Tag: Vin

  • Franţa se confruntă cu scăderea producţiei de vin din cauza vremii

    Producţia de vin din Franţa ar putea scădea cu până la 30% în acest an la cel mai redus nivel din ultimele decenii, după ce viile au fost afectate de îngheţurile de primăvară şi de ploile de vară, a declarat ministerul agriculturii, citat de Reuters.

    Producătorii de şampanie au avertizat că recolta potenţială este redusă la aproximativ jumătate din cauza îngheţurilor severe din primăvară, urmate de ploi torenţiale de vară care au cauzat ciuperci şi mucegai.

    În prima sa estimare pentru producţia naţională de vin, ministerul francez apreciat că în 2021 vor fi produşi între 32,6 milioane şi 35,6 milioane de hectolitri, cu 24-30% mai puţin decât anul trecut.

    Un hectolitru este echivalentul a 100 de litri sau 133 de sticle de vin standard.

    “Producţia de vin din 2021 va fi slabă din punct de vedere istoric, sub nivelurile din 1991 şi 2017, care au fost, de asemenea, afectaţi de îngheţ sever în primăvară”, a declarat ministerul într-un raport.

    Producţia generală ar fi cea mai scăzută din 1970, au arătat datele ministerului, aproape toată fiind afectată de îngheţuri.

    Între timp, mucegaiul generat de vara umedă a afectat zone precum Champagne, Alsacia şi Beaujolais.

    Producătorii de vin au estimat anterior că îngheţurile pot reduce producţia cu o treime.

    Producătorii de şampanie spun că practica lor de lungă durată de a adapta oferta cu stocurile din anotimpurile anterioare va preveni orice creştere a preţurilor.

    Impactul asupra pieţei mai largi a vinului poate depinde eventuale restricţii suplimentare asupra ospitalităţii şi turismului.

    În Italia, cel mai mare producător de vin din lume, asociaţia fermierilor Coldiretti estimează că producţia ar putea scădea cu 5-10% în acest an, la 44-47 milioane de hectolitri.

    Temperaturile ridicate au grăbit rrecoltarea în sud, în timp ce în nord creşterea strugurilor este întârziată cu aproximativ 10 zile după ploile abundente, a spus Coldiretti.

  • Europa pe verde: Persoanele care vin din ţările europene nu vor mai sta în carantină. Grecia şi Franţa au trecut pe lista verde

    Persoanele care vin din ţările europene nu vor mai sta în carantină la venirea în România, conform listei ţărilor cu risc epidemiologic actulizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU). Grecia şi Franţa au trecut de pe lista galbenă, unde era nevoie de prezentarea unui rezultat negativ al testului PCR sau dovada vaccinării, pe lista verde, ceea ce înseamnă că cei care se întorc din aceste ţări nu vor mai sta în carantină şi nici nu vor trebui să prezinte o dovadă a imunizării sau testării.

    Intrarea Greciei pe lista verde a fost aşteptată de agenţiile de turism care organizează vacanţe în această destinaţie, astfel că, turiştii care nu sunt vaccinaţi, nu se vor mai testa la întoarcerea în România.

    Marea Britanie este singura ţară din Europa care rămâne pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, în ciuda ratei scăzute de infectare, mai exact de 1,3 infectări la mia de locuitori, ceea ce înseamnă că cei care se întorc în România din această ţară vor sta în carantină. Însă, CNSU a luat hotărârea de a ţine în continuare Marea Britanie pe lista roşie din cauza variantei Delta de coronavirus cu o transmitere mult mai ridicată.

    Grecia acceptă la intrarea în ţară prezentarea unui rezultat negativ al testului PCR efectual cu cel mult 72 de ore anterior intrării în statul elen, o dovadă care atestă efectuarea unui vaccin sau prezentarea unei dovezi conform căreia persoanele au fost diagnosticate pozitiv cu COVID, într-o perioadă cuprinsă între 2 şi 9 luni anterior intrării în Grecia. De asemenea, prezentarea rezultatului negativ al testului nu se aplică în cazul minorilor cu vâsta de până la 5 ani.

    Totodată, Franţa acceptă intrarea în ţară a celor care vin din România doar cu dovada vaccinării, iar cei care nu sunt vaccinaţi vor fi nevoiţi să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR sau antigen, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de plecare.

    „Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puţin două săptămâni de la a doua injecţie cu vaccinurile care se fac cu doză dublă – Pfizer, Moderna, AstraZeneca – , patru săptămâni de la injecţia pentru vaccinul cu doză unică – Johnson & Johnson – şi două săptămâni de la injecţia făcută în cazul persoanelor care au fost infectate cu Covid-19 şi pentru care, în Franţa, este necesară o singură injecţie”, se arată pe site-ul Ministerului de Externe.

     

  • Pandemia ne-a învăţat să bem mai mult acasă

    Vinurile bune au fost o evadare din lockdown pentru mulţi consumatori, care nu au mai putut să meargă la restaurant. Consumul a scăzut anul trecut până la nivelul anului 2002, dar comenzile online au crescut şi s-a băut mai mult acasă şi mai mult vin de calitate.

    Richard are un magazin de vinuri la Alcalá de Henares, lângă Madrid, unde îi învaţă pe clienţi cum să deosebească aromele şi să aleagă un soi bun.

    „Acesta este un tabel cu aromele pe care le putem găsi într-un vin. Le-am clasificat pe vinuri albe, vinuri roşii, vinuri de butoi sau fără butoi şi defectele cele mai întâlnite”, a spus Richard del Rincón, comerciant de vinuri.

    Richard se străduieşte să-şi încânte clienţii cu vinuri care sunt elaborate şi prin tehnici ecologice, cum este vinul biodinamic, produs în concordanţă cu fazele lunare.

    „De pildă, iarna sunt organizate muncile la vie în funcţie de ultima Lună nouă sau plină şi s-a dovedit nu doar la culturile de struguri, ci şi la copacii fructiferi, că este benefic să respecţi aceste faze lunare”, a spus Richard del Rincón, comerciant de vinuri.

    Dacă restaurantele au fost închise, consumatorii au continuat să cumpere vinuri online şi de la supermarket. Spaniolii au cumpărat mai puţin vinurile sub 3 euro şi au consumat produse mai scumpe. Cea mai mare scădere, de 11 la sută, au suferit-o vinurile spumante, odată cu anularea evenimentelor de orice fel.

    Vinul este legat acum mai mult de viaţa noastră socială, de vacanţe, de timpul nostru liber.

    „Bem cantităţi mai mici, dar alegem vinuri diferite, speciale şi cu o sensibilitate mai mare. Sunt vinuri care îţi fac pielea de găină”, a spus Richard del Rincón.

    Europenii au consumat 112 milioane de hectolitri de vin anul trecut. Italienii au băut cu 7,5 % mai mult, francezii şi germanii au băut la fel, iar spaniolii au consumat cu aproape 7 % mai puţin.

