BusinessMagazin

Tag: viol

  • Angelina Jolie şi Gwyneth Paltrow, MĂRTURISIRI INCREDIBILE în cel mai mare scandal SEXUAL al ultimelor decenii, la Hollywood / Apar tot mai multe acuzaţii de viol

    Articolul celor de la New Yorker vine la două zile după ce Weinstein a fost concediat de propria companie în urma apariţiei în presă a informaţiilor despre numeroasele incidente de hărţuire sexuală în care acesta ar fi fost implicat în ultimele trei decenii.

    Marţi, The New York Times a publicat un articol în care le cita pe Gwyneth Paltrow, Angelina Jolie şi alte actriţe, vorbind despre Weinstein. Atât Paltrow cât şi Jolie au spus că Harvey Weinstein le-a făcut avansuri nedorite, în anii 90. Purtătoarea de cuvânt a lui Weinstein nu a comentat subiectul.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Angelina Jolie şi Gwyneth Paltrow, MĂRTURISIRI INCREDIBILE în cel mai mare scandal SEXUAL al ultimelor decenii, la Hollywood / Apar tot mai multe acuzaţii de viol

    Articolul celor de la New Yorker vine la două zile după ce Weinstein a fost concediat de propria companie în urma apariţiei în presă a informaţiilor despre numeroasele incidente de hărţuire sexuală în care acesta ar fi fost implicat în ultimele trei decenii.
     
    Marţi, The New York Times a publicat un articol în care le cita pe Gwyneth Paltrow, Angelina Jolie şi alte actriţe, vorbind despre Weinstein. Atât Paltrow cât şi Jolie au spus că Harvey Weinstein le-a făcut avansuri nedorite, în anii 90. Purtătoarea de cuvânt a lui Weinstein nu a comentat subiectul. 
     
    Paltrow spune că avea 22 de ani când Weinstein i-a oferit rolul din “Emma”.
     
     
    Actriţa povesteşte că înainte de a începe filmările Weinstein i-a cerut să vină la o întâlnire cu el, la hotelul din Beverly Hills. Times scrie că Paltrow a declarat că întâlnirea s-a încheiat “cu Weinstein punând mâinile pe ea, sugerându-i să se îndrepte spre dormitor pentru un masaj “.
     
    “Eram un copil, am fost pietrificată”, a declarat ea celor de la New York Times. Paltrow i-a respins avansurile, a plecat imediat şi i-a povestit iubitului ei de atunci, actorul Brad Pitt, care l-a confruntat pe producător. 
     
    Paltrow a mai spus că Weinstein i-a cerut să nu povestească nimănui despre incident. “Credeam că o să mă concedieze”, a povestit ea.  
     
    La rândul ei, Angelina Jolie a declarat: “Am avut o experienţă nefastă cu Harvey Weinstein în tinereţea mea şi am ales să nu mai lucrez niciodată cu el. De asemenea, am avertizat şi alte persoane să nu o facă”, a spus Jolie, într-o declaraţie pentru Times. “Acest comportament vizavi de femei în orice domeniu şi în orice ţară este inacceptabil.”
     
    Harvey Weinstein (65 de ani), cofondator, alături de fratele său, Bob (Robert) al casei de producţie The Weinstein Company, a fost concediat, duminică, de consiliul de administraţie al propriei companii, din pricina acestui scandal sexual de proporţii.
     

  • Ţara unde femeile care fac avort sunt considerate CRIMINALE si pot primi până la 40 de ani de PUŞCĂRIE. 13 femei au făcut închisoare

    „În loc să ne protejeze sănătatea şi libertatea, statul şi legea ne consideră criminali, ne torturează şi ne aruncă în închisoare”, spune una dintre femeile protestatare, care a primit sentinţa de 40 de ani de închisoare pentru că ar fi încercat să facă avort.

    În El Salvador, o mică ţară din centrul SUA, cu o populaţie de circa 6 milioane de persoane, femeile care fac sau încearcă să facă avort pot primi până la 40 de ani de închisoare. Cel puţin 129 de femei au fost judecate de legea dură din El Salvador între anii 2000-2011, conform grupului de activişti Citizen for teh Decriminalization of Abortion. Centrul pentru drepturile reproductive confirmă faptul că 13 femei au făcut închisoare, condamnate fiind pentru omucidere gravă a copiilor (nenăscuţi).

