Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.
Investiţiile străine majore în Qianhai sunt încă puţine, însă zona a intrat în atenţia unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.
În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorţiu cu o companie chineză, a câştigat o licitaţie de peste 2,1 miliarde de dolari, tranzacţie record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spaţii comerciale, apartamente şi hoteluri cu o suprafaţă utilă de aproape 10 ori mai mare.
