Dorin Pena este director general al CISCO România
În fiecare an, WEF realizează acest raport pentru a evalua atât economia globală în ansamblul ei, cât şi nivelul fiecă-rui stat în parte, cu scopul de a determina capacitatea acestora de a folosi informaţia şi tehnologiile de comunicaţii. Anal-iştii de la WEF au analizat 143 de ţări pentru acest raport, luând în calcul 53 de indicatori individuali grupaţi în patru categorii principale: mediu, nivelul de răspândire şi de pregătire a reţelelor pentru livrare de servicii de nouă generaţie, utilizare şi impact.
Evoluţia României este îmbucurătoare. Dacă în 2013 şi 2014 ţara noastră se clasa pe locul 75, în raportul din acest an se află pe o poziţie mult mai bună, realizând un salt spectaculos de 12 locuri. Această evoluţie reflectă progresul in-dustriei de telecomunicaţii la nivel naţional din ultimul an. Totuşi, întrebarea care se pune acum este următoarea: ce ar trebui să facă România pentru a atinge locul 50 în clasament?
Evoluţia ultimilor 20 de ani demonstrează că industria IT&C, în special conexiunile broadband, reprezintă un factor important generator de venituri. La nivel naţional, telefonia fixă, cea mobilă, utilizarea internetului şi a conexiunilor broadband sunt în corelaţie directă cu creşterea PIB. Unii analişti sunt de părere că o creştere de 10% a conectivităţii broadband coincide cu o creştere de 1,35% a produsului intern brut, în timp ce creşterea volumului de date conduce la majorarea veniturilor pe cap de locuitor.
Dar ce înseamnă asta pentru România? Indiferent că avem un business, ne ocupăm de administraţia unui oraş sau a ţării, strategia noastră economică pentru următorul deceniu trebuie să aibă la bază conceptul digitalizării. Digitalizarea va schimba felul în care cetăţenii interacţionează cu guvernele şi va transforma întregi industrii, punându-şi amprenta asupra inovării, a creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă.
Pentru a ajunge la statutul de ţară digitalizată e nevoie de o fundaţie bazată pe internet de calitate şi de mare viteză, atât prin cablu cât şi wireless. Astfel, Agenda Digitală a Europei prevede ca, până în 2020, 50% dintre locuinţe să bene-ficieze de conexiuni foarte rapide (100 mbps sau mai mari), iar restul să beneficieze de conexiuni de minimum 30 mbps. Aceste obiective ar trebui susţinute de politicieni prin încurajarea şi stimularea investiţiilor în conexiuni broadband şi în infrastructura necesară dispozitivelor wireless.
Internet of Everything va fi unul dintre factorii care vor stimula piaţa muncii. Doar avansul tehnologic din zona de cloud computing ar putea crea 2,5 milioane de noi locuri de muncă în Europa până în 2020. Digitalizarea va avea însă un impact şi la nivel de diversitate. Astfel, vor fi din ce în ce mai răspândite joburi precum analist de date, ingineri de re-ţele de transport, medici care vor oferi consultanţă medicală de la distanţă, ingineri de reţele inteligente şi multe altele. Acest lucru ne demonstrează cât de importantă e educaţia atunci când vorbim de dezvoltarea unei ţări, a unui mediu economic, a unui oraş, a unei comunităţi care progresează către o structură digitalizată. Tocmai de aceea Cisco Net-working Academy este o prioritate pentru noi, indiferent că vorbim despre iniţierea în IoT, SmartGrid sau antreprenoriat.
Luând în calcul toate cele de mai sus, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial prin cultivarea culturii riscului, facili-tarea accesului la fondurile de tip venture capital şi dezvoltarea instituţiilor de educaţie. Multe ţări s-au aliniat deja aces-tor direcţii, iar următoarea tehnologie revolutionara ar putea fi dezvoltată nu neapărat în Silicon Valley, ci chiar într-un laborator în Paris, Berlin sau Bucureşti.
Luna trecută, la evenimentul Cisco Connect, participanţii au putut vedea mai multe proiecte pilot din sfera Internet of Things aparţinând studenţilor de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Printre acestea se numără yala inteligentă, dispozitivul de monitorizare a vremii şi ceasul deşteptător inteligent.
Ţinând cont de proiectele pe care le-au făcut, de felul în care înţeleg să se raporteze la tot ce este nou şi de modul în care integrează cele mai recente apariţii în materie de tehnologie în viaţa de zi cu zi, consider că locul 50 sau chiar mai sus pe scara ierarhică reprezintă un obiectiv realist.