    În El Salvador avortul este ilegal în orice circumstanţe, fără excepţii, nici măcar în caz de viol sau dacă viaţa femeii se află sub risc. De-a lungul anilor, legea a prins mai multă putere, incluzând şi judecata comunităţii – dacă un vecin, o rudă sau un doctor suspectează o femeie că a făcut sau a încercat să facă avort, aceştia trebuie să sune poliţia pentru a veni să o aresteze pe aceasta. Temerile legate de legea punitivă a făcut ca avorturile provocate să ducă la complicaţii grave şi moartea multor persoane. Potrivit Amnesty International, femeile şi fetele din Salvador recurg la măsuri extreme, printre care inserţia de ace de tricotat, bucăţi de lemn şi alte obiecte ascuţite în colul uterin, ingerarea de otravă şi medicamente împotriva ulcerului, toate pentru a-şi provoca avort.

    În 2016, poliţia civilă din El Salvador a înregistrat 3.947 de plângeri de abuzuri sexuale, dintre care 1.049 cazuri de viol; 1.873 dintre victime au fost minori, potrivit Organizaţiei femeilor din El Salvador (ORMUSA). Dacă o adolescentă este violată şi încearcă să facă un avort, aceasta ar putea face zeci de ani de închisoare. În schimb, violatorul său, dacă este condamnat, poate fi închis între şase şi zece ani.

     „În ceea ce ţine de drepturile reproductive, toţi ochii lumii sunt îndreptaţi spre El Salvador. Ceea ce se întâmplă acum va fi un semnal pentru femeile de pretutindeni. Nu mai putem nega consecinţele cruciale ale acestei legi”, spune Sara Garcia, una militantele Grupului Cetăţenilor pentru Decriminalizarea Avortului. Cei care militează pentru dreptul la avort au promis să îşi continue eforturile, indiferent de rezultatul lobby-ului din prezent. Pe de altă parte, Biserica Catolică, ce deţine o influenţă imensă într-o ţară care rămâne social conservatoare, rămâne în continuare anti-avort, în pofida hotărârii Papei Francis din 2016 potrivit căreia preoţii pot „absolvi de vină femeile care au comis păcatul avortului”. 

  • Ţara unde femeile care fac avort sunt considerate CRIMINALE si pot primi până la 40 de ani de PUŞCĂRIE. 13 femei au făcut închisoare

    „În loc să ne protejeze sănătatea şi libertatea, statul şi legea ne consideră criminali, ne torturează şi ne aruncă în închisoare”, spune una dintre femeile protestatare, care a primit sentinţa de 40 de ani de închisoare pentru că ar fi încercat să facă avort.

    În El Salvador, o mică ţară din centrul SUA, cu o populaţie de circa 6 milioane de persoane, femeile care fac sau încearcă să facă avort pot primi până la 40 de ani de închisoare. Cel puţin 129 de femei au fost judecate de legea dură din El Salvador între anii 2000-2011, conform grupului de activişti Citizen for teh Decriminalization of Abortion. Centrul pentru drepturile reproductive confirmă faptul că 13 femei au făcut închisoare, condamnate fiind pentru omucidere gravă a copiilor (nenăscuţi).

    În El Salvador avortul este ilegal în orice circumstanţe, fără excepţii, nici măcar în caz de viol sau dacă viaţa femeii se află sub risc. De-a lungul anilor, legea a prins mai multă putere, incluzând şi judecata comunităţii – dacă un vecin, o rudă sau un doctor suspectează o femeie că a făcut sau a încercat să facă avort, aceştia trebuie să sune poliţia pentru a veni să o aresteze pe aceasta. Temerile legate de legea punitivă a făcut ca avorturile provocate să ducă la complicaţii grave şi moartea multor persoane. Potrivit Amnesty International, femeile şi fetele din Salvador recurg la măsuri extreme, printre care inserţia de ace de tricotat, bucăţi de lemn şi alte obiecte ascuţite în colul uterin, ingerarea de otravă şi medicamente împotriva ulcerului, toate pentru a-şi provoca avort.

    În 2016, poliţia civilă din El Salvador a înregistrat 3.947 de plângeri de abuzuri sexuale, dintre care 1.049 cazuri de viol; 1.873 dintre victime au fost minori, potrivit Organizaţiei femeilor din El Salvador (ORMUSA). Dacă o adolescentă este violată şi încearcă să facă un avort, aceasta ar putea face zeci de ani de închisoare. În schimb, violatorul său, dacă este condamnat, poate fi închis între şase şi zece ani.

     „În ceea ce ţine de drepturile reproductive, toţi ochii lumii sunt îndreptaţi spre El Salvador. Ceea ce se întâmplă acum va fi un semnal pentru femeile de pretutindeni. Nu mai putem nega consecinţele cruciale ale acestei legi”, spune Sara Garcia, una militantele Grupului Cetăţenilor pentru Decriminalizarea Avortului. Cei care militează pentru dreptul la avort au promis să îşi continue eforturile, indiferent de rezultatul lobby-ului din prezent. Pe de altă parte, Biserica Catolică, ce deţine o influenţă imensă într-o ţară care rămâne social conservatoare, rămâne în continuare anti-avort, în pofida hotărârii Papei Francis din 2016 potrivit căreia preoţii pot „absolvi de vină femeile care au comis păcatul avortului”. 

