BusinessMagazin

Tag: Trichet

  • Recorduri istorice la burse, euro isi revine spectaculos

    Euro a ajuns inapoi peste pragul de 1,30 dolari/euro pentru
    prima data in ultima saptamana, la 1,31 (de la 1,25 saptamana
    trecuta). Indicele Euro Stoxx 50 al celor mai bine cotat actiuni
    din zona euro a crescut cu 9,2%, iar indicele FTSE 100 al bursei din Londra a urcat cu
    4,7%. La Frankfurt, indicele DAX a castigat 4,7%, CAC-40 al bursei
    din Paris a crescut cu nu mai putin de 8,5%, bursa din Madrid cu
    12,8%, iar cea din Atena cu peste 9%.

    Si pietele emergente s-au conformat tendintei: la
    Bucuresti, indicele BET a avut cea mai mare crestere intr-o singura
    zi, incheind pe plus cu 11,1%, BUX al bursei din Budapesta a urcat
    cu 10%, cel mai mult din ultimele 13 luni, iar costurile creditelor
    pentru asigurarea de neplata (CDS) pentru Polonia, Cehia si Rusia
    au scazut cu 50 de puncte de baza, respectiv cu 59 si cu 32. Zlotul
    polonez a avut cea mai mare apreciere intr-o singura zi din aprilie
    2009 pana acum, iar forintul a castigat 2,5% fata de euro, cel mai
    mult in ultimele 13 luni. Si leul s-a apreciat, castigand 2,33 bani
    fata de vineri, la 4,1641 lei/euro.

    Cel mai rapid au crescut actiunile bancilor europene, fostele
    perdante ale sfarsitului saptamanii trecute. Societe Generale a
    urcat cu 24%, Credit Agricole cu 20% (ambele banci sunt printre
    creditorii importanti ai Greciei), iar Deutsche Bank (cea care a
    luat initiativa de a implica bancile in efortul de salvare a
    Greciei) a castigat 12%. Chiar costurile de indatorare a Greciei pe
    zece ani s-au redus, cu nu mai putin de 5,9%, ajungand la 6,5%.

    Deschiderea tranzactiilor pe pietele americane a adus si aici
    cresteri, cu indicele Dow Jones castigand 3,8%, S&P 500 4,1% si
    Nasdaq 4,45%.

    “Eu nu comentez niciodata in timp real asupra evolutiilor de pe
    piata. Se pare ca observatorii au inteles ca a fost important ceea
    ce am facut”, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale
    Europene, la conferinta de presa de luni.

    Trichet s-a referit astfel la efectul pe piata al planului-mamut
    de 500 de miliarde de euro (plus un total estimat de pana la 250 de
    la FMI) aprobat duminica de ministrii de finante ai zonei euro, dar
    si la decizia mult asteptata a BCE de a cumpara de pe piata
    secundara obligatiuni suverane – in conditiile sterilizarii
    ulterioare a lichiditatii prin alte operatiuni monetare, spre a nu
    fi acuzata ca arunca pe piata bani cu efect inflationist.

    Comentand operatiunile de cumparare de obligatiuni, despre care
    a subliniat ca au fost decise in totala independenta de catre BCE,
    fara amestec din partea factorilor politici de la Bruxelles ori din
    conducerea vreunui stat al zonei euro, Trichet s-a rezumat sa
    declare: “Consiliul guvernatorilor va decide amploarea
    interventiilor. Vom face ceea ce este necesar – este o operatiune
    in cadrul eurosistemului care a inceput in aceasta dimineata”.

    Presedintele BCE s-a aratat optimist in privinta redresarii
    Europei dupa criza, precizand ca “o serie de date au fost mai bune
    decat se estima” si ca “in special in lumea emergenta, datele
    actuale sunt mai bune decat asteptarile”. N-a exclus riscul unei
    crize in forma de W, cu revenirea turbulentelor financiare si cu o
    scumpire a materiilor prime, dar “riscul este din ce in ce mai
    putin important”, in opinia lui.

    In ultimele saptamani, inainte de lansarea planului de salvare
    convenit duminica de liderii eurozonei, costurile datoriei au
    crescut continuu pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia, iar
    moneda euro a continuat sa piarda din valoare, ajungand la mai
    putin de 1,30 dolari/euro, pana acolo incat au aparut si s-au
    inmultit speculatiile ca ar putea ajunge in cele din urma la
    paritate cu dolarul. Actiunile bancilor europene, considerate
    primele victime ale unei extinderi a crizei grecesti in zona euro,
    au pierdut pana la 9% in tranzactiile de vineri, fiind afectate de
    valul de vanzari de pe pietele din Europa, SUA si Asia. La un
    moment dat a aparut chiar speculatia ca Banca Centrala Europeana ar
    pregati o facilitate de credit de 600 de miliarde de euro, pentru
    credite pe un an cu 1% dobanda, spre a sustine finantarea a peste
    1.000 de banci.

