Tag: utilizatori

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Utilizatorilor Uber care primesc constant feedback negativ li s-ar putea dezactiva conturile

    Uber a lansat un nou sistem de de evaluare a şoferilor, care promovează un comportament standard respectat de toţi cei care folosesc aplicaţia Uber – fie utilizatori sau şoferi parteneri, anunţă compania într-un comunicat.

    Chiar dacă majoritatea curselor se desfăşoară fără incidente, există întotdeauna şi evenimente neplăcute pentru şoferii parteneri. În acest sens, ca parte a Ghidului Comunităţii Uber, compania lansează un nou sistem de evaluare a şoferilor, care promovează un comportament standard respectat de toţi cei care folosesc aplicaţia Uber – fie utilizatori sau şoferi parteneri.

    Atunci când utilizatorii primesc în mod constant feedback negativ şi evaluări slabe, aceştia vor primi o notificare în aplicaţie, alături de sugestii de îmbunătăţire. În cazul în care feedback-ul negativ continuă, următorul pas va fi suspendarea temporară a contului, pentru o săptămână. Dacă situaţia se repetă, există posibilitatea dezactivării definitive.

    Şoferii parteneri sunt evaluaţi după o serie de criterii: dacă au oferit asistenţa cerută de utilizator, dacă întreaga călătorie s-a desfăşurat în siguranţă, dacă au tratat călătorul cu respect şi l-au făcut să se simtă confortabil etc. Însă lucrurile funcţionează şi vice-versa, iar şoferii evaluează utilizatorii la finalul curselor. Responsabilitatea lor presupune să trateze atât şoferul, cât şi automobilul acestuia cu respect, să nu-i ceară să depăşească limita de viteză din cauza unor posibile întârzieri şi să nu fie nepoliticoşi sau abuzivi faţă de şoferii parteneri. Uber nu încurajează astfel de comportamente din partea şoferilor, dar nici a călătorilor.

    “Majoritatea şoferilor parteneri Uber sunt respectuoşi şi atenţi, iar datele ne arată că un alt avantaj al platformei noastre este şi calitatea utilizatorilor. Totuşi, şoferii reprezintă o parte fundamentală a comunităţii noastre şi vrem să ne asigurăm că lucrează într-un mediu sigur şi confortabil. Avem deja un proces prin care îi eliminăm din platformă pe acei puţini şoferi cu un rating slab. Iar astăzi lansăm un sistem cu ajutorul căruia să îndepărtăm utilizatorii care primesc feedback negativ constant şi prin care să arătăm şoferilor parteneri că suntem şi de partea lor. Asigurăm, astfel, calitatea comunităţii noastre”, a spus Nicoleta Schroeder, Manager General Uber România.

  • Noutăţi pentru utilizatorii serviciilor de ridesharing: AplicaţiaClever devine Free Now. În ce ţări este disponibilă

    FREE NOW, parte a celei mai mari platforme europene de mobilitate urbană deţinute de Daimler şi BMW şi singura aplicaţie din România care integrează atât taxi, cât şi ridesharing, este acum disponibilă pentru pasagerii din România. Pentru a călători prin intermediul platformei, atât în Bucureşti, cât şi în alte 100 de oraşe din Europa cu aceeaşi aplicaţie, aceştia trebuie să descarce aplicaţia din magazinele iOS şi Android şi să-şi creeze cont.

    Noua platformă înlocuieşte aplicaţia Clever, care însă va continua să funcţioneze o perioadă în paralel. Şoferii Clever sunt în plin proces de tranziţie la FREE NOW, flota urmând să depăşească 90% din cei 15.000 de şoferi ai companiei în Bucureşti, până la finalul acestui an. Totodată, aplicaţia FREE NOW va fi lansată şi în alte oraşe din România în perioada următoare.

    Pentru toate cursele, aplicaţia oferă opţiunile de plată cash sau card şi permite pasagerilor să comande, de pe acelaşi cont, mai multe maşini în acelaşi timp. Pasagerii beneficiază de un tarif fix per kilometru, indiferent de momentul zilei, de condiţiile de trafic sau de cererea şi oferta de maşini dintr-un anumit moment, oferind astfel utilizatorilor control şi predictibilitate din punct de vedere al costurilor. Serviciul funcţionează pe principiul proximităţii, criteriul principal de alocare a unei comenzi fiind distanţa dintre punctul din care a fost lansată comanda şi locaţia şoferului. Aplicaţia ţine cont însă şi de alte elemente, precum ratingul şoferului şi preferinţele de plată ale clienţilor.

    Platforma le permite pasagerilor din România să folosească o singură aplicaţie pentru a găsi cea mai bună soluţie de transport, în regim de taxi sau ridesharing, nu doar Bucureşti, ci şi în alte peste 100 de oraşe din nouă ţări europene în care grupul operează – Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Austria şi Suedia.

  • Cu ani înaintea competiţiei

    „Atunci când am început să discutăm de bazele de date autonome, în urmă cu aproximativ 18 luni, am auzit mulţi administratori de baze de date spunând că se tem de faptul că joburile lor vor dispărea”, povesteşte Duncan Harvey. „După ce au studiat mai atent ceea ce facem, aceştia au înţeles că de fapt dispar acele lucruri oribile precum update-urile care trebuie implementate. Am fost şi eu administrator de baze de date şi ştiu că, spre exemplu, atunci când lucram la optimizarea unui index trebuia să modific totul de fiecare dată când cineva adăuga o nouă opţiune.”

    O bază de date autonomă este o bază de date în cloud care utilizează tehnologia machine learning pentru a elimina intervenţia umană în ceea ce priveşte reglarea bazei de date, securitatea, backupurile sau alte sarcini gestionate, în mod normal, de administratorii bazelor de date (DBA). Una dintre cele mai importante caracteristici ale bazelor de date autonome este capacitatea serverului de a mări sau micşora resursele de calcul şi de memorie în funcţie de necesităţi. Practic, adaptarea puterii de calcul la cerinţe sau pur şi simplu pentru scăderea costurilor reprezintă un plus important, mai ales în condiţiile în care totul se face automat şi în timp real.

    Bazele de date autonome se concentrează, în prezent, pe două zone: în primul rând partea tradiţională a tehnologiei – optimizare, securitate şi scalare – şi în al doilea rând valoarea pe care o aduce businessurilor. RPA (robot process automation) e un exemplu bun în ceea ce priveşte modul în care automatizarea schimbă industriile în general, dar interesul Oracle în tehnologiile autonome se referă la managementul datelor, explică vicepreşedintele Oracle Technology EMEA.

    „Sigur, ne vom intersecta cu RPA-ul, dar atenţia nostră nu se îndreaptă acum în acea direcţie.” Harvey vorbeşte şi despre o schimbare în mentalitatea oamenilor, o trecere de la administratori de date la data scientists. În mod tradiţional, arată el, majoritatea organizaţiilor au avut o linie de demarcaţie între businessul propriu-zis şi departamentul de IT. „Practic, fiecare departament avea câte un om de IT dedicat, iar asta a creat confuzie. Scopul nostru este să readucem un sistem central, uşor de folosit, care să permită dezvoltarea businessului.”

    Este inteligenţa artificială rezervată exclusiv companiilor mari, care îşi pot permite să implementeze astfel de soluţii? „Avem o gamă extrem de largă de clienţi care apelează la soluţii autonome, de la organizaţii din zona de sănătate alimentară cu 50 de angajaţi, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe pe zona de baze de date, la instituţii bancare sau chiar CERN, care folosesc baza de date autonomă dezvoltată de noi – şi vă puteţi închipui ce cantitate uriaşă de date generează CERN. Prin urmare, vedem organizaţii de toate mărimile apelând la aceste soluţii”, notează Harvey.

    Executivul de la Oracle crede că industria românească şi companiile care activează pe plan local sunt similare cu cele din restul Europei, fiind cu toţii la începutul transformării digitale. „Cele mai multe companii vor spune că încearcă să integreze procese autonome sau că încep să înţeleagă ce înseamnă inteligenţa artificială. Este un concept nou, desigur, şi realitatea este că doar o treime dintre companii spun că se folosesc de întreaga capacitate a transformării digitale, dar chiar şi acelea au încă probleme legate de managementul datelor şi cu complexitatea diferitelor surse de provenienţă a acestor date.” Realitatea este că nu totul va deveni autonom, adaugă el, pentru că există în continuare organizaţii care preferă să deţină controlul. „Există numeroase motive pentru care anumite organizaţii nu vor implementa procesele autonome. Prin urmare, cred că va exista o piaţă uriaşă pentru cei care deţin în prezent abilităţile necesare managementului bazelor de date, un număr suficient de joburi.”

    E mai sigur să îţi păstrezi datele pe cloudul Oracle decât să le păstrezi pe un server la sediu, spune Harvey. „Aplicăm patch-uri de securitate şi update-uri mult mai decât o poate face o companie normală. Prin urmare, va fi mai sigur datorită arhitecturii cloudului.” Riscurile apar în momentul în care foloseşti o structură comună, explică el, adică adoptarea unei platforme comune între utilizatori.

