BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Pinterest s-a prăbuşit cu 20% pe bursa din New York

    Platforma Pinterest nu a reuşit să genereze venituri de la utilizatorii din SUA la nivelul aşteptat de investitori în T3 2019, în contextul în care a raportat venituri totale sub estimările anunţate, ceea ce a dus la o scădere de 20% la nivelul acţiunilor listate încă din luna aprilie pe bursa din New York.

    Veniturile platformei de conţinut, care a debutat pe bursă în luna aprilie, au crescut cu 47% în trimestrul al treilea, la 279,7 milioane dolari, ratând estimările de 281 milioane dolari, în timp ce a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere a numărului de utilizatori noi, de la un ritm de 62% în T2, potrivit FT.

    În timp ce numărul de utilizatori activi a crescut cu 28% de la an la an, la peste 322 milioane de oameni, analiştii notează că ritmul de creştere al vânzărilor în SUA, corelat cu veniturile din advertising obţinute de la acei utilizatori, a dezamăgit.

    „A fost o încetinire peste aşteptări în evoluţia veniturilor din SUA şi a veniturilor per utilizatori noi, spune Ali Mogharabi, analist în cadrul Morningstar, care notează că aceste evoluţii sunt un factor de îngrijorare pentru că advertisingul este cel mai important indicator pe piaţa domestică a Pinterest.

    Veniturile din SUA au crescut cu 29% la 251 milioane dolari, iar venitul mediu per utilizator a crescut cu 26% la 2,93 dolari.

    Prin comparaţie, veniturile Pinterest în afara SUA au crescut cu 212% la 28 milioane dolari – dar venitul mediu per utilizator este doar la 13 cenţi în acest trimestru. Compania şi-a extins businessul de advertising la 28 de ţări în T3, faţă de 19 ţări la finalul T2.

    Acţiunile companiei au scăzut cu aproape 20% înaintea şedinţei de tranzacţionare de vineri, la 20,22 dolari, după ce au închis şedinţa de joi pe o scădere de 3%, la 25,1 dolari per acţiune şi o capitalizare de peste 13 miliarde dolari.

    Pinterest a fost una dintre listările cele mai aşteptate în SUA anul acesta, alăturându-se unor „unicorni„ din Silicon Valley precum Uber şi Lyft. Însă nici acestea din urmă nu au reprezentat un succes total de la listare, investitorii punând chiar la îndoială dacă modelul de business al aplicaţiilor de ridesharing poate fi profitabil.

    Executivii Pinterest au anunţat odată cu rezultatele trimestriale că au trecut printr-o perioadă greu de comparat cu T2, când creşterea companiei a fost alimentată de lansarea unor noi produse precum reclamele în format video.

     

  • Luxul nu dezamăgeşte nici în vremuri grele: Grupul LVMH, din spatele Louis Vuitton şi Bulgari, a ajuns la venitui de 13 miliarde euro în ultimele trei luni

    Grupul LVMH, proprietarul unor branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moet & Chandon şi Bulgari, a raportat o creştere de două cifre la nivelul veniturilor din T3 2019, în ciuda tensiunilor comerciale, potrivit FT.

    Proprietarul Dior şi Bulgari a anunţat că vânzările au crescut cu 11% de la an la an în mod organic, ajungând la 13,3 miliarde de euro, în comparaţie cu o estimare de creştere de 8,8% până la 12,7 miliarde euro – generată de analişti.

    LVMH susţine că Europa şi SUA au făcut „progrese semnificative” în ultimele trei luni, în timp ce piaţa din Asia a performat bine „în ciuda unui context dificil în Hong Kong”.

    Rezultatele vin în contextul tensiunilor politice ridicate dintre cetăţenii din Hong Kong şi cetăţenii din China – în contextul în care cetăţenii teritoriului semi-autonom aflat sub suveranitate chineză protestează încă din luna iunie împotriva regimului de la Beijing.

    Investitorii încearcă să anticipeze cât de mult scăderea cererii de lux din Hong Kong va afecta piaţa din China în general.

    Divizia de fashion şi produse din piele, cea mai mare divizie a grupului, a crescut cu 19%, condusă de vânzări peste aşteptări în brandurile Louis Vuitton şi Dior. Între timp, divizia de vinuri şi spirtoase a crescut cu 8%, cosmetice şi parfumuri cu 7% în timp ce vânzările de bijuterii şi ceasuri au crescut cu 5%.

    Asia, fără Japonia, reprezintă cea mai mare piaţă pentru LVMH şi aduce o treime din veniturile grupului, în comparaţie cu 25% generate de piaţa din SUA, şi sub o cincime generate de Europa, fără Franţa.

    Creşterea din piaţa din Asia a fost de 18% pe primele şase luni 2019.

    Acţiunile LVMH au crescut cu 40% anul acesta dar stagnează în ultimele patru luni, reflectând emoţiile investitorior legate de războiul comercial şi protestele din Hong Kong.

     

     

  • Cum au reuşit fiii unui miner să creeze unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume

    Crescuţi într-o familie modestă, fraţii Karl şi Theo Albrecht şi-au depăşit condiţia şi au pus bazele lanţului de retail alimentar Aldi, transformat într-un imperiu financiar cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de euro.
     
    Karl Albrecht, născut pe 20 februarie 1920, şi Theo Albrecht, născut pe 28 martie 1922, au crescut într-o familie de condiţie umilă, în oraşul industrial Essen, din Renania de Nord, Germania. Tatăl lor era miner, dar după ani de muncă sub pământ a contractat emfizem şi a trebuit să renunţe la această meserie, aşa că s-a angajat într-o brutărie.

    Familia a fost obligată să găsească un alt mod de a se întreţine, aşa că a decis să deschidă un mic magazin alimentar pentru a putea trăi decent. Fiii familiei Albrecht erau determinaţi să nu se facă mineri, ca tatăl lor. O perioadă, Theo a rămas să lucreze în magazinul familiei şi a învăţat comerţul cu alimente, în timp ce Albrecht a învăţat arta delicateselor. Cei doi fraţi au luptat şi în al Doilea Război Mondial.

    După război, s-au întors în Essen, unde au preluat conducerea micului business de familie şi au decis să îl extindă prin deschiderea mai multor filiale.

    Ideea lor s-a bazat pe faptul că muncitorii din regiunea industrială Ruhr nu erau atraşi de magazinele de lux, ci îşi doreau mărfuri accesibile pe care le puteau cumpăra zilnic. Fraţii au început să îşi extindă afacerea în Ruhr în anii ’40. Până în anul 1954 au deschis 50 de filiale, păstrând sloganul businessului: „Cea mai bună calitate la cel mai mic preţ”.

    Până la acel moment, cei doi fraţi reuşiseră să îşi câştige o reputaţie destul de puternică în rândul furnizorilor. Amândoi erau cunoscuţi pentru stilul lor nemilos de negociere şi pentru dexteritatea cu care îi convingeau pe furnizori să le dea cea mai bună ofertă pentru a-şi menţine cele mai mici preţuri în magazinele Aldi. De asemenea, îşi câştigaseră o reputaţie pentru economia pe care o făceau pentru magazinele lor – de pildă, stingeau întotdeauna luminile dintr-o cameră pentru a avea facturi mai mici, nu îşi făceau niciodată publicitate şi de multe ori nu foloseau nici măcar rafturi.

    Numele lanţului de magazine Aldi, ales oficial în 1961, a fost creat din primele litere ale numelui Albrecht şi primele litere din cuvântul discount.
    Karl Albrecht şi-a permis un singur lux, acela fiind golful. Această pasiune l-a determinat să construiască în sudul Germaniei, în anul 1976, un hotel destinat iubitorilor de golf, ridicându-şi de asemenea propria vilă, aşezată astfel încât sa fie conectată la traseul de golf al hotelului.

    Theo Albrecht, pe de altă parte, era un împătimit al jocurilor de noroc. După ce a strâns o datorie de aproximativ 3,5 milioane de euro, în 1971 a fost răpit de un avocat şi ţinut ostatic timp de 17 zile până a plătit datoria. Mai târziu s-a aflat că cerut o scutire la plata impozitului susţinând că a fost o cheltuială de afaceri.

    La sfârşitul anilor ’60, cei doi fraţi şi-au împărţit imperiul financiar, împărţind businessul în Aldi Nord, condus de Theo, şi Aldi Süd, condus de Karl. În acea perioadă, Aldi începuse să devină foarte cunoscut în Germania, iar magazinele companiei începuseră să primească şi clienţi bogaţi, dornici să profite de reducerile lanţului de retail.

    Karl Albrecht a murit în anul 2014, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 18,4 miliarde de euro. Fratele său, Theo, a murit în 2010, la vârsta de 88 de ani.

