Tag: universitati

  • Peste 11.000 români optează pentru studiile în străinătate în fiecare an

    Potrivit datelor furnizate de UNESCO Higher Education Statistics, în ultimii 2 ani, numărul celor care aleg programe de studiu în străinătate a crescut cu 6 procente. Începând cu anul academic 2017, peste 35.000 de români au statut de studenţi internaţionali, 90% dintre ei fiind înscrişi la universităţi din Europa. Aceste date poziţionează România pe locul 5 în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate, după Germania, Franţa, Italia şi Grecia.

    România sau străinătate?

    Cifrele par copleşitoare, însă potrivit statisticilor realizate de către organizatorii RIUF – The Romanian International University Fair tot mai mulţi tineri români caută atât programe de studiu în România, cât şi în străinătate. Dintre vizitatorii care au participat la RIUF, în ultimii 2 ani (aproximativ 44.000 tineri), 37% sunt decişi să urmeze un program de studiu în străinătate, 11% caută programe de studiu doar în România, iar 52% vor să studieze în străinătate, dar acceptă ideea de a studia în România dacă găsesc un program de studiu potrivit.

    Destinaţiile de studiu preferate sunt Marea Britanie, Danemarca, USA, Germania şi Olanda

    Aceleaşi statistici realizate de cel mai mare târg de universităţi din Europa de Sud şi de Est, ne arată că Marea Britanie este de departe prima opţiune în rândul celor care doresc să urmeze un program de licenţă, masterat sau MBA în străinătate. Peste 62% dintre participanţii de la târg şi-au manifestat interesul de aplica la o universitate britanică, fiind apoi urmată de Statele Unite ale Americii (42%), Danemarca (32%), Germania (32%), Olanda (31%), Norvegia (22%) şi Elveţia (19%)*. 

    Împrumuturi şi surse de finanţare pentru studenţii români

    Sistemul academic din străinătate oferă surse de finanţare sau împrumuturi guvernamentale, care să acopere o parte din cheltuieli sau taxa de şcolarizare. De exemplu, cei care optează pentru un program de licenţă sau de masterat în Marea Britanie pot obţine un împrumut guvernamental, care asigură integral taxa pe parcursul anilor de studiu. Rambursarea ambelor împrumuturi se face în condiţii foarte avantajoase pentru absolvenţi şi doar în momentul în care sunt angajaţi şi câştigă un anumit venit anual. Aceştia vor rambursa doar o fracţiune din venitul lor ce depăşeşte acel prag de venit minim anual.

    Similar, un astfel de împrumut este pus la dispoziţie studenţilor în Olanda, unde taxa de şcolarizare este de aproximativ 2.000 EURO/an. În alte ţări, tinerii nu au nevoie de accesarea unui împrumut, deoarece studiile sunt gratuite (Suedia, Danemarca) sau percept taxe minime (Germania, Franţa).

    Un număr record de universităţi ajung în România pe 7 şi 8 octombrie

    Pe 7 şi 8 octombrie, peste 120 de universităţi revin în România în cadrul RIUF – The Romanian International University Fair, care va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti. Ajuns la cea de-a XXI-a ediţie, RIUF pune faţă în faţă profesorii şi recrutorii universităţilor cu tinerii care doresc să devină studenţi internaţionali. Reprezentanţi ai mediului academic din Olanda, Franţa, Austria, Germania, România, Spania, SUA, UK, Danemarca şi Elveţia vor fi prezenţi în cele două zile de eveniment, pentru a promova ofertele educaţionale ale universităţilor. 

  • Peste 9000 programe de studiu din 10 ţări la cel mai mare târg internaţional de universităţi din Europa de Sud Est

    RIUF aduce în acelaşi loc peste 120 de universităţi şi instituţii educaţionale din România şi din străinătate, şcoli de limbi străine şi ONG-uri studenţeşti pentru a oferi ocazia vizitatorilor să afle informaţii complete despre programele de studiu şi oportunităţile educaţionale pe care le pot accesa. Peste 20 universităţi prezente la târg participă pentru prima dată la un eveniment educaţional în România, printre care se numără şi University College London (Marea Britanie), Webster University (SUA), Les Roches Global Hospitality Education (Elveţia), Hertie School of Governance (Germania) sau Aarhus University, Faculty of Arts (Danemarca), unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume.

    Universităţile prezente la RIUF pun la dispoziţia participanţilor 9000 de programe de studiu de licenţă, masterat, MBA şi doctorat din peste 15 domenii de activitate precum economie şi business, IT&Computer Science, ştiinţe sociale, inginerie, medicină sau drept, acestea fiind cele mai frecvente opţiuni ale tinerilor.

    Pe toată durata evenimentului, tinerii pot beneficia de consiliere gratuită şi pot participa la RIUF YouForum, unde vor avea ocazia să interacţioneze în peste 6 ateliere practice si 20 de sesiuni de discuţii cu peste 45 de invitaţi de renume din diferite domenii de activitate din România, printre care şi Teodora Migdalovici (The Alternative School for Creative Thinking), Ovidiu Eftimie (Times New Roman) sau Vladimir Coman-Popescu (HaHaHa Production).

    Înscrierile la RIUF se pot face pe www.riuf.ro, cel mai mare târg internaţional de universităţi având loc pe 7-8 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti, acolo unde vizitatorii vor putea afla mai multe despre programele de studiu dorite din ţară sau din străinătate.

    Ajuns în această toamnă la cea de-a 21a ediţiie, RIUF are loc şi la Timişoara, pe 10 octombrie, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara – CRAFT, precum şi la Iaşi, pe 12 octombrie, la Palas Congress Hall.

     

  • România are patru universităţi în topul celor mai bune instituţii de studii superioare din Europa Centrală şi de Est

    Conform topului QS al universităţilor din Europa Centrală şi de Est, cele mai performante universităţi din România sunt:

    • Universitatea din Bucureşti – locul 42
    • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – locul 49
    • Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – locul 50
    • Universitatea de Vest Timişoara – locul 64

    Primul loc în clasamentul QS Europa Centrală şi de Est este ocupat de Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov.
    Criteriile care au stat la baza evaluării instituţiilor academice includ numărul de citări în publicaţii de specialitate per facultate (informaţii disponibile datorită Scopus), reputaţia instituţiei şi numărul de studenţi şi profesori internaţionali.

    Potrivit datelor indexate de Scopus, analizate cu ajutorul instrumentului SciVal, numărul de cercetători din România a crescut în ultimul an cu 3.500. Oamenii de ştiinţă români au publicat peste 78.400 articole în utimii cinci ani, iar principalele domenii de interes  ale acestora sunt: inginerie, fizică şi astronomie, medicină, ştiinţa calculatoarelor şi ştiinţa materialelor. Raportat la calitatea lucrărilor ştiinţifice şi la reputaţia lor internaţională, cele mai performante domenii sunt ştiinţa planetelor şi a spaţiului, astronomie şi astrofizică, cardiologie şi medicină cardiovasculară, psihiatrie şi sănătate mintală, epidemiologie, medicină de urgenţă, dar şi unele ramuri ale ingineriei. 
     

  • Adolescenta din România care a scris două cărţi şi studiază în China

    „Mereu mi-a plăcut să mă aflu în cadrul a multor proiecte. De la canto la ani lungi de teatru şi de spectacole, reclame, filme cu Jason Gedrick sau Matt Damon, până la începerea unor limbi străine şi conceperea acestor cărţi. Chiar dacă activităţile au consumat şi continuă să consume o bună parte din timpul meu liber, reuşesc să mă organizez şi să îmi împart energia între prieteni, familie, şcoală şi pasiunile pe care le am. În mod cert nu este uşor, iar vara asta este cea mai grea pentru că trebuie să îmi aleg universităţi, să mă întâlnesc cu prietenii pe care nu i-am mai văzut de jumătate de an şi să continui şi treaba pentru colegiu. Este dificil, dar într-un fel îmi place acest mod de viaţă alert”, descrie Andreea Coscai priorităţile sale, la venirea sa în ţară în vacanţa de vară.

    Adolescenta studiază la un colegiu în China şi a lansat deja două cărţi: prima, lansată în mai 2016, se numeşte „În Liceu” şi conţine interviuri cu liceeni din Bucureşti şi din alte oraşe ale României despre viaţă de adolescent, modul în care este văzută aceasta de ei.  A doua se numeşte „În High School în China”, se bazează pe acelaşi concept de interviuri, dar de data aceasta este vorba despre ale celor de la colegiul la care studiază în prezent, United World College. „Am fost inspirată de comunitatea în care mă aflu în China. Din moment ce suntem o familie, am vrut să transmit asta celor din România şi să las în urmă o amintire pentru colegii mei ce au absolvit anul acesta, cei din generaţia mea şi cei ce vor veni”, spune ea.

    Încă de la lansare, „În liceu” a fost printată în 1.000 de copii şi „chiar după un an, unii oameni încă mă întreabă cum ar putea obţine cartea”, spune Andreeea. „În high school în China” a fost publicată în iulie 2017: „Obiectivul principal este să îmi împărtăşesc povestea în ţară unde m-am născut şi să îi inspir astfel şi pe alţi tineri să fie curajoşi şi să îşi încerce norocul pentru şansă de a avea o experienţă internaţională.”

    A ajuns să studieze în China prin United World Colleges, o organizaţie educaţională care reuneşte instituţii de învăţământ din 150 de ţări. Are sediul central în Regatul Unit şi 17 şcoli şi colegii în Canada, India, Italia, Norvegia, Singapore, Swaziland, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Armenia, Costa Rica, Bosnia şi Herzegovina, Thailanda, China, Olanda şi Japonia (în restul de ţări până la 150 are comitete naţionale). Andreea Coscai spune că  depinde de norocul fiecărui elev ce opţiuni i se prezintă în anul aplicaţiei; alegerea nu este la latitudinea candidatului.

    „Aşadar, pot spune că nu eu am ales China, ci China m-a ales pe mine. Cât despre paşii urmăriţi pentru a obţine bursă, primul include completarea formularelor cu date personale, activităţi extra şcolare şi un număr de eseuri despre diferite problem locale sau internaţionale, explică ea. Odată acceptat pentru etapă următoare, urmează un interviu individual şi unul de grup unde cei din comitet vor să vadă ce fel de persoană eşti. Bursa pe care a primit-o acoperă trei mese pe zi, cazarea în campus şi costurile de studii.

    În ceea ce priveşte programa românească, privită după experienţa chineză, adolescent a observat că „sistemul nostru are potenţialul de a fi unul foarte bun, dar este implementat prost.” Ea consideră că ideea de a face cât mai multe din toate este bună, chiar dacă specializarea într-un anumit domeniu este de obicei mai benefică şi mai apreciată. „În acelaşi timp, este un dezinteres din partea unor elevi şi din partea unor profesori. Legătură această nu este bine fondată şi de aici apar problemele. După ce a experimentat sistemul internaţional de Internaţional Baccalaureate, a realizat că deşi nu poate spune că nu a învăţat nimic în şcoală în România (aş minţi, mi-a format mare parte din educaţie), multe din informaţiile pe care le-am acumulat pentru note şi pentru medii de final de an, au rămas uitate undeva într-un vid. ”

    Ea spune că există paşi ce pot fi făcuţi în direcţia îmbunătăţirii sistemului românesc de învăţământ, iar unul dintre acesta ar fi să-i înveţe să pună întrebări. ”Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri în educaţie. Să îţi pui întrebări te face mai curios, ceea ce îţi da oportunitatea să te educi singur într-o anumită măsură.”

    În viitor, Andreea Coscai şi-a propus să urmeze studii orientale, posibil la Oxford, în Anglia, deşi este interesată şi de America şi alte părţi ale lumii.  „Până la urmă, acum doi ani nu m-aş fi gândit niciodată că voi studia în China, aşa că nu ştiu ce se va întâmplă nici în continuare. Las oportunităţile care îmi apar în cale să mă surprindă.”

