Geneva International Motor Show, aşa cum este denumit în mod oficial evenimentul, nu se bucură de lansări atât de spectaculoase precum Salonul Auto Paris sau Salonul Auto Frankfurt. Companiile lansează însă destule modele pe parcursul unui an pentru a avea ce să expună; mai mult, pentru unele versiuni de lux, Geneva este chiar locul ideal pentru un prim contact cu publicul.
Anul trecut, expoziţia a fost marcată de ideea de electrificare a gamei de automobile, cele mai multe concepte fiind îndreptate către zona de electrice. Au existat însă şi numeroase surprize care au pus combustibilul tradiţional la loc de cinste. Anul acesta lucrurile au stat puţin diferit: am văzut numeroase modele hibrid sau electrice, dar mai ales o gamă impresionantă de maşini cu motoare pe combustie.
Un moment important a avut loc la începutul salonului de la Geneva, atunci când Jaguar I-PACE a fost desemnată Maşina Anului în cadrul competiţiei European Car of the Year Awards 2019. Acesta este primul an când Jaguar a câştigat premiul râvnit de întreaga industrie, la nivel european. Juriul European Car of the Year este compus din 60 de jurnalişti de profil din 23 de ţări, iar premiul recunoaşte inovaţia tehnică, designul, performanţa, eficienţa şi raportul calitate preţ.
I-PACE a fost proiectat şi dezvoltat în Marea Britanie de la zero. Din punct de vedere tehnologic, este cel mai avansat vehicul electric alimentat de baterie”, a spus în cadrul ceremoniei Ralf Speth, CEO al Jaguar Land Rover.
Până în prezent, I-PACE s-a bucurat de succes în vânzări la nivel mondial, cu peste 8.000 de livrări către clienţi, 75% dintre acestea în Europa.
Nu este prima distincţie primită de maşina britanică – I-PACE a primit 55 de premii la nivel mondial de la lansarea sa, în urmă cu un an, printre care şi Maşina Anului în Germania, Norvegia şi Marea Britanie, EV of the Year oferit de revista Top Gear, Maşina Verde a Anului în China şi ECOBEST Award oferit de Autobest.
Continuăm tot cu electricele, iar un alt exemplu în acest sens este Pininfarina Battista, un monstru cu patru motoare electrice care produc nu mai puţin de 1.874 de cai-putere. Pentru o imagine ceva mai clară, Battista ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 2 secunde. Viteza maximă depăşeşte 347 de kilometri pe oră, deşi nu ştiu câţi îşi vor propune să testeze limitele maşinii.
Interesantă este şi autonomia – în jur de 450 de kilometri graţie bateriilor litiu-ion de 120 kilowaţi-oră. Când va ajunge pe piaţă, în 2020, Battista va fi cea mai puternică maşină de serie dezvoltată vreodată în Italia. Producţia nu va depăşi 200 de unităţi, iar preţul ar urma să fie de aproximativ 2 milioane de euro. Şi în caz că vă întrebaţi, numele vine de la fondatorul Pininfarina, Battista „Pinin Farina.
Producătorul auto Bugatti, companie aflată în portofoliul Volkswagen, a prezentat la Geneva cea mai scumpă maşină construită vreodată, cumpărată de o persoană anonimă cu peste 19 milioane de dolari.
Bugatti La Voiture Noire a fost construită într-un singur exemplar, pentru aniversarea de 110 ani a companiei, şi dispune de un motor cu 16 cilindri, ce dezvoltă 1.500 de cai-putere. Cumpărătorul misterios ar putea fi, conform unor surse din industrie, fostul preşedinte al grupului Volkswagen Ferdinand Piech, care a adăugat maşina la colecţia sa. Reprezentanţii Bugatti au precizat că maşina este o interpretare modernă a modelului 57 SC Atlantic, conceput de Jean Bugatti şi care a fost fabricat în doar patru exemplare.
Mercedes-Benz a prezentat, în premieră mondială, o serie de noi modele: CLA Shooting Brake, conceptul EQV, Clasa V, GLC, monopostul electric Formula E şi trei modele speciale Mercedes-Benz şi Mercedes-AMG (SL 500 Grand Edition, SLC 300 Final Edition şi S 65 Final Edition).