    De fiecare dată când apare o nouă tehnologie, există un soi de reţinere faţă de ea, crede Duncan Harvey, care oferă ca exemplu maşinile autonome: „Există reticenţă faţă de el, cu toate că realitatea e că vor fi fantastice. Reticenţa la schimbare va exista întotdeauna, şi e la fel în cazul datelor, care se tot adună. Gartner şi IDC au realizat un studiu în acest sens, concluzia fiind că ori angajezi încă 10.000 de oameni care să gestioneze datele, fie laşi datele să se gestioneze singure.”

    Duncan Harvey spune că era obişnuit să aibă companiile mari şi foarte mari drept clienţi, dar liberalizarea soluţiilor autonome prin scăderea tarifelor şi posibilitatea de a folosi imediat, fără o specializare de ani de zile în prealabil, a dus la popularizarea serviciilor în rândul firmelor mici.

    Mai mult, el spune că există o rată constantă de adopţie în toate sectoarele – „vedem tehnologiile autonome adoptate în zona financiară, aici fiind vorba de o cantitate uriaşă de date. Zona de healthcare e de asemenea interesantă din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte gradul de adopţie a soluţiilor Oracle pe regiuni, executivul spune că utilizatorii se împart aproximativ egal între Europa şi America de Nord, diferenţa provenind din Asia şi alte regiuni.
    Care este diferenţa între bazele de date ale Oracle şi cele dezvoltate de concurenţă? „E simplu, suntem singurii care oferă aceste servicii”, spune Duncan Harvey zâmbind. „Mai sunt companii care dezvoltă produse sau aplicaţii autonome, dar nimeni nu oferă baze de date autonome. Prin urmare, aş spune că suntem cu ani buni înaintea competiţiei.”

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • Google a rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale utilizatorilor de Google Maps

    La începutul lunii octombrie, Google vine cu un update important al serviciilor de securitate şi protecţie a confidenţialităţii. Mai exact, compania a răspuns mai multor nemulţumiri pe care utilizatorii unor aplicaţii precum Google Maps sau YouTube le aveau de o bună vreme.
     
    Modul Incognito pentru Google Maps: Incognito este una dintre cele mai populare măsuri de protejare a confidenţialităţii online, încă de la lansarea Chrome în 2018. O astfel de funcţie a fost introdusă în YouTube în prima parte a lui 2019, iar acum va fi disponibilă şi pentru Google Maps. 
     
    Practic, atunci când activezi modul Incognito în Maps, activitatea pe acel dispozitiv – precum locurile pe care le cauţi – nu va fi salvată în contul de Google şi nu va fi utilizată pentru personalizarea experienţei pe Google Maps. Activarea modului Incognito se face din poza de profil şi poate fi realizată oricând. Modul Incognito va fi introdus în săptămânile următoare pe dispozitivele cu Android, urmând apoi pentru iOS. 
     
    Auto-delete pentru YouTube: În luna mai a acestui an, Google anunţa introducerea funcţie de ştergere automată pentru Location History şi activitatea pe internet şi în aplicaţii. Aceasta includea lucrurile pe care le-ai căutat şi paginile vizitate online, precum şi comenzile vocale. Funcţia auto-delete va fi de acum disponibilă şi pentru istoricul YouTube. Funcţia se poate seta pentru declanşare automată, la intervale de 3 sau 18 luni.
     
  • Atacurile de phishing care vizează utilizatorii de Mac şi iOS au crescut cu 9%, ajungând la 1,6 milioane, în mai puţin de un an

    Numărul de atacuri de phishing care îi vizează pe utilizatorii de computere Mac şi dispozitive mobile iOS, precum şi de servicii web asociate pentru a-i atrage în scheme frauduloase a ajuns la 1,6 milioane în prima jumătate a anului 2019. Această cifră este cu aproximativ 9% mai mare decât atacurile de pe parcursul întregului an 2018. Numărul din ce în ce mai mare de utilizatori de dispozitive digitale populare atrage în mod clar tot mai mulţi infractori. Aceasta este una dintre principalele constatări ale raportului Kaspersky privind ameninţările la adresa utilizatorilor Mac în 2019.

