BusinessMagazin

Tag: zahar

  • Cum a fost creată cea mai mare dezinformare din istoria recentă a lumii: au plătit cei mai cunoscuţi cercetători pentru a falsifica studii

    Noi documente dezvăluie că marii jucători din industria zahărului au plătit de prestigioşi oameni de ştiinţă de la Harvard pentru a publica rapoarte de cercetare prin care să arate că, de fapt, grăsimea reprezintă o cauza esenţială a bolilor de inimă, nu zahărul.

    La acea vreme, în anii 1960, colaborările celor pasibili de conflicte de interese nu erau condamnabile. Asta înseamnă că marii producători de zahăr puteau lucra îndeaproape cu cercetătorii pentru a-şi modifica lucrările până când erau suficient de „satifăcătoare” – fără a fi nevoiţi să raporteze implicarea lor. Rezultatul a conturat o abordare greşită a nutriţioniştilor timp de ani de zile. Constantările dezvăluite de curând într-un raport de medicină internă al JAMA a determinat îngrijorări în rândul comunităţilor de cercetare.

    „Credeam că am văzut totul, dar asta ma siderat”, a declarat Marion Nestle de la Universitatea din New York, care a scris un editorial cu privire la noile descoperiri. „Finanţarea cercetării este etică, însă mituirea cercetătorilor pentru a prezenta rezultatele dorite de tine nu este”, a adăugat acesta.

    Cercetarea falsă a apărut în 1967 într-o ediţie revizuită a Jurnalui de Medicină al The New England. Aceasta sublinia faptul că vinovaţii bolilor de inima, care provin din cauze nutriţionale sunt, de fapt, colesterolul şi grăsimea şi disimula dovezile din 1950 care arătau că zahărul era, de asemenea, un potenţial cauzator al bolilor de inima. În conformitate cu noul raport, revizuirea cercetării a fost sponsorizată de Fundaţia pentru Cercetarea a Zahărului (SRF), care în prezent poartă numele de Asociaţia Zahărului, iar rolul său în cadrul acestui studiu nu a fost dezvăluit până în 1984.  

     

  • Ce conţine, de fapt, un borcan de Nutella. Care este ingredientul posibil cancerigen – FOTO

    Nutella a fost criticată de foartă multă lume după ce o fotografie ce prezintă ingredientele înainte ca acestea să ajungă în borcan a devenit virală.

    Cea mai mare problemă pare a fi cantitatea foarte mare de ulei de palmier – substanţă ce a fost clasificată drept posibil cancerigenă.

    Un alt aspect pe care internauţii l-au criticat este volumul de zahăr ce intră într-o cutie de Nutella – peste jumătate cantitatea totală de cremă de ciocolată.

    Conform etichetei, o cutie conţine 400 de grame de zahăr; cu alte cuvinte, o linguriţă de Nutella conţine mai mult zahăr decât o doză de Coca-Cola.

    Sursa: Daily Mail
     

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • În ce ţări sunt cele mai scumpe alimente şi unde se situează România

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

    Potrivit datelor Eurostat, cea mai scumpă ţară din Europa pentru shopping este Elveţia, unde preţurile la alimente, băuturi şi tutun sunt cu 72% peste media europeană. După Elveţia urmează Norvegia (+60%), Danemarca (+45%) şi Islanda (30%). Danemarca este cea mai scumpă piaţă din Uniunea Europeană în timp ce Polonia este cea mai ieftină (37% sub media UE). România este a doua cea mai ieftină ţară din Uniune cu preţuri cu 36% mai mici decât media. Şi vecinii noştrii bulgarii şi maghiarii plătesc mai mult pentru aceleaşi produse decât noi.

    Indicele FAO, care urmăreşte preţurile alimentelor, a ajuns la 174 de puncte în ianuarie 2017, în creştere, dar încă departe de recordul istoric stabilit în februarie 20111 când a ajuns la 240.

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

  • În ce ţări sunt cele mai scumpe alimente şi unde se situează România

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

    Potrivit datelor Eurostat, cea mai scumpă ţară din Europa pentru shopping este Elveţia, unde preţurile la alimente, băuturi şi tutun sunt cu 72% peste media europeană. După Elveţia urmează Norvegia (+60%), Danemarca (+45%) şi Islanda (30%). Danemarca este cea mai scumpă piaţă din Uniunea Europeană în timp ce Polonia este cea mai ieftină (37% sub media UE). România este a doua cea mai ieftină ţară din Uniune cu preţuri cu 36% mai mici decât media. Şi vecinii noştrii bulgarii şi maghiarii plătesc mai mult pentru aceleaşi produse decât noi.

    Indicele FAO, care urmăreşte preţurile alimentelor, a ajuns la 174 de puncte în ianuarie 2017, în creştere, dar încă departe de recordul istoric stabilit în februarie 20111 când a ajuns la 240.