În ceea ce priveşte CLA Shooting Brake, modelul are la bază aceeaşi platformă ca şi CLA sedan şi noua Clasă A, fiind cu aproximativ 5 centimetri mai lung şi mai lat decât versiunile anterioare.
Compania nu a dezvăluit toate motorizările, dar cea mai puternică ar urma să fie CLA 250, cu un motor ce produce 221 de cai-putere şi o cutie automată în 7 trepte cu dublu ambreiaj.
Trecând la maşinile pe care şi oamenii de rând şi le pot permite, cei de la Renault au venit la Geneva cu noul Clio, a cincea generaţie a unui model de referinţă vândut deja în 15 milioane de exemplare. Lansat în 1990, Clio a devenit cel mai bine vândut model la nivel mondial al Grupului Renault şi lider al segmentului B în Europa.
Pentru prima dată, Clio este echipat cu un ecran digital de 7 până la 10 inch care înlocuieşte afişajul analogic tradiţional. Noul Clio beneficiază şi de o gamă completă de motorizări pe benzină – toate noi în gamă – şi diesel, a căror putere variază de la 65 la 130 CP. În plus, pentru prima dată în Grupul Renault, o motorizare hibridă, numită E-TECH, va fi propusă din 2020. În total, vor fi disponibile 9 combinaţii de motor – cutie de viteză.
Motorizarea E-TECH a fost dezvoltată şi brevetată de inginerii de la Renault. Foloseşte elemente proiectate în cadrul alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, la fel ca în cazul motorului pe benzină de 1,6 l de generaţie nouă, regândit. E-TECH vine însoţit de două motoare electrice, de o cutie de viteze multimodală şi de o baterie de 1,2 kilowaţi-oră. Compania spune că randamentul sistemului E-TECH îi permite să ruleze peste 80% din timp în mod electric în oraş, iar economia de consum poate atinge până la 40% faţă de un motor termic pe benzină clasic în ciclu urban.
O altă noutate ar fi regulatorul de viteză adaptiv (ACC), disponibil pe versiunile cu cutie automată EDC. Utilizabil în segmentul de viteză cuprins între 0 şi 170 kilometri pe oră, acesta păstrează automat o distanţă de siguranţă minimă faţă de vehiculul din faţă. Această distanţă – mai precis timpul în care ea s-ar parcurge – poate fi reglată (de la 2,4 la 1,2 secunde; setarea implicită este la 2 secunde), după cum doreşte şoferul. În cazul în care nu există maşină în faţă, funcţionează ca un regulator clasic pentru a păstra viteza aleasă, inclusiv la coborâre.
Ca dimensiuni, noul Clio are lungimea de 4,05 metri, lăţimea de 1,79 metri şi o înălţime de 1,44 metri. Portbagajul este destul de încăpător, având un volum de aproximativ 390 de litri. Noua generaţie al lui Clio va fi lansată şi în România în a doua parte a anului.
Cei de la Peugeot, pe de altă parte, au pariat pe noul 208, primul model al francezilor care va avea şi o versiune electrică. Noul 208 e construit pe aceeaşi platformă care va sta şi la baza noilor versiuni de Opel Corsa şi Citroën C4.
O altă maşină care şi-a făcut debutul la Geneva e SUV-ul compact ASX model 2020 (RVR sau Outlander Sport pentru unele pieţe) al celor de la Mitsubishi Motors. De la lansarea sa din 2009, ASX a vândut aproximativ 1,32 milioane de unităţi în aproximativ 90 de ţări. Cele mai mari pieţe sunt America de Nord, Europa, Australia şi China. Designul exterior a fost supus unei revizii generale majore, în vreme ce motorizările diferă în funcţie de zona geografică în care maşina va fi comercializată. Astfel, pentru pieţele din Europa, ASX este acţionat de un motor de doi litri cu 16 supape combinat cu transmisie manuală cu 5 viteze sau cu mod Sport cu 6 viteze. Sunt disponibile versiuni cu tracţiune pe două şi patru roţi.