  • Compania românească care a intrat în Cartea Recordurilor si deţine trei recorduri mondiale

    Producătorul de vinuri Cotnari a intrat în Cartea Recordurilor. Academia Recordurilor Mondiale a confirmat faptul că firma din România deţine trei recorduri.

    Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy) a anunţat pe site-ul oficial că trei recorduri mondiale au fost obţinute de compania Cotnari.

    Primul record a fost atribuit pentru Grasa de Cotnari, cel mai premiat vin din lume.

    „Vinul Grasa de Cotnari al României, un soi de vin românesc asociat regiunii vitivinicole Cotnari, din judeţul Iaşi (regiunea istorică a Moldovei), unde a fost cultivat încă de la stăpânirea prinţului Ştefan cel Mare (1457-1504), a câştigat 144 de medalii de aur şi 61 de argint în competiţiile internaţionale doar în ultimii 10 ani, stabilind astfel recordul mondial pentru cel mai premiat vin”, au anunţat reprezentanţii companiei.

    Al doilea record este pentru cramă, aceasta fiind cea mai premiată din lume. Crama a câştigat, în ultimii 10 ani, nu mai puţin de 588 de medalii, la concursurile internaţionale de vin, dintre care 322 medalii de aur şi 266 de argint medalii, pentru vinurile prezentate în competiţii, stabilind astfel recordul mondial pentru cea mai premiată cramă.

    Al treilea record este pentru cea mai mare bătaie cu şampanie. Pentru a promova noua gama de produse spumante, crama Cotnari a organizat o luptă cu vinuri spumante la care au participat 135 de studenţi din Centrul Universitar Iaşi. Evenimentul a avut loc la Iaşi, la Casa de Cultură a Studenţilor.

  • A murit unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din România. El a fondat cel mai mare producător de vinuri de pe piaţa din România

    Liviu Octavian Necşulescu, fondatorul Jidvei, cea mai mare companie de vinuri din România, a murit la vârsta de 91 de ani. Originar din Brăila, cu afaceri în judeţul Alba, el va fi înmormântat la Constanţa.

    Reprezentanţii Jidvei au anunţat, miercuri, pe pagina de Facebook, faptul că Liviu Necşulescu, „neostenitul <domn Liviu> cum îl ştim toţi cei care am avut bucuria de a-l cunoaşte sau de a-l întâlni, a plecat dintre noi spre zări mai senine, într-o zi cu soare blând de primăvară”.

    Liviu Necşulescu a murit marţi, la vârsta de 91 de ani.

    El a început afacerea „Jidvei” în 1999, când a cumpărat o parte din fosta Întreprindere Agricolă de Stat Jidvei.

    După ce a preluat podgoria Jidvei, Necşulescu a cumpărat dealuri de la ţărani, pentru a le planta cu viţă de vie.

    În timp, Jidveiul a devenit cel mai vândut vin alb sec din ţară.

  • Afaceri de la zero. Florin Chirodea produce 100.000 litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania şi vrea să deschidă câte un winehouse în marile oraşe ale ţării

    În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Investiţia în unitatea de producţie şi plantaţie a ajuns la 100.000 euro.

    Florin Chirodea, un antreprenor din judeţul Bihor, produce circa 100.000 de litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania. Antrepreno­rul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă propriul magazin de desfacere, iar ulterior să ajungă cu câte un winehouse în fiecare oraş mare din România.

    Povestea Blood from Transylvania a început în urmă cu aproape şase ani când Florin Chirodea deţinea o plantaţie de coa­căze negre şi a realizat faptul că segmen­tul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România.

    „Era doar un vis, ideea de procesare era doar un vis, înainte să încep plantaţia m-am gândit ce pot să fac, am luat pe rând toate posibilităţile, gemuri, dulceţuri, siropuri, am zis că piaţa este suprasaturată şi am am ho­tă­rât să fac vin şi aşa am început. Mi-am dat seama că segmentul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România din punct de vedere al procesării“, spune Florin Chirodea.

    Antreprenorul spune că diferenţa între un vin din fructe şi unul clasic, din struguri, nu este foarte mare. Vinul din fructe are ne­voie de mai mult zahăr pentru a putea ajuta la fermentare, dar procesul de fermentare este acelaşi cu cel al strugurilor, dar există, totuşi, diferenţe ale proprietăţilor fizice, nu­trienţi şi vitamine.

    Florin Chirodea, pe lângă partea de pro­duc­ţie, deţine trei hectare de coacăze negre, iar împreună cu familia sa mai are încă trei hectare de afine, astfel că restul fructelor le cumpără de la producători locali.

    „Am investit în jur de 100.000 euro în plantaţie, cât şi în spaţiul de procesare, nu am ac­cesat fonduri europene şi nu cred că voi ac­cesa. Când am decis să pornesc acest plant de pro­cesare nu am găsit programul potrivit pen­tru mine, producând alcool e mai greu să acce­sezi fonduri europene şi am decis să fac din fonduri proprii“, precizează Florin Chirodea.

    Produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

    Produsele au fost lansate în luna august a anului trecut, perioada de autorizare a durat circa doi ani. În prezent, cel mai important canal de vânzare este propriul site, dar cu toate acestea produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

    „Reuşim să facem 100.000 de litri de vin pe an, dar având în vedere care este situaţia de acum nu avem o producţie foarte mare pentru că piaţa de desfacere nu este atât de mare, nu poţi să foloseşti toate resursele ca să intri în piaţă, restaurantele abia au fost deschise, sperăm să fie mai bine“, explică antreprenorul.

    În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Pentru anul acesta antreprenorul intenţionează să mai lanseze încă şapte produse şi anume vinuri spumante din diverse fructe.

    Antreprenorul spune că atunci când a luat decizia de a produce vin din fructe s-a uitat şi la ţări unde acest produs este destul de popular, în special în ţările nordice, acolo unde nu există un sol potrivit pentru culturile de viţă de vie.

    „Această piaţă este doar în creştere, va dura ceva timp, sunt conştient că această afacere se va dezvolta în timp, trebuie să am răbdare, dar afacerea este în creştere. În America acest domeniu are o creştere de 10% în fiecare an“, precizează Florin Chirodea.

    Antreprenorul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă primul magazin de desfacere în Oradea, unde vor fi prezente doar vinuri din fructe. Ulterior, Florin Chirodea îşi doreşte să ajungă cu câte un wine house în fiecare oraş mare. Pe lângă acest lucru, antreprenorul are în plan să aducă şi vinuri din fructe exotice precum banane.