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

  • Două pahare de suc pe zi sunt la fel de dăunătoare ca fumatul. Ce alte alimente ar trebui să evitaţi

    În fiecare doză de cola se găsesc aproximativ nouă linguriţe de zahăr, în vreme ce doctorii recomandă cel mult şapte linguriţe zilnic. Analizându-i pe cei care consumă în jur de două pahare de băuturi cu zahăr adăugat (în jur de 600 de mililitri), cercetătorii au descoperit că organele lor prezentau semne ce ar fi trebuit să apară 4-5 ani mai târziu. Similar cu semnele apărute în cazul fumătorilor.

    Pericolul se găseşte însă şi în dulciuri – biscuiţii, ciocolata, torturile sau îngheţata ar trebui consumate cât mai rar cu putinţă. În loc de o dietă bogată în zahăr, încercaţi să vă puneţi la punct una bogată în fibre şi proteine, recomandă specialiştii.

    Vestea bună, însă, este că o ceaşcă de cafea dimineaţă este bună pentru sănătate. Cofeina reduce riscurile declinului cognitiv, a bolilor de ficat şi a altor boli.

  • Alimentul care ucide milioane de oameni în fiecare an. Îl consumi zilnic, dar nu îţi dai seama cât rău poate să îţi facă

    Legătura dintre consumul unui aliment folosit zilnic şi bolile de inimă a fost confirmat doar acum, acest lucru fiind făcut public de peste 60 de ani.

    Aire Schidt de la Universitatea din California este autorul studiului care făcea conexiunea dintre consumul de zahăr şi bolile inimii, iar el a confirmat faptul că zaharurile naturale care se găsesc într-o varietate de surse, cum ar fi laptele şi fructele nu reprezintă o problemă importantă pentru organism.

    Aire Schidt a precizat faptul că doar consumul de îndulcitori artificiali şi al alimentelor procesate cauzază boli grave ale inimii.

    Este recomandată limitarea consumului de zahăr, la doar 6 linguriţe de zahăr sau 100 calorii de zaharuri pentru femei şi 9 linguriţe sau 150 calorii de zaharuri pentru bărbaţi, scrie jurnalmm.ro

    „Limitaţi cantitatea de zahăr din alimentele procesate şi încercaţi să atingeţi aportul zilnic recomandat de zahăr, prin consumul de alimente proaspete şi sănătoase, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele integrale care promovează starea bună de sănătate“, a precizat Aire Schidt.

     

  • Alimentul care ucide milioane de oameni în fiecare an. Îl consumi zilnic, dar nu îţi dai seama cât rău poate să îţi facă

    Legătura dintre consumul unui aliment folosit zilnic şi bolile de inimă a fost confirmat doar acum, acest lucru fiind făcut public de peste 60 de ani.

    Aire Schidt de la Universitatea din California este autorul studiului care făcea conexiunea dintre consumul de zahăr şi bolile inimii, iar el a confirmat faptul că zaharurile naturale care se găsesc într-o varietate de surse, cum ar fi laptele şi fructele nu reprezintă o problemă importantă pentru organism.

    Aire Schidt a precizat faptul că doar consumul de îndulcitori artificiali şi al alimentelor procesate cauzază boli grave ale inimii.

    Este recomandată limitarea consumului de zahăr, la doar 6 linguriţe de zahăr sau 100 calorii de zaharuri pentru femei şi 9 linguriţe sau 150 calorii de zaharuri pentru bărbaţi, scrie jurnalmm.ro

    „Limitaţi cantitatea de zahăr din alimentele procesate şi încercaţi să atingeţi aportul zilnic recomandat de zahăr, prin consumul de alimente proaspete şi sănătoase, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele integrale care promovează starea bună de sănătate“, a precizat Aire Schidt.

     

  • Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    În 2016 Ana Pan a lansat cu resurse interne departamentul de inovaţie, ce are ca scop reinventarea produselor dar şi dezvoltarea unora create în mod special, ca răspuns la feedbackul clienţilor. Ţelul principal este de a reduce cantitatea de zahăr din produse, întrucât 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% dintre români sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii 10 ani.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Departamentul de Inovaţie se concentrează pe dezvoltarea produselor pentru copii, a căror principală caracteristică este cantitatea de zahăr redusă şi/sau înlocuirea zahărului cu îndulcitori naturali.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    „Rezultatele acestui proces se văd în dezvoltarea şi lansarea mult mai rapidă de

    produse noi. Dacă în 2015 lansam, în medie, două produse pe lună, productivitatea

    departamentului s-a triplat, ajungând la peste şapte produse pe lună în 2016”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    DESCRIERE:

    Decizia, povesteşte Alexandra Copos, se bazează pe solicitarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a reduce consumul de zahăr la 10% din cantitatea totală de calorii consumate de o persoană pe zi; acest lucru ar trebui să însemne 50 g pentru o dietă de 2.000 kcal/zi, necesarul unui adult activ. „Mai mult, ne-am decis să mergem spre această nişă şi datorită datelor Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, conform cărora 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii zece ani”, adaugă Alexandra Copos.