Trebuie să menţionăm şi
Honda e, maşina prezentată iniţial de producătorul japonez acum doi ani, la Salonul Auto de la Frankfurt. E un model pe care fie îl apreciezi, fie îl deteşti; designul urban gândit de cei de la Honda e însă cu siguranţă o prezenţă inedită.
Autonomia ar urma să fie de aproximativ 190 de kilometri, deloc rău pentru o maşină de oraş. Interiorul e tehnologizat, oferind mai multe displayuri în locul bordului clasic; trebuie menţionat aici că toate maşinile electrice vin, în general, cu astfel de dotări. În fine, Honda e ar urma să fie disponibilă în prima parte a anului viitor.
Atenţia a fost însă furată de Tonale, noul SUV al celor de la Alfa Romeo. Nu e nicio surpriză că italienii sunt mult superiori în ceea ce priveşte designul, dar Tonale pare a fi şi o maşină destul de solidă.
Ca segment, Tonale va intra în gama Alfa Romeo sub Stelvio. Interesant este că Tonale va fi primul model plug-in hybrid al italienilor, o premieră pe care pasionaţii de automobile o aşteptau de ceva timp.
Alfa Romeo a prezentat la Geneva doar un concept, fără a oferi prea multe detalii tehnice, dar a fost suficient pentru a stârni interesul. Maşina este aşteptată să debuteze la finalul anului 2020.
Tag: versiune
-
Eleganţă, putere şi o sumedenie de motoare electrice. Ce maşini au debutat la Salonul Auto de la Geneva
-
#10yearchallenge: Postare virală sau antrenament pentru roboţi?
Dincolo de latura amuzantă, „10 year challenge“ ar putea ascunde ceva mult mai serios, şi anume o metodă de a antrena algoritmii să recunoască modul în care oamenii îmbătrânesc, perfecţionându-şi astfel sistemele de recunoaştere facială. Pare o simplă teorie a conspiraţiei, dar e una prezentată de tot mai mulţi analişti sau jurnalişti de tehnologie.
Cei de la Wired pleacă de la următoarea ipoteză: să spunem că cei de la Facebook vor să antreneze un algoritm de recunoaştere facială pe o serie de caracteristici, aşa cum ar fi progresia vârstei. Ideal ar fi să existe un set larg de date care să conţină un număr semnificativ de portrete; ar ajuta, de asemenea, ca acestea să fie datate la o distanţă fixă de ani – în acest caz, 10. Facebook ar putea să caute în fotografiile de profil ale oamenilor, la datele la care acestea au fost postate şi la datele EXIF (Exchangeable Image File, set de informaţii ataşate unei imagini – n.red.), dar asta ar genera şi o cantitate importantă de conţinut fals, pentru că oamenii nu postează întotdeauna fotografii la momentul la care au fost luate sau în ordine cronologică. Frecventă este şi situaţia în care oamenii nu postează ca imagine de profil fotografii proprii, ci fotografii cu peisaje sau chiar animale de companie. Ar fi, prin urmare, mult mai uşor să ai două imagini care se încadrează perfect în normele cerute de algoritm; dacă există şi un hashtag care să semnalizeze apariţia imaginilor, cu atât mai bine.
Nici chiar datele EXIF nu sunt întotdeauna sigure – spre exemplu, dacă cineva face o poză unei fotografii şi urcă apoi poza pe o reţea socială, datele EXIF nu vor reflecta imaginea originală, ci poza făcută de utilizator, scrie Kate O’Neill, autoarea articolului din Wired.
Revenind la „10 year challenge“, unii utilizatori au oferit chiar informaţii suplimentare: „eu în 2009 la Sinaia / eu în 2019 la Ateneu“, dând şi mai multă acurateţe imaginilor postate.