    „Vreau să deschid un lanţ propriu de magazine magazine în marile oraşe, să mă axez pe conceptul de vin din fructe. Va fi un concept doar cu vinuri din fructe, poate voi aduce vinuri din fructe exotice, precum vin din banane, vinuri din fructe care la noi nu există“, mai spune Florin Chirodea.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • De azi, Mysterium înseamnă şi vinuri spumante super-premium, obţinute prin metoda tradiţională

    Grijă şi drag de vie, de peste 20 de ani. Iar din 2012, Gama Mysterium adăugându-se portofoliului Jidvei, pentru un plus de imaginaţie în arta vinului. În tot acest timp, am rămas fideli ideilor în slujba cărora ne punem eforturile zi de zi: respectul pentru oameni, inovaţia, curajul de a încerca lucruri noi, investiţii, loialitatea faţă de pământurile frumoase ale ţării. Ne bucurăm şi suntem recunoscători că putem face ce ne place, într-un ritm potrivit celei mai înalte calităţi în producţia de vin.

    Azi, suntem bucuroşi că unul dintre proiectele noastre de suflet nu numai că a prins contur, dar a devenit realitate. O realitate la care au pus umărul mulţi oameni cărora se cuvine să le mulţumim. Priceperea vinificatorilor şi viziunea curajoasă a managementului Jidvei au făcut posibilă lansarea a două produse super-premium: vinurile spumant Mysterium Alb Brut şi Mysterium Roze Brut, Vintage 2017. Produse prin metoda tradiţională, ele sunt reprezentarea ideală a terroir-ului Târnavelor.

    Ambele sunt aici. Le sărbătorim separat şi împreună. În nuanţe deschise de roze-somon, dar şi galben-pai, cu note primare de fructe roşii, dar şi note intense şi persistente, specifice de autoliză: pâine proaspăt scoasă din cuptor. Cele două vinuri spumante reprezintă capătul unui drum plin de provocări şi entuziasm, dar şi începutul unuia nou şi ambiţios.

    Astfel, produse într-o ediţie limitată de câte 15.000 de sticle, cele două vinuri spumante din gama Mysterium completează şi complimentează preferinţele consumatorilor care înţeleg valoarea unui produs de calitate, care înţeleg şi sărbătoresc luxul fără a epata. Le mulţumim şi vă mulţumim.

    Mysterium este o poveste despre vin, despre oameni şi despre curajul de a face lucrurile altfel. Am imaginat labirintul Mysterium în 2012 şi de atunci vinificatorii noştri au creat cupaje care încântă şi intrigă iubitorii de vinuri. Medaliile obţinute de-a lungul anilor la concursuri naţionale şi internaţional vorbesc nu doar despre calitatea vinurilor, ci şi despre creativitate, viziune şi inovaţie.

    Povestea acestei game este întregită acum de un nou labirint – vinurile spumante Mysterium Vintage 2017. Create cu pasiune şi desăvârşite de timp, Mysterium Brut şi Mysterium Roze Brut celebrează viaţa cu exuberanţa şi bucuriile ei simple.

    Ne mândrim să putem spune că Jidvei este, astăzi, cel mai vechi producător de vinuri spumante din România, cu o tradiţie de peste 60 de ani. Şi pentru că ne plac provocările, nu ne oprim aici.  Ducem tradiţia mai departe, cu mândrie, tinzând către excelenţă, iar vinul spumant Mysterium Vintage 2017 reprezintă încă un pas în desăvârşirea artei vinului.”, a spus Ana Necşulescu, manager marketing Jidvei.

    Pentru a afla mai multe despre vinurile spumante Mysterium, vă invităm aici: https://www.jidvei.ro/spumant-mysterium/

     

  • Cu paharul lângă tastatură

    Dorinţa de a bea un vin bun (sau poate mai multe) este unul dintre efectele mai optimiste ale pandemiei asupra consumatorilor „închişi” în case. Acum ei îşi pot mări lista de etichete preferate – studiind vinul, cum altfel, decât online. Cum se organizează o degustare  de vin lângă tastatură?

    Romanian Wine Academy a apărut într-un context cât se poate de neobişnuit, de vreme ce vinul a fost consumat cu precădere acasă, iar românii au dorit să devină mult mai informaţi atunci când aleg un anumit soi, intenţionând să facă alegeri corecte, în funcţie de ocazie, dar şi pentru preparatele culinare servite, spun reprezentanţii acestui business.

    „Şcoala de vin” este un proiect rezultat al schimbărilor produse de pandemie, fiind acreditată de The Wine and Spirit Education Trust (WSET). Se adresează pasionaţilor de vinuri şi profesioniştilor din industrie, dar oferă şi posibilitatea acreditării internaţionale pentru studii în domeniul vinului.

    „Cei care urmează cursurile WSET dobândesc informaţii valoroase, îşi formează un sistem de degustare standardizat, care să le permită să vorbească şi să înţeleagă limbajul universal al vinului. Cursurile prezintă şi o componenta aplicativă, degustările, care completează perfect informaţiile bine organizate. Absolvenţii pot alege corect un vin, în funcţie de ocazie, pot face asocieri culinare reuşite şi chiar inedite”, spune Diana Pavelescu, fondatorul RWA şi Secretar General al ADAR (Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România).

    De asemenea, o diplomă WSET poate fi o resursă personală valoroasă, din moment ce este cea mai importantă acreditare la nivel internaţional pentru studii în domeniul vinului şi al spirtoaselor. Dincolo de limbajul tehnic, cunoscut de comercianţi şi producători, WSET ajută la stabilirea unei direcţii eficiente de comunicare cu publicul ţintă. „Aşadar, pentru pasionaţii de vin, reprezintă o îmbunătăţire a vieţii personale, iar pentru cei care lucrează în industrie, certificatul WSET implică o îmbunătăţire a vieţii profesionale”, a adăugat Diana Pavelescu.

    În lipsa contextelor de socializare, cumpărăturile din magazine şi comenzile online au crescut în mod constant de-a lungul crizei provocate de coronavirus. Totodată, chiar dacă nivelul de consum din HoReCa a scăzut dramatic, românii care au lucrat în regim remote au devenit mai înclinaţi spre cunoaşterea vinurilor, alegând în primul rând soiuri autohtone, precum Feteasca Neagră şi Feteasca Regală. Degustările din mediul virtual au devenit o variantă fiabilă în perioada de carantină, fiind avantajaţi atât oamenii din industrie, cât şi cei care îşi doreau să participe la astfel de evenimente, grup ce s-a dovedit tot mai greu de organizat în offline.

    „Am remarcat o schimbare a percepţiei privind degustările online şi prezentările de profil, am fost nevoiţi să trecem parţial în online şi cramele a fost nevoie să facă lansările în online, unele cu succes, altele cu stângăcie, dar cu toţii am fost într-o situaţie nouă. Personal, cred că am fost printre primii care au experimentat degustările online, într-un proiect realizat pentru Oficiul Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova”, a adăugat fondatorul RWA. Astfel, participanţii primeau acasă sticlele produse pentru fiecare ediţie şi au putut face comparaţii între soiuri sau metodele de vinificare, însă, cel mai important, puteau vorbi direct cu producătorul şi aveau posibilitatea de a înţelege filosofia care stă în spatele fiecărui vin.