    Realizarea acestor produse, explică ea, presupune activitate de cercetare şi inovare atât la nivel de idee, reţetă, ingrediente, dar şi în ce priveşte procesul de validare şi lansare a produsului finit. „Considerăm că procesul de validare este inovaţia pe care am preluat-o din metodologia lean start-up şi am aplicat-o la Ana Pan. Astfel, testăm produse minim viabile (MVP – minimum viable product), având la bază ingrediente de calitate, dar nu aşteptăm foarte mult pentru a aduce produsul la un stadiu final, ci mai degrabă testăm diferite forme ale acestuia pe baza feedbackurilor iterative primite de la clienţii noştri”, spune reprezentanta Ana Pan. Tot ea detaliază: concret, spre deosebire de dezvoltarea tradiţională a produsului, care implică de obicei o perioadă de incubaţie serioasă şi urmăreşte perfecţionarea produsului, obiectivul MVP este de a începe rapid procesul de învăţare, odată cu primele mostre de produs. „Metoda este mai rapidă pentru a parcurge bucla de răspuns Construieşte-Evaluează-Învaţă cu cel mai mic efort posibil. Aparent este lansat în piaţă un produs nu foarte rafinat, însă cu ingredientele de bază care ne

    interesează. Un test în care luăm feedback clienţilor în mod direct va duce după câteva iteraţii către un produs de calitate înaltă, folosind oportunitatea pentru a învăţa ce atribute contează pentru clienţii noştri.”

  • Alimentul care rezistă mii de ani fără să se strice. Cercetătorii au descifrat secretul

    Arheologii din vremurile noastre au descoperit numeroase lucruri surprinzătoare în mormintele egiptene. Printre bijuteriile şi celelate comori ascunse în aceste locuri misterioase se numără şi vase conţinând miere ce datează de acum câteva mii de ani şi care continuă să fie bună de mâncat în ciuda trecerii timpului.

    Există alte câteva alimente care se păstrează bune, în stare crudă, pentru o perioadă lungă de timp: sarea, zahărul şi orezul uscat sunt câteva dintre ele. Totuşi, miere este specială: ea rezistă trecerii timpului şi se menţine într-o stare complet comestibilă; poate că nu am dori să gustăm orez crud sau să mâncăm sare, însă putem să desfacem o urnă cu miere de acum câteva mii de ani şi să ne bucurăm de ea, fără a o pregăti în vreun mod special, ca şi cum ar fi veche de o zi. Mai mult, longevitatea mierii îi conferă şi alte proprietăţi (cum ar fi cele medicinale) pe care alte alimente cu o durată lungă de viaţă nu o au. Acest lucru ne face să ne întrebăm – ce anume face mierea să fie un aliment atât de special?

    Răspunsul este unul aproape la fel de complex ca aroma mierii: este vorba de mai mulţi factori ce lucrează într-o armonie perfectă pentru a obţine acest efect.

    Primul motiv se datorează compoziţiei chimice a mierii. Mierea este, în primul rând, un zahăr. Zaharurile sunt higroscopice, termen ce înseamnă că în starea lor naturală conţin foarte puţină apă, dar că o pot absorbi cu uşurinţă din atmosferă dacă nu sunt acoperite. „Mierea, în forma ei naturală, conţine foarte puţină umiditate. Într-un astfel de mediu foarte puţine bacterii sau microorganisme pot supravieţui, astfel că mor”, explică Amina Harris, director executiv în cadrul Honey and Pollination Center de la Institutul Robert Mondavi al Universităţii California. Explicaţia lui Harris dezvăluie un element important al longevităţii mierii: pentru ca mierea să se strice, este nevoie să fie ceva în interiorul său care să se strice. Într-un astfel de mediu neplăcut, organismele nu pot supravieţui suficient de mult în miere pentru a avea oportunitate de a „strica” acest aliment.

    De asemenea, mierea este extrem de acidă. „Are un pH ce se găseşte undeva între 3 şi 4,5, aproximativ, iar acest acid va ucide aproape orice doreşte să crească în miere”, mai spune Harris. Astfel, bacteriile şi alte organisme care scurtează durata de viaţă a alimentelor sunt nevoite să caute o altă gazdă, căci speranţa de viaţă în miere este foarte scăzută.

    Totuşi, mierea nu este singurul aliment higroscopic. Melasa, spre exemplu, un reziduu ce provine din extragerea zahărului din sfeclă, este extrem de higroscopică şi totodată este acidă (însă mai puţin ca mierea, având un pH de 5,5). Totuşi, deşi rezistă mult, melasa se strică în cele din urmă.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro