Tag: unitate

  • A murit fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Elias din Capitală, Silvius Negoiţă, decesul fostului comentator sportiv Cristian Ţopescu a survenit marţi, în jurul ore 16.00, după ce pe parcursul zilei, starea sa s-a înrăutăţit.

    Cristian Ţopescu a murit pe Secţia de Terapie Intensivă, el fiind internat în urmă cu o săptămână din cauza unor complicaţii provocate de diabet.

    “Cristian George Ţopescu, în vârstă de 81 de ani s-a internat marţi, 08.05.2018, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, în stare gravă în contextul acutizării unor afecţiuni cronice. Pe perioada internării a beneficiat de monitorizare strictă şi tratament în secţia de Terapie Intensivă. Decedează azi, 15.05.2018, ora 16, prin stop cardiorespirator iresuscitabil”, potrivit unui anunţ al Spitalului Elias din Capitală.

    Fostul comentator sportiv suferea şi de alte boli cronice.

    Cristian Ţopescu avea 81 de ani şi a fost comentator sportiv şi politician, fiind ales senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

  • Cristian Ţopescu, probleme mari de sănătate. Declaraţia medicilor de la Spitalul Elias

    “În acest moment, este la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe – n.r.), este evaluat, nu are încă un diagnostic. Dumnealui va fi supus mai multor investigaţii, iar ceea ce pot spune este că nu se află într-o stare prea bună”, a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias.

    Fostul comentator sportiv suferă de mai multe afecţiuni cronice, printre care şi diabet. Cristian Ţopescu are 81 de ani şi a fost comentator sportiv şi politician, fiind ales senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

    Între 1964 şi 2004, Cristian Ţopescu a lucrat în Televiziunea Română, îndeplinind mai multe funcţii, de la reporter sportiv, realizator de emisiuni şi comentator, la redactor şef pe secţia de sport şi director general adjunct.

    Anul trecut, în luna martie, reputatul comentator a primit din partea lui Klaus Iohannis ordinul “Steaua României” “în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate, pentru dăruirea şi devotamentul cu care a susţinut şi promovat valorile sportului naţional, pentru intuiţia, căldura şi erudiţia cu care a comentat performanţele sportului românesc”.

    În întreaga carieră, Cristian Ţopescu se poate lăuda cu peste 5.000 de transmisiuni live, 13 ediţii ale Jocurilor Olimpice comentate, dar şi Cupe Mondiale şi Campionate Europene.

  • Ministerul Finanţelor schimbă legislaţia privind achiziţiile publice

    Ministerul a precizat că cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate;
    – Hotărârea de Guvern privind modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNIPMMR: În Galaţi sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul Sidex-ului

    „În urma anunţului ArcelorMittal că ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), ar trebui să aibă emoţii toţi cei care conduc economia ţării, pentru că numai pe platforma industrială de aici sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă cele câteva mii din toată ţara care fac afaceri cu Sidexul”, a spus Marian Filimon – preşedintele filialei CNIPMMR Galaţi.

    „Important este cine va cumpăra combinatul, pe mâna cui intră – s-ar putea să fie cineva din Est care a mai făcut nişte nenorociri în ţara asta. Efectele acestui cutremur economic sunt inimaginabile, şi mă îndoiesc că se responsabilizează cineva. Sau, poate, în laboratoarele guvernamentale se lucrează la soluţii pentru problema asta şi nu ştim noi”, a mai spus liderul patronal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?

  • Unitatea 2 de la Cernavodă a revenit la puterea nominală

    Compania a oprit duminică, în mod controlat, şi Unitatea 1.

    Reducerea de putere a Unităţii 2 CNE Cernavodă a fost cauzată de necesitatea înlocuirii unui rulment la motorul unei pompe de condensare, din partea clasică a centralei. Reducerea de putere până la 55% a fost necesară în vederea opririi echipamentului pentru reparaţii, a precizat Nuclearelectrica.

    Tot duminică, Nuclearelectrica SA a anunţat că Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat, întreruperea funcţionării fiind estimată să dureze 48 de ore din momentul opririi centralei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Pacienţi de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, internaţi în condiţii de COŞMAR / Reacţia unităţii medicale

    Două fotografii în care sunt imortalizate condiţiile în care sunt cazaţi pacienţii pe Secţia de Pneumologie a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara au fost postate pe Facebook, sâmbătă, fiind distribuite de sute de ori. În imagini se poate observa cum bolnavii sunt cazaţi în saloane cu pereţi scorojiţi, mobilier ruginit, iar în loc de perdele, în geamuri au fost puse cearşafuri.

    “Anul 2018, România, Timişoara, Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş! Nu mai am cuvinte să comentez, cred că imaginile spun totul. Spun doar că mai trebuie să mergeţi la multe concerte, cu spectacole ale marilor artişti, pentru a aduce spitalul la nişte condiţii puţin mai ridicate decât cele din lagărele de concentrare. Donaţi în continuare bani pentru a creşte buzunarele celor aflaţi la conducere! Şi sfatul meu: încercaţi să vă păstraţi sănătoşi dacă ajungeţi aici, mai mult ca sigur că mult nu o veţi mai duce. Vă rog distribuiţi!”, a scris autoarea fotografiilor, pe reţeaua de socializare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost inventată o nouă unitate de măsurare a timpului

    Noua unitate de timp a fost inventată de membrii companiei pentru dezvoltarea realităţii virtuale Oculus şi se adresează în special producătorilor de conţinut video. Conform Science Alert, majoritatea videoclipurilor sunt înregistrate la 24 de frame-uri pe secundă, ceea ce înseamnă cu sunt prezentate 24 de imagini în fiecare secundă, iar viteza oferă iluzia mişcării.  
     
    Conform lui Christopher Horvath, din cadrul GitHub, problema intervine în momentul în care producătorii încep să lucreze cu fiecare frame în parte. La 24 de frame-uri pe secundă, fiecare cadru are .04166666667 secunde lungime sau 41666666.669 nanosecunde.Aceste numere au zecimale ce se repetă la nesfârşit, aşadar poate fi dificil de lucrat cu ele. 
     
  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.