    Diana Pavelescu a intrat în această industrie din nevoia de a dezvolta un sector într-o companie care vindea enzime pentru bere şi alte produse alcoolice, preluând la un moment dat divizia dedicată vinurilor. Ulterior, totul s-a transformat în pasiune, după ce a finalizat cursurile de degustători autorizaţi din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare de la Valea Călugărească. În plus, a participat în calitate de jurat la mai multe concursuri internaţionale, printre care se numără Asia Wine Trophy, Berliner Wien Trophy, Concours Mondial de Bruxelles, Città del Vino şi Le Mondial des Vins Blancs.

    În prezent, Diana Pavelescu este consilier de vin al ministrului Agriculturii, Adrian Oros, şi creează o piaţă de desfacere pentru vinurile româneşti în Asia şi Statele Unite. De asemenea, promovează vinul românesc pe social media în calitate de ambasador şi Alumni WSET şi organizează masterclassuri şi sesiuni de degustări private. „Străinii au făcut deja investiţii în crame din România. Ce este drept, mai puţine decât în alte domenii, fiindcă este o afacere grea, e vorba de investiţii pe termen lung, pentru generaţiile următoare, însă dacă ne uităm la faptul că Antinori a investit în România, fiind una dintre cele mai mari case de vin din lume, cu peste 500 de ani de tradiţie, înseamnă că România este într-adevăr o ţară cu potenţial foarte bun din punct de vedere viticol. Consider că este o diversificare fiabilă a portofoliului de investiţii, însă este o investiţie destul de grea şi pe termen lung. Dacă ar fi să începi un proiect şi să replantezi acum, poate, în cel mai fericit caz, în 8 ani de zile, poţi ajunge pe piaţă, să începi să fii cunoscut şi să nu mai trebuiască să investeşti bani în această afacere.”

    În consecinţă, investitorii vor avea nevoie de multă răbdare, având în vedere că via începe să producă în al treilea an de la plantare şi ajunge la o capacitate maximă abia în anul 5. Însă afacerea este fiabilă în condiţiile actuale şi ar trebui să fie un concept strâns legat de industriile turismului şi produselor naturale, spune Diana Pavelescu. Însă pentru a avea un turism viticol, ar trebui să avem mai întâi spaţii de cazare, infrastructură şi ar trebui să existe o variantă prin care cramele îşi pot construi spaţii de cazare în aceeaşi zonă cu cele de degustare. „Ar trebui să existe un plan naţional strategic, un set de prevederi şi măsuri, care, pe lângă aceste spaţii de cazare şi degustare despre care vorbeam, să includă şi un plan de comunicare, atât în ţară cât şi în străinătate.”

  • Victor Bostan, CEO Grup Purcari: Vrem să fim campionul Europei Centrale şi de Est la producţia de vinuri

    Să fii oenolog era, în perioada sovietică, una dintre cele mai prestigioase meserii din Republica Moldova, alături de cele de medic şi profesor. Moştenirea culturală transmisă de-a lungul generaţiilor a „fermentat” până când vinurile moldoveneşti au devenit un bun candidat pentru rafturile vesticilor. Iar studiile de oenolog, alături de dragostea transmisă în familie, l-au transformat pe Victor Bostan în fondatorul unui grup care ţinteşte statutul de cel mai mare  producător de vinuri al Europei Centrale şi de Est.

    I. Povestea

    „Imediat după facultate am lucrat ca oenolog şi oenolog principal la o importantă vinărie sovietică pentru 10 ani. Acolo am primit principala doză pentru a deveni oenolog, era cea mai nouă şi cea mai performantă vinărie în acele vremuri ale anilor ă80, de aceea acolo am avut ce învăţa”, îşi aminteşte Victor Bostan, CEO al grupului Purcari, începuturile sale în lumea vinului şi, odată cu acesta, a unor branduri despre care cei cărora băutura zeilor nu le este străină au auzit.

    În prezent, la aproape două decenii după ce antreprenorul a cumpărat prima vinărie (Bostovan), grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin şi brandy din Europa Centrală şi de Est, gestionând aproximativ 1.000 de hectare de podgorii şi patru vinării din România şi Republica Moldova: Purcari, Crama Ceptura, Bostavan şi Bardar. Grupul deţine un portofoliu compus din mai multe branduri de vin şi vin spumant, din toate categoriile de preţ, precum şi un brand de divin premium.

    Purcari este totodată şi unul dintre cei mai mari exportatori din Republica Moldova, cu livrări în peste 30 de pieţe din Europa, Asia şi America, distribuţia împărţindu-se cu precădere în România, Polonia, China, Ucraina fiind o piaţă strategică, în care deja se înregistrează creşteri îmbucurătoare. La nivel de recunoaştere internaţională, grupul Purcari a fost recompensat cu numeroase medalii câştigate la concursurile internaţionale de profil.  

    Dincolo de aceste recunoaşteri, în anul 2018 Grupul Purcari Wineries a devenit prima companie din Republica Moldova care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, acţiunile  WINE fiind incluse în structura indicelui principal BET. Purcari s-a listat în timpul unora dintre cele mai dure corecţii de pe pieţele de capital din ultimii ani, oferta fiind închisă cu succes la preţul minim de 19 lei, valoarea acesteia fiind de 186 milioane de lei. În prezent, compania a ajuns la o capitalizare de peste 400 de milioane de lei, iar cele mai recente rezultate financiare ale companiei indicau afaceri de 138 de milioane de lei în primele 9 luni ale anului 2020, în timp ce profitul net ajunsese la valoarea de 25,5 milioane de lei.

    Povestea din spatele acestor cifre se leagă de dragostea pentru vin a lui Victor Bostan, moştenită de la bunicii care cultivau în bucata de pământ de lângă casă soiuri europene de struguri şi făceau un vin excelent în perioada copilăriei sale, pentru care erau renumiţi în comună şi prin împrejurimi.

    Această pasiune pentru vin şi faptul că meseria de oenolog se număra în perioada sovietică printre ocupaţiile de prestigiu în Republica Moldova, alături de cele de medic şi profesor, după cum spun reprezentanţii companiei, l-au determinat pe tânărul Victor Bostan să se îndrepte către studiile superioare la Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de Tehnologie, specialitatea Tehnologia Vinului, pe care a absolvit-o în 1982.  

    După încheierea perioadei sovietice în Republica Moldova, Victor Bostan a intrat în afaceri, iar în anul 1995 a cumpărat o gospodărie agricolă, cu o vinărie veche, pe care a renovat-o, a reconstruit-o şi atunci a pornit „businessul adevărat cu vin”, după cum spune astăzi.