  • Dezvăluirile incredibile ale unei femei care a fost nevoită să se prefacă că este bărbat pentru a putea obţine un loc de muncă

    Pili Hussein a crescut într-o familie mare din Tanzania, ca fiică a unui fermier cu 6 neveste şi alţi 37 de copii. “Tatăm meu m-a tratat ca pe un băiat şi am primit animale de care să am grijă”, povesteşte ea. “Nu mi-a plăcut deloc acea viaţă.”

    Căsătoria a fost şi mai nefericită: la 31 de ani, Pili a fugit de soţul abuziv.

    În căutarea unui loc de muncă, ea a ajuns în micul oraş Mererani, la bazele muntelui Kilimanjaro – singurul loc din lume unde există mine dedicate extracţiei de tanzanit, o piatră preţioasă rară.
     

    “Femeile nu au acces, aşa că am intrat îmbrăcată ca un bărbat, cu nişte pantaloni largi”, povesteşte femeia. “Le-am spus să-mi zică Unchiul Hussein, nimeni n-a ştiut că adevăratul meu nume e Pili.”

    Astfel, femeia a început să lucreze în tunelurile de sute de metri, 10-12 ore pe zi, săpând în căutarea tanzanitului.

    A trecut doar un an până să dea lovitura, descoperind două zăcăminte importante; cu banii câştigaţi, a construit case pentru fraţii şi părinţii ei şi a angajat mai mulţi mineri ca să lucreze alături de ea.

    Identitatea ei a fost dezvăluită ca urmare a unei întâmplări extraordinare: o femeie din zonă a spus că a fost violată, iar poliţia a arestat mai mulţi mineri, printre care şi Pili, ca suspecţi.

    A cerut să fie examinată de o femeie, pentru a dovedi că nu putea fi vinovată de viol, iar la scurt timp după poliţia a eliberat-o.

    Colegilor săi le-a luat o bună perioadă de timp pentru a se obişnui cu ideea că Unchiul Hussein era, de fapt, o femeie. “Cred că unii m-au luat în serios doar când m-am căsătorit, câţiva ani mai târziu”, povesteşte ea.

    Pili Hussein a reuşit să îşi construiască o carieră de succes, astăzi deţinând o companie minieră cu peste 70 de angajaţi.

  • Presa din Polonia: “Nadia Comăneci a fost violată şi torturată de Nicu Ceauşescu!” Reacţia fostei gimnaste

    Despre Nadia Comăneci există multe legende care susţin că a avut foarte mult de suferit în perioada comunismului. Una dintre ele este că Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu, ar fi maltrat-o. Despre acest subiect scrie şi publicaţia Przeglad Sportowy, care susţine că fost mare gimnastă “a fost violată şi torturată de Nicu Ceauşescu”, lucru care a ambiţionat-o şi mai mult să fugă din ţară.
     
    “Gimnasta Nadia Comaneci a ieşit de sub jugul sclaviei lui Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului însângerat, la sfârşitul anilor ’80. Nicu a violat-o şi a torturat-o pe eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal şi Moscova până când aceasta a fugit prin Ungaria şi Austria în Statele Unite”, scriu cei de la Przeglad Sportowy, citaţi de ziare.com.
     

  • A depus plângere că a fost violată, dar ea a fost cea arestată. Acuzaţiile incredibile care i se aduc

    O femeie din Olanda, care a reclamat că a fost violată, în timp ce se afla în vacanţă în Qatar. Cu toate acestea, tânăra a fost cea arestată, poliţiştii aducându-i acuzaţii incredibile.  Femeia, în vârstă de 22 de ani, pe care CNN a identificat-o doar după numele Laura, se afla la barul unui hotel, bând cu o prietenă. La un moment dat, aceasta a început să se simtă rău, potrivit avocatului angajat de familia sa, Brian Lokollo. Ulterior, aceasta s-a trezit într-un loc necunoscut şi a realizat îngrozită că fusese violată.

    “Din ceea ce ştiu, până la acest moment, este ţinută în custodie pentru că a făcut o plângere că a fost abuzată fizic”, a declarat avocatul Lokollo pentru CNN.

    Află aici care sunt acuzaţiile incredibile care i se aduc tinerei care a făcut plângere la poliţie că a fost violată

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Refugiaţi din taberele din Germania, acuzaţi de violuri, abuzuri sexuale şi proxenetism – FOTO, VIDEO

    În oraşul Giessen, care are o populaţie de 78.000 de locuitori, se află cea mai mare tabără destinată refugiaţilor din Orientul Mijlociu, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că Germania doreşte să primească imigranţii care fug din calea războiului din Siria.