Pe de altă parte, foarte mulţi utilizatori ai Facebook au postat imagini cu legătură indirectă cu provocarea, spre exemplu schiţe cu starea autostrăzilor în 2008 şi starea lor în 2018. Dar aceste parodii au apărut recent, la 2-3 săptămâni de la viralizare, iar analiştii ştiu că cele mai de încredere seturi de date sunt cele apărute în prima perioadă de după viralizarea unei astfel de postări. Facebook neagă, desigur, orice implicare în „10 year challenge“: „Este vorba de o postare generată de utilizatori care s-a viralizat“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare celor de la Wired. „Facebook nu a pornit acest trend, iar provocarea se referă la poze care există deja în baza de date. Trebuie să amintim şi că utilizatorii au posibilitatea de a opri oricând recunoaşterea facială.“
Privind la evenimentele ultimelor 12 luni, pare o provocare să dăm crezare celor spuse de Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private. 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.
În luna decembrie, cei de la New York Times au dezvăluit că Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify şi Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor.
Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. În urma unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.
Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient în ceea ce priveşte publicul ţintă.
The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.Potrivit unui oficial de la Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.
Mai mult, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebookului.
Tot în luna decembrie, Facebook a anunţat că a expus fotografiile private a milioane de utilizatori fără permisiunea acestora.
Compania a anunţat că o eroare recent descoperită a permis unei aplicaţii dezvoltate de terţi să acceseze fotografii pe care oamenii nu le-au încărcat în platformă drept „publice”. Facebook a anunţat că peste 6,8 milioane de utilizatori au fost afectaţi.
Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda, autoritatea care supraveghează măsura în care Facebook s-a conformat la legislaţia europeană, a anunţat vineri că a lansat o anchetă asupra Facebookului, ca urmare a breşelor de securitate multiple cu care s-a confruntat compania anul acesta.
Utilizatorii au fost expuşi timp de 12 zile în luna septembrie, potrivit unei postări pe blogul oficial al lui Tomer Bar, engineering director în cadrul companei.
Concluzionând astfel că Facebook are destule probleme în ceea ce priveşte credibilitatea, următoarea întrebare care trebuie ridicată e următoarea: este demersul în sine unul negativ?Perfecţionarea algoritmilor de recunoaştere facială este un lucru care poate avea multe beneficii, lucru dovedit de un proiect de anul trecut al poliţiei din New Delhi, India. Folosind tehnologia de recunoaştere facială, aceştia au găsit, în doar patru zile, peste 3.000 de copii pierduţi. Dacă aceştia ar fi dispărut cu mai mult timp în urmă, să spunem mai mult de un an, e posibil ca tehnologia de azi să nu îi fi putut depista.
În mod uzual, recunoaşterea facială e folosită mai ales în publicitate: algoritmii ţintesc anumit grupuri demografice şi le livrează un tip de publicitate. Specialiştii vorbesc însă şi alte posibile utilizări, aşa cum ar fi în industria de asigurări: cineva care îmbătrâneşte mai repede ar urma să plătească poliţe mai mari decât cei care se păstrează, cel puţin fizic, într-o formă mai bună.
Aşa cum e cazul de cele mai multe ori, avansul tehnologic are părţi bune şi rele. Problema legată de „10 year challenge“, în cazul în care se va dovedi că Facebook a pornit această mişcare, e că reţeaua de socializare a trădat încă o dată încrederea utilizatorilor săi.
Noi, ca utilizatori, ar trebui să înţelegem mult mai bine modul în care facem publice informaţii private. Ca utilizatori, ar trebui să fim conştienţi că datele pe care le transmitem pot fi folosite, fără ştiinţa noastră, în folosul unor companii.
-
Maşina de sculptat
În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.
-
Casele de schimb de criptomonede, atacate de un celebru grup de hacking
Acesta este primul caz în care cercetătorii Kaspersky Lab au observat că celebrul grup Lazarus a distribuit malware pentru utilizatorii de macOS şi este un semnal de alarmă pentru toţi cei care folosesc acest sistem de operare pentru activităţi legate de criptomonede.
Pe baza analizei realizate de echipa GReAT, pătrunderea în infrastructura casei de schimb a început în momentul în care un angajat a descărcat o aplicaţie de pe un site care părea legitim, al unei companii care dezvoltă software pentru schimbul de criptomonede.