    Thomas Mayer, economistul-sef al Bundesbank, si Daniel Gros,
    directorul Centrului pentru Studii Politice Europene de la
    Bruxelles, au publicat la 7 mai o analiza conform careia, “din
    fericire, datoria publica a celor trei tari amenintate de atacuri
    speculative – Grecia, Portugalia, Spania – inseamna doar 14% din
    toata datoria publica a zonei euro”. Desi expunerea totala a
    bancilor din zona euro in cele trei tari este mare in cifre
    absolute, respectiv 400 de miliarde de euro, chiar o pierdere de
    jumatate din aceasta suma este posibil de gestionat, apreciaza cei
    doi economisti, “intrucat ar reprezenta doar circa 10% din
    capitalul agregat si rezervele bancilor din zona euro”.

  • Pietele adulmeca scenariul “Lehman Brothers II” in cazul Greciei, euro cade din nou

    Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 1%, dupa
    cum era de asteptat, dar presedintele Jean-Claude Trichet n-a
    vorbit la conferinta de presa de joi despre subiectul cel mai
    discutat al zilei – daca BCE va anunta ca e dispusa sa cumpere sau
    nu de pe piata secundara obligatiuni guvernamentale emise de
    statele zonei euro in caz ca ar aparea probleme de lichiditate,
    urmand adica exemplul Rezervei Federale dupa criza Lehman Brothers
    din 2008. Mai mult, Trichet a spus ca nici macar nu s-a
    discutat     subiectul in consiliul BCE.


    Investitorii     au vehiculat insistent tema comparatiei intre
    Rezerva Federala a SUA in 2008 in cazul Lehman Brothers si BCE acum
    in cazul Greciei, cu concluzia ca BCE ar trebui sa ia neintarziat
    masuri de a impiedica dezastrul in loc sa astepte ca el sa se
    produca. “Bine, pana acum nu e chiar Lehman Brothers, dar pietele
    stiu ce se intampla intr-un scenariu ca asta si se pare ca se
    pregatesc pentru ce e mai rau”, a spus un
    manager de fond din Londra    . “Iar sectorul financiar, bancile
    sufera cel mai mult, ceea ce sugereaza ca pietele s-ar putea trezi
    cu o criza de lichiditate: problema e ca nimeni nu vrea sa cumpere
    aceste active.”

    Deocamdata, chiar si analisti in mod obisnuit sceptici, cum sunt
    cei ai Danske Bank, notau intr-un raport de ieri ca “situatia de pe
    piata nu este in nici un caz aproape de ceea ce s-a intamplat dupa
    Lehman Brothers in 2008, asa incat ratiunea de a uza de instrumente
    monetare pentru rezolvarea unor probleme fiscale este
    prematura”.

    Trichet a fost insa oricum sub tirul criticilor toata saptamana,
    desi cu argumente opuse. Dupa ce a anuntat ca in cazul Greciei va
    permite o derogare de la regulile BCE potrivit carora banca nu are
    voie sa foloseasca drept colateral active cu rating “junk”, unii au
    fost de parere ca asa submineaza credibilitatea BCE, fiindca
    accepta active fara valoare, in timp ce altii, dimpotriva, l-au
    acuzat ca nu e suficient de proactiv in privinta altor posibile
    derogari similare, presupunand ca agentiile coboara si ratingul
    altor tari din zona euro.

    Ziua de joi a adus si o declaratie oficiala de la sediul FMI
    menita sa calmeze pietele. “Se poate spune ca temerile (fata de un
    faliment al Greciei) sunt exagerate”, a spus Caroline
    Atkinson    , sefa departamentului de relatii externe al FMI. “FMI
    a pus la punct un pachet de suport financiar care va oferi Greciei
    posibilitatea sa stea in afara pietelor financiare timp de 18 luni,
    pana in 2012”, a declarat Atkinson. Problema e ca multi investitori
    interpreteaza tocmai aceasta protejare a Greciei drept o
    recunoastere de facto a falimentului, din moment ce daca ar dori sa
    se imprumute de pe piete, costurile cerute de speculatori ar fi
    prohibitive pentru statul grec.