    În prezent, Aldi operează 3.230 de filiale în Germania, cu o echipă de 50.000 de angajaţi. De asemenea, are sucursale în toată Europa, în Australia şi în Statele Unite, ceea ce duce la o cifră de afaceri globală de pste 30 de miliarde de euro la nivelul întregului grup; Aldi Nord a înregistrat anul trecut venituri de 13 miliarde de euro, iar Aldi Süd, de 17,3 miliarde de euro, potrivit site-ului Statista.com. Compania susţine că 87% dintre nemţi fac cumpărături la Aldi în mod regulat. 

  • SNSPA, precizări legate de veniturile pe care le-a încasat Alexandru Cumpănaşu

    „Alexandru Cumpănaşu nu a fost cadru didactic titular şi nici profesor asociat al SNSPA. Veniturile menţionate în declaraţia de avere au fost obţinute de Alexandru Cumpănaşu în calitate de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi sprijinirea dezvoltăriila nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia pentru Descentralizarea Administraţiei Publice, în parteneriat cu SNSPA”, informează reprezentanţii Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, şi-au desfăşurat activitatea aproximativ 180 de experţi.

    În declaraţia de avere publicată pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), Alexandru Cumpănaşu figurează cu un salariu anual de 66.762 lei de la SNSPA.

    BEC a sesizat Parchetul General în privinţa mai multor candidaţi la alegerile prezidenţiale, în contextul în care în urma verificărilor, instituţia a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceştia. Printre candidaţi se numără Alexandru Cumpănaşu şi Viorel Cataramă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de săraci sunt săracii României. Ţara noastră înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici

    Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
     
    Astfel, potrivit sursei citate, veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape şase ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei.

    În întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76.

    În Cehia şi Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia – 2,96%, în Finlanda – 3%, în Bulgaria – 5,22%, în Letonia – 5,29% şi în Lituania – 5,5%.
    România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi şi cei mai săraci 10% dintre cetăţeni.

    Potrivit infograficului, cei 10% români cu cele mai mari venituri câştigă anual peste 6.928 euro, în timp ce acei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maxim 1.189 euro, respectiv 3,25 euro pe zi.

    “Între 2010 şi 2015, tendinţa a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari şi cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că veniturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici”, precizează sursa citată.

  • ‘Jupanul’ pe mosia DRDP Timisoara, Cristian Ispravnic, mai smecher decat seful sau, ministrul Transporturilor. Sfideaza legea, isi tine ‘la secret’ veniturile in declaratia de avere, dar si rapoartele de activitate

    TIMISOARA. Parasutat de PSD de la Arad direct in fruntea DRDP Timisoara, socotindu-se pe cai mari, sfideaza legea cu tupeu. Seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Cristian Ispravnic, se considera mai presus decat seful sau, Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. Cum anume, va explicam in cele ce urmeaza.

    Acesta isi ascunde cu tupeu veniturile, incalcand grav legea care il obliga sa isi publice intreaga avere, an de an, fiind platit din bani publici. Si nu vorbim doar de veniturile pe care le obtine de la DRDP Timisoara, ci si cele incasate din pozitia de consilier judetean la Arad, functie din care nu s-a remarcat cu absolut nimic, fiind considerat un ilustru necunoscut printre colegii sai si mai ales printre cei pe care ii reprezinta din acest fotoliu caldut.

    In ultima declaratie de avere postata pe site-ul DRDP Timisoara, veniturile lui Cristian Ispravnic sunt secretizate. La propriu.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: OUG 114 a generat scăderea cu 50% a veniturilor Pilonului II. „Noile comisioane par nerezonabile“

    „Din perspectiva nivelului general de risc asumat de administratori, legarea comisionului de administrare de nivelul randamentului real ar putea avea drept consecinţă nedorită o sporire a gradului de risc al portofoliilor administrate. Din această perspectivă, varianta anterioară în care nivelul comisionului de admi­nistrare era fix apare drept superioară“, spune Bogdan Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cei mai bine plătiti bugetari din România. Venituri de invidiat, trai fără probleme

    Sătmăreanul Attila Varga, judecător la Curtea Constituţională a declarat pentru 2018 venituri aproximative de 7.800 de euro pe lună. Fost parlamentar UDMR de Satu Mare, Varga primeşte pe lângă salariu şi indemnizaţie şi o pensie de circa 100.000 de lei de la Casa de Pensii Satu Mare.