    Înainte de anii 2000, când criza a stopat vânzările şi producţia a devenit problematică, Victor Bostan şi-a orientat atenţia către regiunea Krasnodar (cea mai importantă zonă viticolă a Rusiei), unde a cumpărat o vinărie mare, dar aflată într-o stare deplorabilă. S-a ocupat de renovare în totalitate, de la zero, cu linii de îmbuteliere şi utilajele moderne, iar după 6-8 luni de investiţii  în reutilare a repornit producţia.

    În doi ani, vinăria din Krasnodar urca în topul producătorilor şi astfel a devenit o ţintă interesantă pentru investitori, iar pentru Victor Bostan a însemnat oportunitatea de a reveni în Moldova şi de a începe noi investiţii, în România şi Moldova.

    A cumpărat mai întâi Etulia, apoi Oneşti, apoi Purcari, Ceptura şi, începând din 2002-2003, a început renovarea şi reconstrucţia lor. La fel ca în cazul vinăriei din Krasnodar, toate aceste vinării erau într-o stare deplorabilă, dar foarte rapid au fost ridicate una după alta: în 2003 Etulia Bostavan, în 2004 Purcari şi Ceptura.

    Din 2003, după analize amănunţite asupra solului, s-a început replantarea pe circa 900 de hectare, iar în câţiva ani, compania ajunsese deja pe locul cinci ca exporturi din Republica Moldova.

    Crizele nu au ocolit grupul antreprenorului, iar prima dintre acestea a venit în 2006, odată cu embargoul impus de Rusia, când au fost distruse circa 4 milioane de sticle, aflate în depozitul din Moscova şi pe linia de distribuţie. A fost anul în care Victor Bostan a contabilizat pe minus 12 milioane de dolari, la preţ de cost, nu de vânzare. Cu responsabilitatea a peste 500 de angajaţi, având în spate toate investiţiile în producţie realizate, a reuşit să găsească calea de repliere şi a luat decizia salvatoare: a atras fondul IFC al Băncii Mondiale şi a primit de la aceasta capitalul necesar pentru noi investiţii. Astfel, România a devenit piaţa salvatoare şi, în acelaşi timp, platforma de extindere către Europa Centrală şi de Est.

    Au mai urmat momente grele – criza mondiala, cel de-al doilea embargo impus de Rusia, dar din toate, grupul Purcari a ieşit cu lecţii învăţate, mai puternic şi mai dornic să-şi dovedească potenţialul, spune Victor Bostan. Începând cu anul 2013, toate eforturile de extindere au început să se concentreze din punct de vedere al pieţelor de desfacere pe Europa Centrală şi de Est: în primul rând România, apoi pe  Polonia, Cehia, Slovacia şi Ţările Baltice.

     

    II. Cum se „învecheşte” un vin nou ?

    Este adevărat că vinul este mai bun odată cu timpul, însă inovaţiile nu trebuie să lipsească din ecuaţia reuşitei nici în industria vinului. De-a lungul timpului, companiile din cadrul grupului Purcari au investit constant în tehnologie şi în resursa umană: „În prezent, avem cele mai bune utilaje pentru producerea vinurilor de calitate. Am investit în utilajele de ultimă generaţie, avem utilaje de selecţie a bobiţelor în regim automat Peleng şi, astfel, am exclus munca manuală, iar asta ne permite să facem o selecţie foarte minuţioasă şi îndepărtarea completă a ciorchinelor care împiedică formarea gustului rafinat al vinului. Astfel, păstrăm gustul şi aroma vinului”, descrie antreprenorul cele mai recente investiţii ale companiei. În ultimii ani, Crama Ceptura, parte din grupul Purcari, a realizat o investiţie în valoare de 3 milioane de euro în tehnologie, cu scopul clar de a creşte continuu calitatea.  

    În 2020, au continuat şi investiţiile în oamenii care lucrează la vinărie, filosofia companiei axându-se pe o perfecţionare continuă a vinificatorilor şi oenologilor, care iau parte la diferite traininguri şi se perfecţionează continuu. „Avem, la Purcari, o echipă profesionistă şi tehnică performantă, ceea ce ne permite să producem vinuri apreciate pe toate pieţele lumii.”

     „Toate aceste investiţii au fost dictate pe de o parte de dorinţa noastră declarată de a deveni campionul CEE în producţia de vinuri, dar şi de noile tendinţe de consum şi evoluţia acestora spre premiumizare”, menţionează Victor Bostan obiectivul asumat de grup.

    Necesitatea de a inova este dictată şi de evoluţia consumatorului, care acum se informează, este atent la calitatea produselor, la informaţia de pe etichetă : „Rolul pasiv al consumatorului din trecut s-a schimbat, acum consumatorii sunt proactivi, creează comunităţi de entuziaşti ai vinului, învaţă despre lumea vinului, învaţă principiile degustării şi ale asocierii culinare, participă la ateliere tematice. Trăim o perioadă extraordinară pentru cultura vinului şi Purcari este printre primii promotori în acest sens”.

    De altfel, Victor Bostan spune că nevoia de a păstra o legătură permanentă cu un consumator aflat în continuă schimbare, este una dintre principalele provocări cu care se confruntă, astfel încât să îi intuiască dorinţele şi să îi respecte aşteptările. „Clienţii noştri sunt tot mai atenţi, mai educaţi şi pretenţioşi, iar noi trebuie să ţinem pasul cu cerinţele lor. Vrem să răspundem printre primii acestor noi tendinţe de consum, de aceea, inovăm constant şi investim în linii de producţie care să asigure calitatea premium a produsele noastre, păstrând în acelaşi timp un raport calitate – preţ excepţional. Ne-am obişnuit clienţii ca atunci când cumpără vinurile Purcari să aibă în pahare cel mai bun vin din categorie. E un standard pe care ni l-am asumat şi de la care nu ne vom abate”, spune Victor Bostan. Apoi, o nouă provocare este digitalizarea sectorului vinicol, un domeniu prin definiţie mai tradiţional, mai conservator. „Avem şi aici semnale foarte pozitive – spre exemplu, vinurile Purcari sunt printre cele mai apreciate pe platforma Vivino, cu cca. 34.000 de voturi şi cu o notă medie care depăşeşte 4 puncte din 5. Negru de Purcari se menţine chiar în top 1% cele mai bune vinuri din lume, iar de-a lungul anului 2020, 8 din 10 vinuri din categoria 30-60 lei pe Vivino sunt Purcari. Este ceea ce ne bucură cel mai mult, loialitatea consumatorilor faţă de brand.”  

     

    III. Vinul care uneşte

    „Fiecare colecţie de vinuri pe care o aducem în faţă este gândită să răspundă dorinţelor consumatorilor şi necesităţii pieţei de desfacere. Raportul inovaţie-calitate-preţ rămâne un standard foarte important, iar acestea cred că sunt argumentele pentru care gama Purcari 1827 deţine o cotă de piaţă majoră în segmentul premium, atât în România – unde este lider, cât şi în Republica Moldova”, descrie Victor Bostan portofoliul de produse al companiei.

    În prezent, vinurile grupului Purcari sunt prezente în peste 30 de pieţe din Europa, Asia şi America. Cu circa 50% din vânzări, România este cea mai importantă piaţă a companiei. De altfel, România şi Moldova sunt pieţele interne ale companiei, platformele pe care este construită întreaga expansiune în Europa Centrală şi de Est, precum şi pe întregul glob.

    „Suntem extrem de atenţi la piaţa din România, care are un potenţial enorm. Este o piaţă de desfacere cu un public informat, pretenţios şi atent la calitate. În plus, România are o piaţă în plin proces de maturizare şi de autoeducare, din perspectiva consumului de vin”, descrie Victor Bostan piaţa locală.

    El precizează că atenţia grupului Purcari asupra României este cu atât mai mare cu cât statisticile spun că, deşi consumul de vin îmbuteliat în România se află în creştere, acesta este încă relativ redus pe cap de locuitor, fiind în 2018 de circa 27 litri anual, în comparaţie cu Germania, ţara berii, unde media ajunge la 36,5 litri sau Franţa – 45,1 litri. „Piaţa vinului în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est este în plin proces de maturizare şi educare, urmărind creşterea nivelului de trai al populaţiei. Întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est oferă oportunităţi excelente de dezvoltare. Consumul pe cap de locuitor este mai redus în comparaţie cu cel din ţările Europei de Vest, însă tendinţele sunt de creştere, iar decalajul se reduce, consumatorul optând tot mai frecvent în favoarea vinului.”

    De asemenea, adaugă antreprenorul, un motor important de dezvoltare a pieţei este schimbarea preferinţelor consumatorilor ce optează tot mai mult pentru vinul de calitate, în detrimentul vinului de casă sau al berii. „Piaţa vinului din Europa Centrală şi de Est este în plin proces de maturizare şi educare, urmărind creşterea nivelului de trai al populaţiei. Piaţa din România are un potenţial enorm, fiind încă în proces de maturizare şi de autoeducare, din perspectiva consumului de vin. Românii sunt educaţi, atenţi, citesc despre vin, sunt dechişi la nou, explorează această lume şi apreciază valoarea unui vin de calitate. Este motivul pentru care tratăm cu cel mai mare respect consumatorul şi dorim să îl cucerim prin calitatea vinurilor Purcari”, descrie Victor Bostan profilul consumatorului român.

    Pe lângă educaţie, piaţa de vinuri din România este şi într-o continuă expansiune. Volumul sticlelor de vin cumpărate creşte de la an la an, trendurile se schimbă, observă antreprenorul. „Dacă acum 10 ani se vorbea despre preferinţa pentru vinul alb, în ultimii ani rozéul este din ce în ce mai căutat, Rosé de Purcari numărându-se printre cele mai apreciate vinuri din România. Vinul roşu are în continuare consumatorii lui fideli.”

    În ceea ce priveşte piaţa din Republica Moldova, vinurile de aici şi-au câştigat deja un renume internaţional şi reprezintă un reper – iar potrivit lui Victor Bostan, pentru obţinerea acestor performanţe, a contat cel mai mult calitatea, dublată de campanii de marketing bine gândite şi încununate de eforturile unei echipe de top de vânzători.

    „Nu a fost tot timpul uşor, au fost momente grele, în care a trebuit să ne adaptăm, să luptăm, să aşteptam şi în cele din urmă să devenim mai puternici. Acum suntem listaţi la Bursa de Valori din Bucureşti, avem investitori străini şi vinurile noastre sunt exportate în peste 30 de ţări din lume. Casă Regală din Maria Britanie păstrează sticlele din colecţia Purcari în beciurile noastre şi suntem deja de ani buni furnizor oficial al Casei Regale din România.” De asemenea, vinul moldovenesc mai are încă paşi de făcut pe plan internaţional: „Vinul moldovenesc are in continuare multe de spus la nivel internaţional, are un potenţial enorm de a se face remarcat peste hotare şi mă bucur să observ că sunt din ce în ce mai multe competiţii în care vinurile moldoveneşti se impun”.

    IV. Vinurile şi pandemia

    „Cu siguranţă, cu toţii am fost afectaţi, însă cred că această pandemie ne-a şi învăţat lecţii preţioase pentru anii care vin. Spre exemplu, am învăţat că rigiditatea şi zona de confort sunt critice, chiar distructive câteodată. Şi am înţeles mai repede şi mai bine ca oricând că este nevoie de flexibilitate pentru a ne adapta situaţiei. În plus, unitatea este şi ea foarte importantă”, descrie Victor Bostan principalele lecţii aduse de neprevăzutul anului 2020.

    În primăvară, au lansat o campanie îndemn la solidaritate către antreprenoriatul românesc, puternic afectat de pandemie. „Împreună pentru mai bine!” a fost îndemnul adresat producătorilor locali de vinuri, şi nu numai, care au continuat producţia  în condiţii mai solicitante, având în prim plan siguranţa tuturor, dar şi supravieţuirea businessului. „În ciuda acestor provocări cu totul noi, am reuşit să punem în continuare pe mesele românilor aceleaşi produse.  Asta încă o dată dovedeşte că timpurile se schimbă, iar adevăratele valori nu. Principalul nostru scop a fost să mergem înainte şi chiar să ieşim mai puternici de aici, punând pasiune în tot ceea ce dezvoltăm la Purcari. Iar această pasiune am regăsit-o la rândul nostru în alegerile consumatorilor, care au continuat să cumpere vinurile Purcari de la raft şi care au pus vinurile noastre în topul preferinţelor lor. Aceasta a însemnat pentru noi o mare responsabilitate şi, deşi pandemia a afectat pe toată lumea, noi ştim că nu am făcut nicio clipă rabat de la calitate.”

    În contextul în care HoReCa a fost cel mai afectat sector în perioada pandemică, iar consumul din această zonă a scăzut dramatic, s-au adaptat prin extinderea reţelei de vânzare, au investit în campanii de marketing şi au sperat ca vânzările cu amănuntul să compenseze lipsa acestui canal de consum, aproape total îngheţat în pandemie.

    Victor Bostan, CEO Grup Purcari: „Am dorinţa să fiu aproape în fiecare etapă: sunt la răsăritul soarelui în vie, printre muncitori, ca apoi să urmăresc împreună cu echipa de tehnologi şi oenologi cum evoluează fiecare lot. Sunt tot timpul disponibil pentru colegii din Vânzări şi Marketing, mă implic de la primele lucrări în vie şi până cand vinul nostru ajunge pe mesele dvs. Nu am obosit încă. Şi mă bucur când văd în tinerii angajaţi bucuria mea de la început, bucuria de a învăţa, de a-şi îmbunătăţi performanţele.”


