Tag: unire

  • Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

    ​Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce urma a fi un lanţ de magazine cu produse româneşti, nu este susţinut de noul ministru de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios şi nu are impact economic şi social”. Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti.

    „Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

  • Primul magazin cu produse româneşti sub tutela Casei de Comerţ “Unirea” se deschide astăzi, 7 octombrie, la Sibiu

    Luni, 7 octombrie, se deschide primul magazin cu produse agroalimentare româneşti, în oraşul Sibiu, sub tutela Casei de Comerţ Agroalimentar “Unirea”, o companie cu capital integral de stat, potrivit informaţiilor de la Ministerul Agriculturii.  Acesta este primul punct de desfacere, urmând ca în cursul acestei luni să mai fie deschise încă şase, dar planurile reprezentanţilor companiei sunt să creeze o reţea de 60 de magazine.

    Adrian Izvoranu, preşedintele Casei de Comerţ Agroalimentar “Unirea” a anunţat recent că următoarele magazine vor fi deschise în oraşele Bucureşti, Piteşti, Slatina, Craiova şi Timişoara.

    Petre Daea, ministrul agriculturii, va participa la deschiderea magazinului, care se va numi “Brânzărie”. Acest va fi situat pe strada Turnului, numărul 19, lângă Piaţa Cibin.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministerul Agriculturii vrea să facă concurenţă retailerilor străini: Casa de Comerţ „Unirea”, cu capital de stat, crează o reţea de 60 magazine cu fructe şi legume româneşti

    „Ne propunem să facem 60 de magazine cu fructe şi legume româneşti la nivel naţional, produse alimentare proaspete şi procesate. Din punct de vedere tehnic putem să deschidem primul magazin într-o săptămână, dar avem nevoie de avizări, iar birocraţia imensă ne încetineşte”, a spus Adrian Izvoranu, preşedintele Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”.

    El spune că în acest moment, reprezentanţii Casei de Comerţ „Unirea” fac selecţia producătorilor, crează centre de colectare mobile şi fizice şi consolidează unităţi de procesare existente.

    Magazinele vor fi deschise în centrele dezvoltate ale ţării, deoarece reprezentanţii societăţi îşi propun să stimuleze consumul de produse româneşti din magazinele de proximitate, echilibrând astfel balanţa comercială dintre  importuri şi exporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Învie Circul Foamei. Aurel Muntean vrea să reia proiectul de la Hala Unirii din centrul Capitalei

    Potrivit primăriei sectorului 3, în luna august a anului trecut, la solicitarea lui Lucian Mitariu, reprezentant al SC Minerva – Galeriile Comerciale, a fost emisă o autorizaţie pentru „Intrare în legalitate – modificări inte­rioare/exterioare, reconfigurare, extindere corp C1, schimbarea funcţiunii – Centru de Afaceri Unirea“. Proiectul va avea şapte niveluri, dintre care două în subteran, un parter şi patru etaje supraterane.

    Ultima ştire cu privire la Hala Unirii, care alături de cel din Pantelimon erau singurele „circuri ale foamei“ finalizate în Bucureşti înainte de 1989, este din 2012, când proprietarul anunţa că va transforma clădirea într-un centru comercial. La câteva luni de la acel anunţ însă, lucrările au fost oprite.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.


    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.


    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • De ce a închis McDonald’s restaurantul de la staţia de metrou Unirii, unul dintre cele mai cunoscute din Capitală

    Călătorii care au trecut astăzi pe la staţia de metrou Unirea 2 au observat că restaurantul McDonald’s nu era deschis publicului.

