BusinessMagazin

Tag: unire

  • Cât costă amenajarea fântânilor din centrul Bucureştiului

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, compania Apa Nova Bucureşti a realizat aceste lucrari de reabilitate si modernizare în baza obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune cu Primăria Municipiului Bucureşti.

    Amenajarea fântânilor  a început în luna mai, iar compania care a furnizat tehnologia pentru aceasta este reprezentat de grupul german OASE, cu sediul în  Hoerstel, Germania.

    În urma modernizării, fântânile din acest perimetru ar trebui să devină un punct central de atracţie urbană, ce va oferi bucureştenilor din luna septembrie 2018 un spectacol de apă, lumini şi muzică, în 4 regimuri de funcţionare: regim de zi, seară, respectiv noapte, de luni până vineri, iar în weekend va funcţiona în regim de spectacol stradal.

     

  • Cel mai frumos centru istoric din România! Clujul, Braşovul şi Bucreştiul trebuie să ia lecţii de aici

    Primarii din Bucureşti, Cluj şi Braşov ar trebui să dea un telefon primarului din Oradea şi să-l întrebe cum a reuşit să transforme piaţa Unirii din Oradea, piaţa centrală a oraşului pe modelul celor din Viena sau Budapesta. Cu bani europeni, transformarea este uimitoare iar pozele nu pot cuprinde frumuseţea. Trebuie să fii acolo.
     
    Braşovul, renumit pentru Centrul său istoric are majoritatea clădirilor vechi la un pas de prăbuşire. Primarul George Scripcaru nu a reuşit să găsească o soluţie până acum. A schimbat de câteva ori pavelele din Piaţa Sfatului, a montat nişte stâlpi de iluminat şi gata.
     
    La fel, şi primarul din Cluj, Emil Boc, se chinuie să găsească o soluţie pentru a pune în valoare arhitectura din Piaţa Unirii. În această perioadă transformă în pietonal o latură din Piaţă, a plantat câţiva pomişori în apropiere şi cam atât.
     
    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession, scrie romanibuni.ro

  • Alertă la Metrou, după ce o petradă a fost aruncată în trenul staţionat la Unirii 2

    „La ora 18.02, un individ a aruncat cu o petardă în tren, în staţie la Unirii 2. Nu au fost consecinţe, nu a păţit nimeni nimic, doar că trenul a fost repus în circulaţie cu o întârziere de 10 minute”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Uniunii Sindicatelor Liber Metrou, Ion Rădoi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Încă un mandat pentru Preşedinte şi nota de plată!

    Hora Marii Unirii s-a spart. Guvernanţii au bifat “Acţiunea Centenarul” cu pulanul.

    Mai are rost să rezum? După nişte m..e paşnice, Puterea a decis să ne strângă sub Zodia Pulanului.

    În sfârşit, Opoziţia e satisfăcută, poate să facă ce ştie mai bine: să se dea cu fundul de pământ.

    Privită dintr-un MIG-21 înainte de a se prăbuşi, România arată chiar prea o-kei: Iohannis şi Dragnea se bronzează pe acelaşi cearceaf, în Neptunul de protocol al lui Ceauşescu.

    Ca în fiecare an, ieri a fost comemorată Marina României: aceeaşi butaforie obosită, aceleaşi jurăminte de înzestrare a flotei într-un viitor incert. Acelaşi submarin, Delfinul, care o dată pe an se scufundă de ruşine.

    Acelaşi discurs al Preşedintelui, vorbind despre “oaza de stabilitate” care am fi, surd la comentariile cancelariilor europene care ne branduiesc din nou ca pe o ţară instabilă. Motivul e acum jandarmeriada, de care Iohannis s-a debarasat repede, ca să nu-şi strice programul. Cât “gândim şi simţim româneşte”, domnia sa crede că ne poate lăsa liniştit singuri acasă, cu trenuri care deraiază, cu leşuri de porci care plutesc pe Dunăre.

    Vom fi ratat noi Centenarul, dar preşedintele Klaus Iohannis, cu calmul şi detaşarea sa, cu flegmatismul său marţial, va prinde negreşit Bicentenarul.

  • Spaces închiriază 3.000 mp în una dintre cele mai înalte clădiri de birouri din Bucureşti

    Unirii View este dezvoltat de către investitorul de origine belgiană Yves Weerts, în urma unei investiţii de aproximativ 33 de milioane de euro. Acesta a derulat mai multe investiţii pe piaţa imobiliară din România, pprecum dezvoltarea şi vânzarea Deva Logistics Park către fondul de investiţii CTP.

    Unirii View, programat să fie livrat în această vară, va fi cea mai înaltă clădire modernă de birouri din centrul Bucureştiului, cu 19 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 17.500 de metri pătraţi. Lucrările la faţada proiectului avansează rapid, în timp ce structura proiectului (73 de metri) a fost finalizată luna anterioară.

    Unirii View a fost asistat în tranzacţie de către consultantul imobiliar Griffes, responsabil de procesul de închiriere şi managementul comercial al proiectului, în timp ce Spaces a fost asistată de compania de consultanţă imobiliară CBRE România.

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • H&M închiriază 1.000 mp pentru viitorul său sediu în birourile Unirii View, lângă Piaţa Unirii

    Retailerul de modă va prelua un etaj superior din Unirii View, în conformitate cu cerinţele sale de imagine corporativă şi cu o vedere uimitoare asupra centrului vechi al Bucureştiului.

    ”Cea mai populară marcă de modă din România îşi va stabili viitorul sediu în Unirii View, fapt care valideaza încă o dată proiectul ca fiind o proprietate de top pentru companiile de top cu un nivel bun de lichiditate financiară.

    Alegerea făcută de H&M România reprezintă o decizie pe termen lung şi este una extraordinară, atât pentru companie, care va avea un nou sediu foarte eficient şi cu un nivel ridicat de vizibiliitate, cât şi pentru angajaţi, care vor lucra în cea mai bună zonă din Bucureşti din punct de vedere al transportului şi infrastructurii generale”, a declarat Andreea Păun, Managing Partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes, responsabilă pentru strategia de închiriere şi managementul comercial al Unirii View.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CENTENAR. Casele de poveste ale Bucureştiului

    „Graniţele” actuale ale Capitalei nu mai sunt aceleaşi ca acum 100 de ani, cea mai mare urbe a ţării noastre a crescut în suprafaţă, în populaţie şi s-a modernizat. 
     
    Pe marile bulevarde şi străzi ale Capitalei, unele dintre ele vechi uliţe prăfuite în 1918, printre blocurile apărute în ultimii zeci de ani, rezistă de mai bine de 100 de ani adevărate bijuterii arhitecturale.
     
    În anul Centenarului, vă invităm să aflaţi povestea acestor case şi a ctitorilor ei. Unele sunt acum muzee, alte nu, toate sunt, însă, o parte importantă din istoria noastră. Multe au fost locuite sau vizitate de către personaje cheie ale Marii Uniri sau de oameni de vază care au jucat un rol important în Istoria României şi în ce am ajuns noi astăzi.  O parte dintre ele au fost proiectate de mari arhitecţi, precum Ion Mincu sau Grigore Cherchez, care au adus cu stilurile lor inovatoare grandoare Bucureştiului. Sunt clădiri care au rezistat marilor cutremure, naţionalizărilor şi buldozerelor comuniştilor.
     

  • Care este ideea voastră de creştere pentru România următorilor 100 de ani? Să fiţi mai concreţi decât educaţie, infrastructură, schimbarea mentalităţii sau reducerea birocraţiei!

    Dacă fiecare dintre voi aţi fi întrebat care sunt ideile voastre pentru ca România să crească mai repede decât alţii din punct de vedere economic, politic, social sau cultural, răspunsurile ar fi identice: educaţie, infrastructură, autostrăzi, spitale, schimbarea mentalităţii (nu ştiu de ce nu vă place cum suntem, pentru că nici noi, nici copiii noştri nu vom fi altfel, nu putem fi toţi nemţi în România), reducerea birocraţiei statului, să nu mai plece tinerii din ţară, să nu mai fim atât de dezbinaţi (dacă te uiţi în fiecare seară la televizor, sigur ajungi să constaţi că toţi ne urâm între noi).

    Toate sunt idei atât de generoase încât nu ai cum să le conteşti. Au fost valabile acum 100 de ani, vor fi valabile şi peste alţi 100 de ani.
    Problema intervine atunci când ceri interlocutorilor idei mai concrete: cum ne schimbăm mentalitatea? Cine este acel „cineva” care să schimbe lucrurile pentru că aşa nu se mai poate? Cum îmbunătăţim calitatea educaţiei în România? Facem mai multe şcoli? Avem nevoie de profesori mai pregătiţi, dar unde îi găsim? Introducem cursuri de antreprenoriat şi educaţie financiară încă din şcoala primară, dar cine să fie profesorii ? Bancherii, Isărescu, patronii şi oamenii de afaceri actuali? Cum adaptezi programa la cerinţele actuale ale pieţei muncii? (Toate companiile au pretenţii ca toţi absolvenţii să ştie când vin la ei ce să facă şi cum să facă, sau cum să facă la fel ca altcineva care are 10-20 de ani de experienţă.)

