Prin înţelegerea anunţată luni, Unilever cumpără compania despre care se spune că are cea mai rapidă creştere din Coreea de Sud, prin brandul AHC de creme şi alte produse destinate pielii. Carver este prezentă, de asemenea, pe piaţa din Asia de Nord, una dintre cele mai mari pieţe de produse de îngrijire a pielii, la nivel mondial, a transmis Unilever.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia vine ca o formă de regândire a businessului. În plus, Unilever îşi va integra businessul de alimente şi băuturi răcoritoare într-o nouă unitate cu sediul în Olanda.
Unilever este prezent cu branduri de margarină şi în România, unde comercializează mărci ca Becel, Rama şi Delma.
Gigantul american Kraft Heinz şi-a retras propunerea de 143 de miliarde de dolari pentru a fuziona cu rivalul mai mare Unilever, potrivit unui anunţ al companiilor, ceea ce ridică întrebarea dacă Kraft îşi va întoarce atenţia spre altă ţintă, scrie Reuters.
Kraft a făcut o ofertă surpriză pentru Unilever de a construi un mamut global în piaţa FMCG, care a fost respinsă vineri de către Unilever, producătorul ceaiului Lipton şi al săpunurilor Dove.
Gigantul american Kraft Heinz şi-a retras propunerea de 143 de miliarde de dolari pentru a fuziona cu rivalul mai mare Unilever, potrivit unui anunţ al companiilor, ceea ce ridică întrebarea dacă Kraft îşi va întoarce atenţia spre altă ţintă, scrie Reuters.
Kraft a făcut o ofertă surpriză pentru Unilever de a construi un mamut global în piaţa FMCG, care a fost respinsă vineri de către Unilever, producătorul ceaiului Lipton şi al săpunurilor Dove.
Unilever şi-a luat angajamentul ca până în 2025 toate ambalajele de plastic folosite de companie să fie 100% reutilizabile, reciclabile sau compostate.
Din cantitatea de ambalaje de plastic folosite la nivel mondial, 14% ajung în fabricile de reciclare, 40% ajung în gropile de gunoi şi o treime în ecosisteme fragile, conform datelor comunicate de Fundaţia Ellen MacArthur (EMF). Se estimează că până în 2050, în oceane va fi mai mult plastic decât peşti. William McDonough, arhitectul şi liderul economiei circulare, afirmă că designul ambalajelor reutilizabile este unul dintre cele mai puternice provocări de design la nivel global – o provocare similară cu scalarea energiei regenerabile pentru a contracara schimbările climatice.
Unilever a anunţat deja că va reduce cu o treime greutatea ambalajelor pe care le foloseşte până în 2020 şi va utiliza mai mult plasticul reciclat, cu cel puţin 25%, până în 2025 (comparat cu 2015). Paul Polman, CEO Unilever, a afirmat: „Pentru a răspunde provocării unui ocean de deşeuri din material plastic trebuie să lucrăm la soluţii sistemice – unele care să oprească, în primul rând, pătrunderea deşeurilor plastice în sursele de apă. Sperăm că aceste angajamente îi vor încuraja pe alţi jucători din industrie să facă progrese în a se asigura că toate ambalajele de plastic sunt 100% reciclabile şi reciclate. De asemenea, trebuie să lucrăm în parteneriat cu guvernele şi alţi stakeholderi pentru a susţine dezvoltarea, scalarea şi reprocesarea infrastructurii”.
Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină Dollar Shave Club de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii, consideră New York Times.
Dollar Shave Club reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.
Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii.
Compania reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.
Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină Dollar Shave Club de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii, consideră New York Times.
Dollar Shave Club reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.
Fondată în 2011 de doi întreprinzători, Dollar Shave Club a apărut ca o soluţie pentru bărbaţii care doreau să cheltuiască mai puţin pe aparetele de ras de unică folosinţă, pe o piaţă dominată de Gillette. Compania le propunea acestora să se înscrie în clubul său online pentru a primi lunar produsele dorite la un preţ mai mic decât cel din magazinele tradiţionale, iar ca să-şi prezinte oferta a apelat la un clip publicitar amuzant pe YouTube. Clipul a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori, comenzile ducând veniturile Dollar Shave Club la mai mult de 240 de milioane de dolari.
A urmat apoi finanţarea din partea fondurilor de investiţii cu capital de risc, compania atragând peste 160 de milioane de dolari, ceea ce i-a permis să-şi crească cota de piaţă la 8% şi să-şi extindă oferta de produse de îngrijire personală, intrând în cele din urmă în atenţia Unilever, care a achiziţionat-o pentru a concura şi pe acest segment cu Procter & Gamble, deţinătorul Gillette din 2005, în urma unei tranzacţii de 57 de miliarde de dolari.
Modelul de afaceri al Dollar Shave Club însă nu este cel al unui producător tradiţional din domeniu, compania neavând nici fabrici, nici centru de distribuţie. Aparatele de ras pe care le vinde sunt cumpărate de la producătorul sud-coreean Dorco, iar de distribuţie se ocupă o altă firmă, ceea ce i-a permis să deservească trei milioane de membri cu numai 190 de angajaţi, ocupându-se doar de crearea unui brand şi de relaţii cu clienţii.