    Din rândul celor pe care îl admiră îl numeşte pe Nelson Mandela, care este de altfel şi unul dintre fondatorii United World Colleges: „S-a concentrat pe educaţie şi pe dezvoltarea acesteia o bună parte din viaţa lui.”

     

  • Diplome de licenţă fără studii | 106 percheziţii la profesori şi studenţi ai două universităţi/ Peste 10.000 euro, găsiţi în maşina unui intermediar/ Ministrul Pop: Faptele angajaţilor denotă iresponsabilitate

    “Mai multe cadre didactice din cadrul unor instituţii de învăţământ superior desfăşoară activităţi ilegale constând în pretinderea şi primirea unor foloase necuvenite (bani şi bunuri materiale) cu ocazia organizării şi susţinerii de către studenţi a examenelor la diferite discipline (susţinute chiar în afara perioadei de examinare) şi/sau cu ocazia susţinerii examenelor de licenţă. Probatoriul a relevat că unii studenţi străini, înscrişi la grupe ce urmează cursurile în limba română, nu cunosc/nu înţeleg limba română şi totuşi sunt promovaţi, în schimbul unor sume de bani, la toate examenele anuale”, transmit procurorii printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, ancheta a scos la iveală mai multe modalităţi în care studenţii erau ajutaţi în schimbul banilor. Aceştia ar fi primit în timpul examenelor susţinute online răspunseurile corecte la testele grila, “fiindu-le trimise pe telefoanele mobile de către informaticienii instituţiei de învăţământ, prin mesaje text (SMS). În alte situaţii, li s-ar fi mărit notele,”prin accesarea ilegală de către informaticienii din respectivele instituţii, a softului creat pentru evidenţa situaţiilor şcolare, având drept consecinţă promovarea”. În unele cazuri, informaticienii interveneau în contul electronic al studentului şi modificau răspunsurile testului online, astfel încât acesta să fie promovat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Burse de 26.000 de euro pentru studenţi

    Programul “Bursa de studiu privată Kaufland” are ca scop identificarea şi susţinerea tinerilor pasionaţi de domeniul pe care şi l-au ales pentru studii, cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite, care s-au făcut remarcaţi prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat.

    Kaufland România oferă 4 burse de studiu, în valoare de 26.000 Euro (650 euro/lună, timp de 10 luni), pe parcursul anului universitar 2017-2018, tinerilor studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din ţări precum Germania, Austria sau Elveţia, indiferent de profilul de studii ales.

    “Suntem bucuroşi să lansăm un nou program de burse, prin care ne propunem să-i susţinem pe tinerii cu potenţial de-a lungul parcursului educaţional. Credem că programul  „Bursa de studiu privată Kaufland” le va oferi acestor tineri şansa de a-şi valorifica întregul lor potenţial şi de a-şi dezvolta o carieră de succes în viitor”, declară Estera Anghelescu, recruiting and employer branding director în cadrul Kaufland România.

    Termenul limită până la care tinerii pot aplica este 30 iunie, iar procesul de selecţie pentru această ediţie va începe în luna iulie.

    Câştigătorii Burselor Kaufland vor fi anunţaţi pe site-ul de carieră al companiei, www.cariere.kaufland.ro, în data de 30 august.

    Kaufland România este singura companie din industria naţională de retail care obţine pentru al doilea an consecutiv titlul de Angajator de Top în România, printr-o certificare internaţională acordată de organizaţia independentă Top Employers Institute din Olanda.

    Kaufland ocupă prima poziţie în clasamentul companiilor de retail food din „Topul celor mai căutaţi angajatori”, categoria Business/Commerce. Datele reies dintr-un studiu realizat anual de compania internaţională de cercetare Universum Global în Europa în rândul studenţilor, pentru a stabili care sunt cei mai doriţi angajatori la nivel naţional. În ediţia din acest an, la studiu au participat 10.500 de studenţi din România.

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.