    Chiar dacă volumul de programe software dăunătoare care ameninţă utilizatorii de macOS şi platforma mobilă iOS este mult mai mic decât al celor care vizează platforme Windows şi Android, atunci când vine vorba de phishing lucrurile stau cu totul altfel. Deoarece se bazează pe inginerie socială, majoritatea atacurilor de phishing nu au nicio legătură cu software-ul. Aşa cum au arătat cercetările recente Kaspersky, numărul cazurilor în care utilizatorii s-au confruntat cu pagini web frauduloase care folosesc marca Apple a crescut semnificativ în primele şase luni ale anului, ajungând la 1,6 milioane. Această cifră este cu 9% mai mare decât cea de pe parcursul întregului an 2018, când soluţiile de securitate Kaspersky au împiedicat peste 1,49 milioane de încercări de a accesa pagini de phishing cu temă Apple. Cercetarea se bazează pe statistici privind ameninţările, împărtăşite voluntar de către utilizatorii Kaspersky Security Network – o infrastructură cloud globală, concepută pentru răspuns imediat la atacurile cibernetice emergente.
    Printre cele mai frecvente tehnici de fraudă se numără cele concepute pentru a semăna cu interfaţa iCloud şi a fura acreditările conturilor Apple ID. Link-urile către astfel de servicii provin de obicei de la e-mail-uri spam care se prezintă drept mesaje din partea asistenţei tehnice. Adesea ele ameninţă utilizatorii că le blochează conturile dacă nu dau click pe link.

    O altă metodă larg răspândită este utilizarea paginilor care încearcă să convingă utilizatorul că pe computerul său este o ameninţare gravă de securitate şi va avea nevoie doar de câteva click-uri şi de câţiva dolari pentru a rezolva aceste probleme.

    „Deşi din punct de vedere tehnic aceste tentative de fraudă nu sunt noi, credem că ele reprezintă un pericol şi mai mare pentru utilizatorii Apple decât cele similare împotriva utilizatorilor altor platforme – cum ar fi Windows sau Android”, a spus Tatyana Sidorina, security researcher la Kaspersky. „Aceasta deoarece ecosistemul din jurul Mac-urilor şi al altor dispozitive Apple este considerat în general un mediu mult mai sigur. Prin urmare, utilizatorii ar putea fi mai puţin precauţi atunci când întâlnesc site-uri false. Între timp, furtul datelor de autentificare în contul iCloud ar putea duce la consecinţe grave – un iPhone sau iPad ar putea fi blocate de la distanţă sau şterse de un utilizator rău intenţionat. Le recomandăm utilizatorilor de dispozitive Apple să acorde mai multă atenţie e-mail-urilor ce pretind a fi de la asistenţa tehnică şi care le solicită datele sau să intre pe un link.”

    În afară de creşterea phishing-ului, raportul a relevat şi alte tipuri de ameninţări pentru utilizatorii dispozitivelor macOS. Rezultatele au demonstrat câteva tendinţe relativ pozitive: cele mai frecvente ameninţări pentru utilizatorii de Mac s-au dovedit a nu fi un malware periculos, cum ar fi troienii bancari, ci ameninţările de tip AdWare, care nu sunt neapărat foarte periculoase şi sunt definite drept „programe potenţial nedorite”. Majoritatea doar deranjează utilizatorii, supraîncărcându-le dispozitivele cu reclame nesolicitate, însă unele dintre aceste programe ar putea ascunde ameninţări mai grave.

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • Sistemele de operare care nu mai primesc actualizări sunt încă folosite de 41% dintre consumatori

    Chiar dacă sunt disponibile versiuni mai noi ale respectivului sistem de operare, aproximativ 41% dintre consumatori utilizează în continuare un sistem de operare pentru desktop care fie nu mai este actualizat, fie se apropie de acest moment, cum ar fi Windows XP sau Windows 7. În acelaşi timp, aproape 40% dintre firmele foarte mici (VSB) şi 47% dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi companii mari se bazează încă pe aceste sisteme. Această situaţie creează un risc de securitate.

    În cele mai multe cazuri, sfârşitul ciclului de viaţă al unui sistem de operare înseamnă că nu vor fi mai fi emise alte actualizări de către furnizor, inclusiv actualizări legate de securitatea cibernetică. Cu toate acestea, cercetătorii în domeniul securităţii sau atacatorii cibernetici pot găsi vulnerabilităţi necunoscute anterior în aceste sisteme. Ulterior, aceste vulnerabilităţi pot fi utilizate în atacuri cibernetice şi utilizatorii vor fi expuşi, deoarece nu vor mai primi un patch care să rezolve problema. Pentru a încerca să evalueze câte astfel de sisteme cu risc există şi a estima amploarea riscului, cercetătorii Kaspersky au analizat datele anonimizate despre utilizarea sistemelor de operare, furnizate de utilizatorii Kaspersky Security Network (cu acordul lor). Rezultatele arată că 4 din 10 consumatori folosesc încă sisteme învechite, inclusiv cele extrem de vechi precum Windows XP sau Vista.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.