    Potrivit Daily Mail, autorităţile din Germania sunt însă îngrijorate de numărul mare de migranţi care au ajuns în această ţară în ultima perioadă. Potrivit estimărilor, peste un milion de oameni sunt aşteptaţi să ajungă în Germania până la sfârşitul anului.

    În scrisoarea citată se menţionează că tabără nu este deloc “un loc al păcii”, aşa cum ar trebui să fie, ci dimpotrivă: “Afluxul tot mai mare de refugiaţi a complicat situaţia femeilor şi a tinerelor de la tabăra din Giessen şi alte asemenea locuri. Numeroase violuri şi abuzuri sexuale au avut loc. Multe femei dorm îmbrăcate în haine de stradă, nu merg la toaletă noaptea, de teama de a nu fi violate. Chiar şi în timpul zilei, femeilor le este frică să meargă prin tabără.  Femeile reclamă că, atât ele, cât şi fiicele lor, au fost violate sau supuse agresiunilor sexuale”.

    “Este un lucru dovedit că în cultura musulmană femeile şi copiii nu sunt protejaţi. Această situaţie este în sprijinul celor care atribuie femeilor un rol inferior şi care le consideră pe cele care călătoresc singure drept un vânat. Multe dintre femei au fugit din ţara lor pentru a scăpa de căsătoriile forţate sau de abuzuri, crezând că aici vor avea o viaţă liniştită. Însă, nu s-a întâmplat asta”, se mai arată în scrisoare.

    Potrivit Daily Mail, unul dintre refugiaţi confirmă aceste informaţii. “Tabăra este un loc periculos. Bărbaţi de diferite naţionalităţi se luptă între ei şi femeile sunt atacate”, a declarat Atif Zahoor, care a venit în Germania cu familia sa, având paşapoarte false.

    Cotidianul britanic menţionează, de asemenea, că autorităţile locale sunt îngrijorate de situaţia creată, ţinând cont că în oraşul lor, care este un centrul universitar unde învaţă 24.000 de studenţi, sunt cazaţi peste 6.000 de sirieni, pakistanezi, kurzi sau irakieni. Mulţi dintre refugiaţi merg în grupuri pe stradă şi chiar fac observaţii femeilor că nu sunt îmbrăcate corespunzător.

    În scrisoarea trimisă de organizaţiile care luptă pentru drepturile femeilor se menţionează, de asemenea, că în unele tabere din Germania se practică prostituţia forţată: “Primim un număr tot mai mare de reclamaţii legate de prostituţie forţată. Aceste cazuri nu sunt izolate”.

    În tabăra din oraşul Bayernkaserne, bărbaţi, femei şi copii dorm la un loc în corturi, iar unul dintre angajaţi a declarat, pentru un post local de televiziune, că această tabără “este cel mai mare bordel din oraş”.

    Daily Mail menţionează că unii dintre agenţii de securitate, angajaţi de statul german pentru a asigura ordinea în aceste tabere, au fost găsiţi de poliţie că traficau droguri, arme şi cuţite pentru migranţi şi că nu relatau cazurile de prostituţie.

  • Vaslui: Şapte susţinători ai tinerilor condamnaţi pentru viol, sancţionaţi de Jandarmerie

    Inspectoratul Judeţean de Jandarmi (IJJ) Vaslui a sancţionat şapte persoane din localitatea Văleni pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, după ce au provocat un scandal vineri, în timpul procesului celor şapte tineri acuzaţi de viol, de la Judecătoria Vaslui.

    Astfel, doi tineri care au avut un schimb de replici cu susţinători ai victimei violului au fost amendaţi cu câte 200 de lei, vineri ei fiind ridicaţi de jandarmi şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene. De asemenea, un alt tânăr, care a îmbrâncit un cameraman la finalul procesului, a fost amendat cu 400 de lei.

    Totodată, alte patru persoane au fost sancţionate contravenţional cu avertisment.

    ”În urma incidentelor de vineri, s-au aplicat şapte sancţiuni contravenţionale pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Nu s-a întocmit niciun dosar penal pe numele vreunei persoane prezentă în faţa Judecătoriei Vaslui”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX inspectorul-şef al IJJ Vaslui, Paul Smântână.

    Cei şapte tineri acuzaţi că au violat o fată de 18 ani au fost condamnaţi, luni, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între 5 ani şi opt luni şi 8 ani şi patru luni de închisoare, precum şi la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui. El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie. Astfel, cei şapte au fost ridicaţi de la locuinţele lor, luni după-amiază, de către poliţişti şi duşi în arestul Poliţiei.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.