    Ca să avem un reper în privinţa ideilor mai concrete pentru viitor, ar trebui să ne întoarcem puţin în trecut, să avem câteva exemple de idei, de politici care au susţinut economia României în ultimii 20 de ani:

    1. Deschiderea economiei printr-o politică de stat pentru investiţii străine. După 1997, acest lucru a dus la creşterea economică de după 2000, a permis intrarea de bani, peste 70 de miliarde de euro, de know-how, de deschidere a pieţelor externe şi de intrare a economiei româneşti în fluxurile globale. Cu ajutorul acestor investiţii străine s-a format generaţia de astăzi, dintre care mulţi au devenit directori, şi o parte dintre voi chiar antreprenori. Inflaţia a scăzut, creşterea cursului valutar s-a temperat, salariile au crescut, iar mulţi dintre voi v-aţi permis să vă luaţi maşini, apartamente şi să umblaţi liberi prin Europa.

    2. Facilităţile fiscale pentru industria IT acordate la începutul anilor 2000 de către guvernul Năstase, care au permis crearea unei industrii cu o pondere de 5% în PIB acum şi cu un potenţial de a ajunge la 10% din PIB. Cei 110.000 de oameni din industria IT au salarii de 1.200 de euro net pe lună, în România ajungând cel mai bine plătiţi salariaţi.

    3. Deschiderea sistemului bancar românesc, inclusiv prin privatizarea băncilor de stat după anul 2000. Acest lucru a permis intrarea de finanţare externă, acordarea de credite nu numai companiilor, ci şi persoanelor fizice, acordarea de credite pentru apartamente şi, nu în ultimul rând, celebrele credite de consum.

    4. Cota unică de 16%, care, pe fondul schimbării puterii politice din România, a atras atenţia investitorilor către piaţa românească. Această cotă unică de 16% a fost înaintea vremurilor, având în vedere că după aceea din ce în ce mai multe state au trecut la acest sistem, în încercarea de a atrage atenţia investitorilor.

    5. Construcţia de malluri şi supermarketuri, care a schimbat faţa comerţului din România şi, nu în ultimul rând, a schimbat peisajul social. Noile generaţii şi-au găsit un punct de sprijin pentru ei, aşa cum exista în Occident.

    Poate nu toate ideile au adus creştere economică sau au avut un impact pozitiv în societate (spre exemplu, acordarea de credite în franci elveţieni), dar rezultatele arată că în ultimele două decenii România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale puterii de cumpărare din ţările foste comuniste, care imediat după 1990 – când noi oscilam politic între Est şi Vest – se deschideau companiilor străine.

    Ce am putea face efectiv, ce idei, ce soluţii ar fi pentru următorii 100 de ani şi care s-ar putea aplica? Cosmin Vladimirescu, CEO al Mastercard România şi Republica Moldova, spune că ar mări numărul de ore de sport din şcoală, de joc în echipă, pentru a-i face pe copii, pe elevi şi, de ce nu, pe studenţi să fie şi să ajungă să joace ca o echipă (team work). Acest lucru ar putea să permită apropierea mai mare a noilor generaţii, în încercarea de a mai reduce individualismul caracteristic. Jocul în echipă, team work-ul, înseamnă fair-play, înseamnă că toţi trebuie să joace pentru un bine comun, spune Cosmin Vladimirescu.

    O altă idee pentru următorii 100 de ani ar fi ca educatorii, profesorii din ciclul primar, gimnazial şi liceal să fie mai bine plătiţi decât profesorii universitari pentru a fi încurajaţi să „producă” mai mulţi elevi buni, nu numai câţiva.

    Arhitectul Dorin Ştefan a venit cu ideea refacerii infrastructurii din Bucureşti în jurul Gării de Nord. În cinci ani, cu câteva miliarde de euro, Gara de Nord ar putea fi transformată într-un imens mall, care ar schimba toată faţa Bucureştiului.

    Lista este deschisă pentru ca fiecare dintre voi să vină cu o idee.