    Cea mai interesanta reactie i-a apartinut insa cancelarului
    german Angela Merkel, care a acuzat deschis bancile si investitorii
    de “perfidia”
    cu care amplifica problemele Greciei    . “Speculatorii sunt
    adversarii nostri”, a spus Merkel, la un forum de la Berlin pe tema
    viitorului UE. “Mai intai bancile vin si cer ajutorul statelor, iar
    acum speculeaza contra datoriilor guvernamentale. Gasesc ca asta e
    perfid.”

    Cancelarul german este printre sustinatorii ideii ca Europa ar
    avea nevoie de o agentie proprie de rating, care sa contracareze
    dominatia marilor agentii americane, ca si al ideii ca ar trebui sa
    se interzica tranzactiile cu produse derivate de tipul CDS,
    folosite curent de investitorii care castiga de pe urma problemelor
    fiscale si economice ale tarilor europene.

    Vineri, membrii Eurogrupului se reunesc la Bruxelles, ca sa
    finalizeze oficial planul de sustinere a Greciei prin pachetul de
    credite in valoare de 110 miliarde de euro. Presedintele Comisiei
    Europene,
    Jose Barroso    , a declarat ca “mesajul sefilor de state si de
    guverne ai Eurogrupului ar trebui sa fie clar. Si va fi clar. Facem
    ceea ce este necesar – pe toate fronturile”.

  • Trichet: Grecia nu a ajuns in situatia de a avea nevoie de ajutor financiar

    “Intrarea in incapacitate de plata nu este o problema”, a
    afirmat Trichet pentru Il Sole 24 Ore, citat de Reuters. “In acest
    moment, nu ma astept ca mecanismul sa fie accesat”, a precizat
    oficialul BCE, referidu-se la acordul intre EU si FMI pentru
    ajutorarea Greciei.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Trichet: Cresterea economiei mondiale este robusta

    Investitorii nu ar trebui sa interpreteze retragerea masurilor
    exceptionale ca semn al cresterii dobanzilor de politica monetara,
    a spus seful BCE, care a prezidat o reuniune privind economia
    mondiala organizata de Banca Reglementelor Internationale.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Trichet catre Grecia: Luati-va gandul de la FMI

    Cererea bancherului central vine dupa ce guvernul de la Atena a
    declarat ca absenta sustinerii UE ar putea forta guvernul sa se
    lase pe mana FMI-ului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCE mentine dobanda de referinta la euro la 4%

    BCE are de facut o alegere dificila, dat fiind incetinirea cresterii economice pe de-o parte si cresterea inflatiei, de cealalta parte.

    Deocamdata, BCE se orienteaza spre tinerea inflatiei sub control, spre deosebire de omoloaga sa din SUA, Federal Reserve (Fed), care a redus, incepand din septembrie, rata de referinta de la 5,25% pana la 3% in prezent. Mai mult, recentele declaratii ale lui Ben Bernanke, presedintele Fed, semnaleaza ca vor urma in curand noi reduceri ale dobanzilor.

    Ca urmare, dolarul s-a depreciat in raport cu euro, moneda europeana atingand astazi un nou maxim istoric, dupa ce a fost cotat la 1,5345 dolari.

    Iar aprecierea euro complica si mai mult situatia BCE, care s-ar putea confrunta cu presiuni politice pentru a diminua costurile de imprumut.

    Presedintele BCE, Jean Claude Trichet, va comenta decizia adoptata astazi la 15:30, ora Romaniei.

  • Replica europeana

    Noutatea a fost insa ca Jean-Claude Trichet, presedintele institutiei, s-a declarat pregatit de o schimbare a politicii monetare “daca va fi cazul”, in sensul unei reduceri de dobanda, ceea ce inseamna, conform analistilor, o pregatire a publicului pentru un viitor in care Europa va avea de suportat valul crizei financiare propagat dinspre America. Unii comentatori considera ca acest moment este previzibil pentru luna aprilie, daca nu chiar luna viitoare, depinzand insa si de ceea ce va face in continuare Rezerva Federala a SUA, care pare a fi inceput un sir de reduceri de dobanda cu pasi mari.

    La fel de semnificativa ca si declaratia lui Trichet pentru conjunctura din Europa a fost faptul ca, dupa ce luni de zile a refuzat sa modifice dobanda, Banca Angliei a anuntat saptamana trecuta o scadere a dobanzii de referinta cu un sfert de procent, la 5,25%, confruntata cu cel mai important declin al pietei imobiliare britanice din ultimii zece ani. Anuntul n-a fost insa o surpriza, dat fiind ca guvernatorul Mervyn King daduse de inteles ca va face acest pas, si nici amploarea reducerii, comentatorii considerand ca o jumatate de procent in minus la dobanda ar fi sa riscat sa creeze perceptia unei panici a Bancii Angliei.