Codul aplicaţiei nu pare suspect, cu excepţia unei singure componente, cea de actualizare. În software-ul legitim, astfel de componente sunt folosite pentru a descărca noi versiuni ale programelor. În cazul AppleJeus, se comportă ca un modul aflat în recunoaştere: mai întâi colectează informaţii generale despre computerul pe care a fost instalat, apoi trimite aceste informaţii la serverul de comandă şi control. Dacă atacatorii decid că merită să fie atacat acel computer, codul infectat revine sub forma unei actualizări. Aceasta instalează un troian cunoscut ca Fallchill, un instrument vechi pe care grupul Lazarus a început recent să-l refolosească. Pe baza indiciului respectiv, cercetătorii au avut un punct de plecare în atribuire. În momentul instalării, troianul Fallchill le oferă atacatorilor acces aproape nelimitat la computer, permiţându-le să fure informaţii financiare valoroase sau să lanseze alte instrumente în acest scop.
Infractorii au dezvoltat software atât pentru Windows, cât şi pentru platforma macOS. Ultima este, în general, mult mai puţin expusă la ameninţări cibernetice, comparativ cu Windows. Funcţionalitatea versiunilor pentru ambele platforme este exact aceeaşi.
-
Suedia distribuie pliante prin care cetăţenii primesc instrucţiuni în cazul unui război
Pentru prima oară în ultimii 30 de ani, Suedia le spune cetăţenilor cum să se pregătească pentru război.Pliantul de 20 de pagini, împărţit prin pliante peste tot în ţară, intitulat ”Când vine criza sau războiul”, conţine sfaturi de bază legate de unde pot găsi adăposturi anti-bombardament şi cum să îşi asigure necesităţi de bază, precum apă, mâncare şi adăpost.
Pliantul le spune de asemenea suedezilor că au o datorie faţă de ţara lor, în cazul în care este ameninţată. Astfel de pliantele au fost împărţite prima oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar apoi ulterior în timpul Războiului Rece.
”Dacă Suedia va fi atacată de altă ţară, nu ne vom preda niciodată. Orice informaţie care vă va spune că rezistenţa trebuie să înceteze este falsă”.
Suedia este în stare de alertă ridicată după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014. Naţionea scandinavă acuză rusia că trece deseori în spaţiul aerian şi ignoră orice avertisment.
Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO
Imagini incredibile ale familiilor regale din Africa – GALERIE FOTO
Cum ar arăta harta globului pământesc dacă fiecare ţară s-ar pune în centrul lumii – GALERIE FOTO
-
Gadget Review: Acer swift 5, ultrabook-ultrauşor – VIDEOREVIEW
– Baterie mediocră
– Luminozitatea ecranului putea fi mai bună
+Foarte uşor
+ Performant
Laptopul are un design clasic, iar modelul pe care l-am avut în teste are o combinaţie de culori de albastru şi auriu, ceea ce-l face să arate premium; mie mi-a plăcut. Totuşi, nu acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre calitatea construcţiei. Datorită faptului că laptopul este construit dintr-un aliaj de magneziu care îi permite să aibă o greutate mică, nu are totuşi tăria unui aliaj din aluminiu. Dacă ar fi să cataloghez cele trei niveluri de calitate, le-aş ordona aşa: plastic, aliaj de magneziu, aluminiu. Totuşi, acest lucru nu m-a deranjat atât de mult şi aş prefera greutatea mică a acestui laptop – în dauna unui laptop mai greu, dar din aluminiu.
Pe lângă faptul că este mai uşor, acest laptop este şi rapid. Noi am avut o variantă echipată cu un procesor Intel i7 de 1.8 GHz, generaţia a opta, 8 GB DDR3 RAM, 512 GB SSD şi o placă grafică integrată de la Intel. Laptopul rulează Windows 10 şi vine echipat cu o baterie de 36 Wh. Aceste elemente îl fac pe Acer Swift 5 foarte portabil şi destul de performant pentru a realiza majoritatea lucrurilor de care ai nevoie (editare texte, fotografii şi chiar editare video). Pe partea de jocuri, experienţa este limitată din cauza plăcii video integrate, ceea ce înseamnă că poţi încerca jocuri mai vechi, dar nu şi pe cele mai noi, cu cerinţe grafice ridicate.