    Anul trecut  au continuat investiţiile în echipamente şi tehnologie de ultimă generaţie, dar au acumulat şi mai multe cunoştinţe, au învăţat să se adapteze vremurilor şi „că solidaritatea (la nivel uman, dar şi în business) este esenţială”. „Evident, ne-am mobilizat şi am luat toate măsurile pentru ca munca să se desfăşoare în cele mai sigure condiţii, încercând să păstrăm şi aceiaşi parametri de producţie şi distribuţie. Însă, pe lângă aceasta, am investit în extinderea echipei cu specialişti oeonologi de top, precum şi în dezvoltatea profesională şi personală a angajaţilor noştri. Ne propunem să oferim cele mai bune condiţii de lucru chiar aici, la noi acasă, în Republica Moldova şi în România şi sprijinim oamenii talentaţi din echipă”, spune Victor Bostan.

    La nivel de evoluţie a businessului, au urmărit să menţină creşterea organică, de la an la an, şi să recupereze scăderile înregistrate pe fondul pandemiei. „Dar nu am pierdut nicio clipă din vedere creşterea constantă a calităţii vinurilor noastre şi menţinerea raportului calitate-preţ; acestea sunt elemente care ne-au ajutat întodeauna să creăm o relaţie deosebită cu consumatorii noştri de pretutindeni, dar, mai ales, să ne distanţăm de competiţie. De altfel, una dintre dorinţele noastre este să devenim mai buni în orice circumstanţe, iar această îmbunătăţire continuă se referă atât la produsele noastre, cât şi la oameni”, punctează Victor Bostan.

    În acest sens, au continuat procesul de premiumizare a mixului de produse din portofoliu şi au lansat noi produse, precum gama Purcari Nocturne, dedicată exclusiv segmentului HoReCa. Colecţia este realizată în colaborare cu oenologul italian Federico Giotto. De asemenea, au demarat la finalul anului trecut un proiect pilot cu o gamă de vinuri altfel, atât prin prisma unor soiuri noi, cât şi prin faptul că este rezultatul unor alte tipuri de vinificare şi care este disponibilă doar în online – Purcari Sapiens.

    „Din punctul de vedere al businessului, în 2020 am reuşit să menţinem trendul de creştere organică prin investiţii consistente în tehnologie şi în resursa umană (specializări şi traininguri). Ne-am văzut puşi în situaţia de a ne adapta cu o viteză uluitoare la noua situaţie din piaţa impusă de pandemie, păstrând, în tot acest timp, atenţia pe siguranţa şi sănătatea angajaţilor noştri, dar şi a consumatorilor”, spune Victor Bostan fără să ofere detalii despre evoluţia exactă a cifrei de afaceri.

     

    V. În vie, de la răsăritul soarelui

    „Am intrat în lumea vinului învăţând de la bunelul meu ce înseamnă dragostea pentru viţa de vie şi pentru vin şi, de-a lungul timpului, această pasiune a crescut odată cu mine”, descrie Victor Bostan modul în care s-a molipsit de pasiunea pentru vin, de la bunicul său. Dacă iniţial, Purcari a fost un business mic, în care el se ocupa de toate – şi de vânzări şi de marketing şi de finanţe şi de investitori, acum au departamente pentru fiecare dintre acestea, ceea ce îi permite să dedice foarte mult timp vinului. „Am dorinţa să fiu aproape în fiecare etapă: sunt la răsăritul soarelui în vie, printre muncitori, ca apoi să urmăresc împreună cu echipa de tehnologi şi oenologi cum evoluează fiecare lot. Sunt tot timpul disponibil pentru colegii din Vânzări şi Marketing, mă implic de la primele lucrări în vie şi până cand vinul nostru ajunge pe mesele dvs. Nu am obosit încă. Şi mă bucur când văd în tinerii angajaţi bucuria mea de la început, bucuria de a învăţa, de a-şi îmbunătăţi performanţele”, spune antreprenorul.

    Adaugă că întotdeauna a susţinut că succesul Purcari este al întregii echipe, de la culegătorii de struguri până la contabili, de la mecanici la vânzători, de la muncitori de producţie, la echipele din laboratoare. Iar pentru aceasta, spune că au în vedere să creăm condiţii bune de muncă aici, acasă, fiind principalii angajatori pentru persoanele care locuiesc în preajma fabricilor noastre din România şi Moldova. Când vine vorba despre calităţile pe care le caută la un angajat, acestea sunt pasiunea şi dedicarea cu care fiecare îşi face meseria. Apoi, dorinţa de a evolua, de a învăţa, de a nu se mulţumi cu puţin. „Şi eu învăţ continuu, nu mă opresc”, punctează Victor Bostan.

    Sfaturile sale pentru cineva la început de carieră se leagă mai ales de plăcerea de a face ceea ce face: „Să pună pasiune în tot ceea ce face, să fie atent, să caute să înveţe de la cei mai buni şi să se ducă la muncă cu drag. Cele mai frumoase şi de succes poveşti se scriu atunci când iubeşti ceea ce faci!”

    Cum consumă însă vinul un antreprenor din industria vinului?

    Oenolog de profesie, ca urmare a absolvirii  Oenologiei la Universitatea Tehnică, Victor Bostan şi-a însuşit  foarte bine totul despre caracteristicile unui vin perfect. Pregătirea teoretică şi-a completat-o cu cea practică încă de dinainte de Purcari: până în 2003, când a dat start procesului de renovare a vinăriei Purcari, a vizitat peste o sută de vinării din zona Bordeaux, din Burgundia, vinării din Italia, unde a văzut performanţa celor de acolo şi cât de mult şi minuţios se lucrează pentru a obţine un vin de calitate.

    Personal, spune că preferă diferite tipuri de vin, în funcţie de ocazie sau de masa pe care o ia. „Spre exemplu, la o cină rafinată cu specialităţi exotice din vânat voi prefera întotdeauna Negru de Purcari; dacă se serveşte un Maine lobster, îl voi completa cu un pahar de Alb de Purcari, iar dacă imi doresc un moment efervescent, savurez cu mare plăcere un Cuvée de Purcari – de exemplu Alb Brut, spumant ce a intrat în top 10 mondial la Effervescents du Monde 2018. Pentru mine însă Negru de Purcari va rămâne regele vinurilor, un vin nobil, cu o structură bogată care te seduce prin nobleţea sa, te cucereşte prin bogăţia buchetului şi îţi oferă cu adevărat un confort gustativ regal.”

    La ce trebuie să fie atenţi consumatorii care sunt mai puţin familiarizaţi cu vinul?

    Victor Bostan răspunde de această dată din rolul oenologului: „Un vin bun depinde de mai mulţi factori: de la condiţiile climaterice, terroir, oamenii implicaţi în fiecare etapă a procesului de vinificaţie şi până la talentul vinificatorului. Cel mai mare procent din calitatea şi gustul vinului îşi are începutul în plantaţiile de viţă de vie, în funcţie de cât de buni sunt strugurii, atât de bun poate fi vinul. Apoi, este foarte importantă şi tehnica de prelucrare a materiei prime”. Cunoscând acest lucru, antreprenorul spune că depun mereu eforturi pentru a maximiza calitatea strugurilor, astfel încât să primească vinuri calitative. „Dacă e să vorbim despre secretele succesului nostru, pot să vă spun că acestea ar fi: via întreţinută şi îngrijită foarte bine, locul plantării ales, butaşii selectaţi corect şi respectarea proceselor tehnologice de creştere a viei. Toate acestea stau la baza unui vin de calitate”.