Compania a ştiut să profite de globalizare şi de Internet, utilizând serviciile online puse la dispoziţie de Amazon, ca mulţi comercianţi online, publicitatea gratuită pe YouTube şi posibilitatea de a colabora cu producători din alte părţi ale lumii, creând loialitate faţă de brandul său şi reuşind să câştige cotă de piaţă în lupta cu Gilette, concurent al cărui model de afaceri presupune dependenţa faţă de retaileri. Strategia sa se asemeană cu cea utilizată de Airbnb în industria hotelieră sau de Uber în domeniul transportului de persoane.
Pe viitor, consideră publicaţia citată, va creşte numărul de companii inovatoare, capabile să perturbe piaţa pe care activează, ca Dollar Shave Club, concurenţilor tradiţionali nerămânându-le altceva de făcut decât să plătească sume impresionante pentru a le achiziţiona.
Unilever, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de bunuri de larg consum, a raportat pentru prima dată în ultimii şase ani un câştig semnificativ în România, 23 de milioane de lei, după ce în perioada 2010-2013 Unilever South Central Europe a anunţat pierderi an de an, iar în 2014 rezultatul net a fost de numai 0,9 milioane de lei.
De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Unilever South Central Europe se ocupă de importul şi distribuţia de produse sub mărcile Knorr, Lipton, Napoca, Algida, Rexona sau Dove.
Ionuţ Ilie şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă în cadrul gigantului anglo-olandez Unilever. Deşi este corporatist de aproape 20 de ani, încă îşi ţine trează capacitatea de a improviza, inclusiv în business.
Mi-ar fi plăcut să am o poveste spectaculoasă despre începuturile mele şi despre cum am ajuns să fac meseria pe care o practic astăzi, însă cred că o să vă dezamăgesc“, răspunde dezinvolt Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever. Ionuţ Ilie iese din tiparul corporatistului clasic, vorbeşte liber şi fără multe foi cu cifre în faţă sau cu răspunsuri prestabilite. De fapt, vorbeşte despre jobul său şi despre businessul local al Unilever la fel de dezinvolt ca atunci când povesteşte pasionat despre călătoria sa prin Asia de Sud-Est, mai exact în Thailanda, Cambodgia şi Singapore.
„Nu cred despre mine că am fost vreun rebel în tinereţe, însă cu siguranţă am fost unul dintre cei care au făcut exact pe dos decât şi-ar fi dorit familia, care visa ca eu să devin doctor sau poate inginer. Sau orice presupunea să ai o diplomă, pentru că era foarte important la acea vreme.“ Recunoaşte că nu a avut niciodată un răspuns la întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare”, însă avea o idee despre lucrurile pe care voia să le aibă atunci când va fi mare: „Răspunsul era invariabil: o să am o casă pe pământ şi o piscină în formă de rinichi“. După cum spune astăzi, îşi preluase imaginea unui clişeu de bunăstare din serialele vremii, respectiv „Om bogat, om sărac“ sau „Dallas“.
Ionuţ Ilie este directorul de vânzări al Unilever South Central Europe. De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Piaţa locală este dintre acestea cea mai importantă, contribuind, potrivit ultimelor informaţii disponibile, cu peste 50% din venituri.
Nu s-a gândit niciodată că va deveni om de afaceri sau executiv deoarece era „în plină perioadă comunistă fără iz de perestroika“. Astfel, „după mai multe rătăciri şi încercări“, a urmat sfatul familiei şi a decis să devină economist: „Nu îmi era clar ce fac economiştii, dar am urmat într-un final îndemnurile tatălui meu, care îmi spunea mereu că el se străduieşte să îmi ofere halat alb în loc de salopetă“. Când a terminat „şcoala de economişti“, unde a înţeles în sfârşit ce face un economist, a decis ce nu vrea să facă şi anume contabilitate, statistică sau să lucreze în sistemul bancar. Toate erau profesii riguroase, marcate de un grad mare de rutină. „Îmi doream ceva care să-mi permită să mă mişc liber, să aibă o anumită dinamică şi să presupună contact cu oameni.“ Era dispus să muncească mult şi voia să câştige pe măsură. Ionuţ Ilie îşi aminteşte că la momentul acela multinaţionalele abia începuseră să îşi facă apariţia pe piaţă, la început prin intermediul unor firme partenere, iar apoi cu birouri de reprezentare. Ulterior, au urmat achiziţiile.
„Am început ca agent de vânzări într-o companie cipriotă, Cosmos, care distribuia diverse produse, printre care şi un brand Unilever, şi anume Bona Prima“, povesteşte Ionuţ Ilie, precizând că Bona Prima era primul brand lansat de anglo-olandezi local după achiziţia Dero Ploieşti (acum 20 de ani). Era jobul creionat după viziunea sa de atunci şi afirmă că „eram un agent bun“. Acela a fost primul său contact cu Unilever. A urmat apoi un anunţ în România Liberă despre o poziţie de merchandiser pentru Unilever, a aplicat şi a fost recrutat.
„Aşa a început călătoria“, afirmă Ionuţ Ilie, de altfel pasionat de călătorii, mai ales în locuri îndepărtate, în ţări cu o cultură deosebită. Următoarea expediţie de pe lista sa este din nou în Asia, în Malaiezia, Vietnam şi China, şi ar vrea să meargă împreună cu fiul său, peste 1-2 ani, când acesta va ajunge la vârsta să aprecieze o astfel de excursie. „Pe mine Asia m-a fascinat pentru că oamenii se bucură de ceea ce au deşi este foarte puţin.“