Comportamentul consumatorului pe internet, activităţile acestuia pe aplicaţia de mobile banking şi opţiunile pe care le prestabileşte pe paginile de internet atunci când îşi calculează varianta de credit sunt, pentru români şi nu numai, unii dintre factorii decidenţi în privinţa acordării unui credit. „În Europa, în România, puteai lua totul de pe Facebook la început. Însă chiar şi atunci, pentru scoring, nu social media era factorul decisiv, ci comportamentul general al clientului pe internet. Sunt tipare comportamentale pe internet atunci când aplici pentru un împrumut. Contează la ce te-ai uitat, dacă
te-ai uitat la cea mai mare sumă pe care o poţi împrumuta sau la cea mai redusă variantă de rată lunară. Dacă îţi faci treaba bine ca bancă şi oamenii tăi de la legal îşi fac treaba bine, nu ai nicio problemă cu aceste practici”, spune Tamás Erni, CEO al Loxon Solutions.
Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”
CEO-ul însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor. „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. Ce înseamnă asta? Valoarea predicţiilor va fi mai ieftină pentru că maşinile o fac mai bine.
Nu vei mai avea nevoie de acea abilitate a analistului pentru predicţie, însă inteligenţa artificială nu poate exercita judecăţi singură. Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”
Băncile au folosit dintotdeauna un astfel de algoritm. „Un algoritm de scoring a fost mereu aici, doar că a fost o variantă mai simplă decât inteligenţa artificială. Marea diferenţă este că noi am început să schimbăm algoritmii bazaţi pe reguli fixe cu algoritmii bazaţi pe predicţii.”
Loxon este o companie de software care oferă soluţii de business şi creează proprietate intelectuală, iar apoi vinde către sectorul bancar sau orice instituţie financiară care creditează.
Compania a fost fondată în Ungaria în anul 2000, cu Tamás Erni drept unul dintre fondatori. În 2003 Loxon a intrat pentru prima dată pe piaţa din România, pentru a livra soluţii către BCR, înainte ca aceasta să fie deţinută de grupul austriac Erste. În 2007 a fost deschisă şi filiala locală, Loxon România.
„Cu BCR situaţia a fost diferită, pentru că atunci când i-am abordat, nu erau încă achiziţionaţi de Erste Group. Am câştigat un proiect şi am livrat o soluţie pentru programul de credite pentru IMM-uri. Când a venit Erste, a făcut o analiză şi a decis să păstreze soluţiile noastre”, spune CEO-ul.
El îşi aminteşte că la intrarea pe piaţa din România, nevoile băncilor locale erau oarecum diferite. „România a fost a doua ţară în care am deschis birou, după Ungaria. Cerinţa majoră a venit dinspre faptul că băncile din România voiau aceleaşi tipuri de soluţii ca cele din Ungaria, voiau aplicaţii de business cu cunoştinţe integrate şi voiau soluţii flexibile pe care le poţi schimba în funcţie de client. Au vrut ceva mai flexibil decât soluţiile anglo-saxone şi cele germane pe care le foloseau atunci.”
O altă schimbare majoră din mediul digital cu care s-a confruntat atât industria bancară – şi nu numai – este noul cadru legislative european GDPR, intrat în vigoare la data de 25 mai. „GDPR a schimbat modul în care operăm ca şi companie şi modul în care implementăm sistemele. Ce este cel mai interesant este că în toate băncile sunt cerinţe diferite pentru GDPR. Când mergi la top 10 bănci din România, 70% îţi vor spune că au făcut sau că au nevoie de acelaşi lucru, dar când vei intra în detaliile de implementare, vor fi diferenţe semnificative. Trebuie să personalizezi soluţia. În al doilea rând, avantajul comparativ al algoritmilor construiţi pe social media va scădea. Sau va trebui să mergi să îi ceri acceptul clientului, pentru că GDPR-ul nu pune o interdicţie, ci îţi cere un motiv foarte bine întemeiat de business pentru care ai păstrat o serie de date.”
Referitor la bancherii din România, Tamás Erni nu crede că aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la inteligenţa artificială în businessul lor. „Nu cred că sunt îngrijoraţi, poate doar cam lenţi în adaptare. Cu siguranţă unii bancheri sunt sceptici, cu siguranţă unii sunt prea optimişti. Diferenţa majoră, pe care nu o vedem încă, este că atunci când vezi un algoritm complex de machine learning, acesta devine o cutie neagră la un moment dat, pentru că algoritmul învaţă pe cont propriu şi dacă este într-adevăr machine learning, foarte curând îi pierzi urma logicii. Iar atunci vine întrebarea dacă vreodată o bancă centrală va putea accepta rezultate pe care nu le poţi explica.”
După 18 ani de existenţă, grupul maghiar a ajuns în aproape 30 de ţări. „Veniturile grupului au fost de peste 15 milioane de euro în 2017, din care marja de profit s-a situat puţin sub 20%. Avem şase birouri deschise, cel din Ungaria, acesta din România, câte unul în Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Arabia Saudită.”
Pe plan local, cifra de afaceri a Loxon a ajuns la 5,7 milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, adică 1,2 milioane de euro, cu un profit de 340.000 de euro. „Avem peste 40 de colegi în România şi plănuim să mai facem angajări.”
Loxon livrează soluţii către bănci mari din topul sectorului bancar românesc. „Facem proiecte cu bănci din top 10. Am lucrat cu BCR, BRD, cu Raiffeissen şi cu OTP pe piaţa locală. Pe plan global, grupul ING este cea mai mare bancă cu care colaborăm şi mai avem Raiffeisen Bank International, Erste Group şi altele.”