Displayul este de 14 inchi, are margini mici şi astfel poţi lucra confortabil la editarea unei fotografii sau a unui mic video. Unghiurile de vizualizare sunt destul de bune şi culorile sunt redate corect, dar mi-aş fi dorit ca luminozitatea ecranului să fie mai ridicată, deoarece nici măcar la maximum nu-l poţi utiliza eficient atunci când bate soarele în monitor. Ceea ce e puţin ciudat, având în vedere că este un ultrabook a cărui menire este să fie folosit pentru tot şi oriunde. Am editat poze şi chiar şi un video (rezoluţie Full HD) şi totul a mers fără probleme, iar culorile păreau naturale şi contrastante. M-am uitat şi la un film, iar experienţa a fost una bună, deşi mi-aş fi dorit ca difuzoarele, atunci când volumul este dat la maximum, să nu zdrăngănească atât de tare.
Tastatura este una satisfăcătoare. Nu este printre cele mai bune sau cele mai proaste pe care am tastat, dar poţi să-ţi faci treaba şi am scris destul de mult fără să simt nevoia să schimb laptopul. Trackpadul este şi el OK, degetele curg repede şi fără rezistenţă, dar este puţin cam tare şi cam zgomotos la clic.

Un alt punct la care astfel de laptopuri excelează în mod obişnuit este autonomia bateriei. |n cazul de faţă, pentru că Swift 5 are o baterie mică, te poţi aştepta la o funcţionare de 6-7 ore pe o singură încărcare. Acest lucru se poate prelungi dacă scazi luminozitatea şi treci pe modul economic. Partea bună este faptul că laptopul se încarcă destul de repede: de la 0 până la 100% ajunge în cam o oră şi jumătate sau două ore. De obicei, ultrabookurile nu stau foarte bine la capitolul conectivitate, deoarece sacrifică numărul de porturi pentru o portabilitate mai ridicată.

Totuşi, Swift 5 este o excepţie deoarece are două porturi USB 3.0, un port HDMI, jack audio şi un port USB de tip C. Un alt lucru, destul de minor aş spune eu, care m-a deranjat este zgomotul ventilatorului atunci când funcţionează la viteză mare pentru a reduce căldura laptopului.Swift 5 este foarte atrăgător pentru cei care au nevoie de un laptop oriunde s-ar afla şi care ar putea duce majoritatea lucrurilor pe care ai vrea sau ai avea nevoie să le faci. Totuşi, bateria are o autonomie mică, iar asta înseamnă să ai încărcătorul la tine în zilele ocupate.
Având în vedere aceste elemente, eu consider că Acer a făcut un pas în faţă şi mă aştept la ceva şi mai bun pentru versiunea 2019.
-
Caviar a lansat o versiune hybrid de iPhone X Tesla. Modelul are panou solar încorporat şi nu are nevoie de încărcător. De la ce preţ pleacă produsul. FOTO
Compania care a creat în urmă cu doi ani o versiune de iPhone 6 cu capul lui Putin încrustat în aur pe carcasă a lansat o nouă versiune hybrid de iPhone, de data aceasta combinând modelul iPhone X cu tehnologia pe care mizează Tesla, potrivit Mashable.
Producătorul rus de accesorii pentru telefoane – renumit pentru husele de smartphone de lux – a lansat ceva numit iPhone X Tesla şi susţine că „este capabil să se reîncarce pe baza luminii”.
Preţul acestuia este de 4.590 de dolari.
„iPhone X Tesla de la Caviar este echipat cu o baterie solară care transformă lumina şi încarcă bateria telefonului”, potrivit descrierii produsului de pe website-ul Caviar.

„Acest telefon îşi ia energia practic din aer! Este cea mai pură energie, pe care o poţi obţine fără niciun cost”.
Faţă de celelalte produse ale Caviar, iPhone X Tesla nu este doar o carcasă, ci un device pre-ataşat iPhone-ului. Produsul a fost numit după compania lui Elon Musk pentru a se promova pe baza pionieratului companiei în domeniu.
Potrivit Business Insider, primul telefon îi va fi trimis lui Elon Musk, însă nu este clar dacă acesta a permis utilizarea numelui Tesla pentru acest produs.