    Legat de planurile de viitor pentru Purcari, un brand local care a crescut într-unul internaţional, se leagă de dezvoltarea companiei în continuare. „Scopul nostru în 2021 rămâne acelaşi: să creştem vânzările până la productivitatea maximă, să ajungem la 80-90 la sută din capacitatea de producere a vinului şi atunci vom putea spune că proiectul este realizat, a ajuns la maturitate. Listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti a fost un pas necesar pentru a ne atinge obiectivele strategice, anume de a deveni campionul Europei Centrale şi de Est în domeniul nostru de activitate şi de a susţine consolidarea pieţei fragmentate a vinului. Strategia de creştere a grupului Purcari este centrată şi în 2021 pe dezvoltarea organică.”

    Un alt obiectiv pe termen lung se leagă de menţinerea calităţii de excepţie şi premiumizarea continuă a mixului de produse din portofoliu reprezintă un alt aspect al strategiei noastre. De asemenea, şi-au propus să dezvolte pieţele internaţionale de desfacere (penetrarea mai adâncă în pieţele existente şi extinderea catre altele orizonturi), menţinând concentrarea strategică de a-şi consolida leadershipul în Europa Centrală şi de Est. „Ne dorim ca în 2021 să extindem gama de produse, mai ales că avem capabilităţile necesare pentru aceasta: toate vinăriile din grup sunt deja modernizate cu echipament tehnologic performant, şi au plantaţii de viţă de vie calitative.”

     

     

    Istoria de peste două secole a vinurilor de Purcari

    Sec. XVIII

    Coloniştii francezi iau în arendă pământurile de la Mănăstirea Afon-Zograf (acum în Republica Moldova), obligându-se să menţină podgoriile în bună ordine

    1827

    Ţarul Nicolae I al Rusiei emite un decret special, în urma căruia la Purcari este înfiinţată prima gospodărie vinicolă specializată din Basarabia

    1847

    În cadrul Iarmarocului Agricol Basarabean, vinul de Purcari obţine prima sa medalie de aur

    1878

    La Expoziţia Mondială de la Paris, în cadrul unei degustări închise, Negru de Purcari a obţinut prima sa medalie de aur la o expoziţie internaţională

    1950

    Vinificatorii moldoveni restabilesc tehnologia clasică de producere a celebrelor vinuri

    2002

    Antreprenorul Victor Bostan achiziţionează vinăria Bostavan, pentru ca un an mai târziu să cumpere
    şi Purcari

    2004

    Intrarea pe piaţa din România, prin cumpărarea Cramei Ceptura, în judeţul Prahova

    2006

    Rusia instaurează embargoul asupra importurilor de vinuri din Republica Moldova

    2008

    Intrarea în acţionariat a IFC (Fondul de investiţii al Băncii Mondiale), printr-o infuzie de capital de5 milioane de dolari

    Achiziţia vinăriei Bardar

    2010

    Intrarea în acţionariat a fondului de achiziţii Horizon Capital, prin preluarea a 63,55% din acţiuni

    2012

    Colecţia de Purcari este completată cu vinul Purcari Icewine, obţinut din struguri îngheţaţi de soiul Muscat Ottonel şi Traminer. Pentru merite deosebite în domeniul vinificaţiei şi promovării imaginii Moldovei peste hotarele ţării, Vinăria Purcari a devenit dublu deţinător al Grand Prix-ului în domeniul vitivinicol, decernat de Guvernul Republicii Moldova.

    2013

    La două secole de la înfiinţare, a fost lansată noua imagine a Purcari, reprezentând o nouă etapă în dezvoltarea vinăriei. Podgoriile plantate în anul 2003-2004 au ajuns la maturitate, când calitatea strugurilor îşi atinge apogeul. Este readus în lumină anul fondării viei – 1827.

    2018

    Grupul Purcari a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în februarie 2018, încheind cu succes prima Ofertă Publică Iniţială a unei companii din Republica Moldova. Purcari s-a listat în timpul unora dintre cele mai dure corecţii de pe pieţele de capital din ultimii ani, oferta fiind închisă cu succes la preţul minim de 19 lei, valoarea acesteia fiind de 186 mil. lei. Acţionarii vânzători au fost divizia de investiţii a Băncii Mondiale – IFC (de la 6,4% la 3,27% după oferta de listare), Horizon Capital (de la 63% la 22,7%) şi Victor Bostan (de la 30% la 25%).

     

     

    Vinuri şi medalii

    În 2020 Purcari a fost cea mai premiată vinărie din România şi Republica Moldova, cu peste 150 de distincţii, dintre care 60 de medalii de aur, obţinute în competiţiile internaţionale şi locale printre care premiul excepţional Best in Show la Decanter World Wine Awards 2020 pentru vinul Viorica de Purcari şi 97 de puncte pentru Traminer de Purcari. Vinurile Purcari au fost premiate în toate competiţiile internaţionale la care au participat, precum: Mundus Vini, Eurasia Wine & Spirits, Internaţional Wine Contest, Challenge Internaţional du Vin, Oenoforum, China Wine & Spirits, Concours Mondial de Bruxelles şi Mondial de Pinot. „Nu este uşor să atingi aceste standarde, nu ne va fi uşor nici să încercăm să le depăşim, dar lucrăm continuu să asigurăm cea mai înaltă calitate a vinului, iar asta se vede nu doar în medalii, cât şi în vânzări şi loialitate din partea clienţilor, care sunt stakeholderii noştri cei mai importanţi”, spun reprezentanţii companiei.

  • Surpriză . De unde vin produsele vândute de magazinele Lidl in România ?

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Discounterul german Lidl, prezent local cu o reţea de circa 250 de magazine, a ajuns la finalul anului trecut la 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Este vorba de furnizorii locali care aprovizio­nează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

    În ceea ce priveşte sortimentul permanent, la finalul anului trecut exista o listă de 276 de furnizori locali, cu 8,2% mai mulţi ca în 2017, conform unui raport al companiei.

    În ultimii ani, retailerii au început să facă publice detalii despre numărul de furnizori români în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În acese condiţii, nemţii au lansat şi un brand propriu umbrelă – Cămara Noastră – sub care listează doar produse „made in Romania“. Totodată, Lidl anunţă că va lărgi sortimentul de produse marcă proprie fabricate în România, sub care acum se dezvoltă mezeluri şi preparate din carne, brânzeturi, conserve şi dulciuri.

    Cititi continuarea aici