    Judecătorul CCR Attila Varga a declarat pentru 2018 venituri de aproximative de 35.325 lei pe lună. Varga, conform propriei declaraţii, primeşte 282.732 lei, cu titlul de salariu de la CCR şi o indemnizaţie de 41.173 lei, de la Universitatea “Spientia” din Cluj, unde este conferenţiar universitar. Pe lângă veniturile salariale şi indemnizaţie, în ultimele trei luni ale anului trecut, judecătorul sătmărean a încasat şi circa 100.000 de lei, cu titlul de pensie de serviciu, de la Casa Judeţeană de Pensii. Luând în considerare şi pensia de serviciu, Attila Varga a câştigat peste 7.800 euro/lună.

    Pe lângă veniturile băneşti, Varga a declarat şi produse alimentare, ulei, făină, zahăr şi cartofi, de pe terenurile deţinute şi tablouri în valoare de 12.000 de euro.

    Iar potrivit unei analize făcute de cei de la ziare.com, judecătorul sătmărean este unul cu “venituri modeste” printre colegii săi. Judecătorul CCR Marian Enache are venituri lunare de peste 15.000 de euro pe lună, din salariu şi alte patru pensii şi indemnizaţii. Şi judecătorul Valer Dorneanu duce acasă peste 13.000 de euro lunar. Daniel Morar are şi el venituri de peste 12.000 de euro, scrie presasm.ro

  • O angajată în corporaţie cu un salariu anual de 50.000 de dolari pe an a renunţat la job în urma unui accident. Acum câştigă de cinci ori mai mult ca freelancer

    Helene Sula, specialist în digital marketing, blogger şi fondatorul Helene In Between are o poveste cu potenţialul de a inspira mulţi angajaţi din corporaţie dornici de o schimbare. În 2015, ea lucra ca specialist în comunicare în zona de marketing pentru o companie de dimensiuni mijlocii, job care îi aducea câştiguri de 50.000 de dolari anual. Acum ea câştigă 250.000 de dolari ca freelancer în zona de digital marketing şi marketing.

    Un accident în care şi-a rupt piciorul a determinat-o să îşi lanseze propriul blog. Chiar dacă iniţial acesta era un hobby, câţiva ani mai târziu a devenit principala ei sursă de venit. După accident, a avut o perioadă de recuperare de câteva luni în care nu a putut să se deplaseze înspre serviciu, astfel că a început să scrie pentru propriul site. „Acesta a început mai ales ca un blog de lifestyle şi o modalitate prin care eu să împărtăşesc ceea ce simt. Dar s-a transformat rapid în ceva din care am vrut să fac bani”, spune ea într-un interviu acordat Business Insider.
    În timp ce Sula îşi menţinea activitatea pentru blogul personal, s-a întors la muncă, dar cu un obiectiv diferit faţă de cel de dinaintea accidentului: să construiască un plan de business pentru propria afacere. „Am creat un plan care includea mai multe linii de venituri şi care ajuta la un echilibru mele în cazul în care una dintre acestea nu mai funcţiona”, explică ea.

    În prezent, principalele sale activităţi generatoare de venituri sunt:
    – cursuri online (65%): primul ei curs, Instagram for Succes şi site-ul care presupune plata unui abonament, Blogg Boss Babe, aduc cei mai mulţi bani;
    – affiliate marketing (15%) – pe site-urile sale, promovează şi alte afaceri;
    – anunţuri publicitare online (12%): cu 300.000 de utilizatori pe site-ul ei, publicitatea reprezintă o sursă importantă de venituri;
    – altele (8%): vânzări de cărţi online, sesiuni de coaching şi postări sponsorizate.

    Antreprenoarea a cheltuit mai puţin de 100 de dolari pe faza iniţială de dezvoltare a afacerii, folosind cunoştinţele dobândite anterior. A început să îşi vândă cursurile cu 87 de dolari, iar în prezent le vinde cu 227 de dolari.
    În ceea ce priveşte site-ul pe bază de abonament, Blogg Boss Babe, antreprenoarei i-au luat aproximativ şase luni pentru a face designul de la zero, planificând conţinutul de care are nevoie pentru un an întreg. În prezent, abonamentul pentru site-ul său costă 37 de dolari.
    Cu veniturile sale curente, ea a reuşit să îşi îndeplinească visul de a se muta în Germania împreună cu soţul ei şi cu cei doi câini în 2016. În prezent, este convinsă că „cerul este limita”: „Blogul şi cursul meu au generat câştiguri de 250.000 de euro anul trecut şi sper să ajung la jumătate de milion de euro până în 2020”, a spus ea în interviul acordat Business Insider.