    Reprezentanţii McDonald’s România au confirmat, pentru Business Magazin, închiderea restaurantului McDonald’s din incinta staţiei de metrou Unirea. ¨Decizia de închidere a restaurantului Unirea 2 nu ne aparţine, ne-am fi dorit foarte mult să operăm în continuare acest restaurant. În măsura în care acest lucru va fi posibil, vă asigurăm că vom întreprinde toate demersurile pentru a redeschide restaurantul în cel mai scurt timp posibil.¨
     
    Potrivit reprezentanţilor companiei, ¨întreaga echipă a restaurantului Unirea 2, cei 68 de colegi vor continua să lucreze pentru alte restaurante ale companiei.¨
     
    McDonald’s România a obţinut în 2017 afaceri de 687 mil. lei (150 mil. euro), cu aproape 14% mai mult decât în 2016. Cu un ritm mediu de 7-8 unităţi noi anual, compania vizează pragul de 100 de restaurante în următorii ani, potrivit ZF. După cifra de afaceri obţinută în România, McDonald’s este liderul pieţei de restaurante, americanii fiind şi una dintre cele mai extinse reţele. Pe această piaţă, gigantul se bate cu alte nume străine precum KFC sau Subway, dar şi cu reţele locale precum City Grill sau La Mama.
     
  • Saga continuă: Percheziţii la magazinul Unirea din Capitală şi acasă la un director general al centrului

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că, luni, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti fac percheziţii la centrul comercial Unirea din Capitală şi la domiciliul unui director general.
     
    Anchetatorii ridică documente şi date informatice într-un dosar penal în care sunt vizate infracţiuni de delapidare, legat de modul în care Alexander Adamescu a luat bani din societate ca să-i folosească în interes personal, respectiv ca să-şi plătească avocaţii care îl reprezintă în Marea Britanie, potrivit sursei citate.
     
  • Avem suficienţi angajaţi la videochat ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Hotelul Concordia, locul unde s-a pecetluit Unirea Principatelor, o ruină la 160 de ani

    Descopera.ro a întrebat reprezentanţii Primăriei Capitalei ce au făcut până în prezent pentru restaurarea imobilului, iar în răspunsul din 23 ianuarie 2019, al Direcţiei de Presă a Primăriei Municipiului Bucureşti se arată că: „Imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut şi sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti, ci este proprietate privată. Acest imobil este monument istoric şi este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti, la pozitia 2048, iar din punct de vedere urbanistic este situat, conform PUZ – Zone Protejate ale Municipiului Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 în cadrul Zonei protejate nr. 26a-Lipscani. Primăria Municipiului Bucureşti, prin direcţiile de specialitate, a luat toate măsurile, conform competenţelor legale ce îi revin, astfel încât, clădirea monument istoric din Centrul Vechi al Capitalei (fostul hotel ” Concordia”), aflată în proprietate privată, să poată fi renovată cât mai rapid”.

    Reprezentanţii primăriei spun că au ţinut legătura cu u proprietarul acestui imobil şi au oferit suportul tehnic necesar pentru a urgenta procedurile premergătoare demarării lucrărilor. Sursa citată precizează că, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control, a efectuat şi o serie de verificări la acest imobil încă din anul 2013 şi a constatat ca acesta se află într-o stare avansată de degradare. Tocmai don acest motiv au fost aplicate sancţiuni contravenţionale proprietarilor.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Tăriceanu: Europa gândea bine despre români pentru că ei înşişi vorbeau patria numai de bine

    „Deşi fusese sfidată, Europa gândea de bine despre români pentru că ei înşişi îşi vorbeau patria numai de bine. Singurul discurs pe care înaintaşii noştri îl exportau în Europa era patriotismul, entuziasmul pentru libertate al unei naţiuni ce aspira la independenţă şi la unitate. «Nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără unire, şi noi românii nu vom putea fi puternici până când nu ne vom uni cu toţii într-unul şi acelaşi corp politic», scrisese Nicolae Bălcescu, părintele liberalismului românesc şi primul avocat român al democraţiei. Cuvintele lui au contat în 1859, dar astăzi par oarecum naive. Cine se mai gândeşte acum că rostul politicii este acela de a-i ajuta pe toţi cetăţenii să-şi găsească puterea de a fi fericiţi în libertate şi în unitate?”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la ceremonia dedicată aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române care a avut loc la Focşani.

    Acesta a adăugat că, în prezent, politica echivalează des cu „puterea de a limita libertatea şi de a dezbina societatea”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro