Tag: trezorerie

  • MasterCard va începe procedurile de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    Persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată.

    MasterCard a fost prima companie de plăţi care a comunicat Ministerului Finanţelor Publice disponibilitatea pentru licenţierea Trezoreriei Statului ca acceptator, în condiţiile solicitate, licenţierea directa a Trezoreriei putând deveni, astfel, o premieră mondială, se arată într-un comunicat al operatorului de plăţi.

    “Proiectul actual, care permite licenţierea directă a Trezoreriei Statului şi ataşarea unei soluţii de plată la Spaţiul Virtual Privat este, de fapt, soluţia optimă pe care o căutam, atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Ea permite posesorilor de carduri MasterCard şi Maestro să-şi plătească nu unele taxe, ci toate taxele şi impozitele, de oriunde din ţară ar decurge acestea, într-un singur loc, printr-o singură soluţie de plată”, a declarat în comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România.

    Compania a anunţat că va depune imediat documentaţia necesară pentru licenţierea Trezoreriei şi va începe demersurile în cadrul organizaţiei pentru tratarea întregului proces cu prioritate.

    Procedurile de licenţiere şi implementare pot dura, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, între 6 şi 12 luni.

    MasterCard îşi propune ca termen de finalizare a procedurilor de licenţiere şi implementare a soluţiei de plată online luna martie a anului viitor, termen de plată pentru multe dintre obligaţiile fiscale ale contribuabililor.

    “Cu aceasta formulă, în care Trezoreria Statului este acceptator, iar contribuabilul poate vizualiza şi plăti tot ce datorează statului într-un singur loc, vom dispune de varianta cea mai simplă, mai sigură, mai confortabilă şi mai directă de a ne plăti taxele. Pentru stat, aceasta înseamnă o colectare mai rapidă şi mai eficientă, pentru contribuabil înseamnă economii de timp şi efort atât de mari, încât sunt greu de cuantificat”, a arătat Vladimirescu.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat la începutul lunii octombrie că, potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat la acel moment pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    În actul normativ se arată că Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii.

    Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plată numai în anumite condiţii, printre care se stabileşte limitarea comisionului perceput fiecărei tranzacţii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie şi instituţii publice.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, transmitea Ministerul Finanţelor.

    Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, sunt suportate din bugetul de stat, iar cele favorabile vor reprezenta venit la bugetul statului.

  • SUA şi UE au înăsprit sancţiunile împotriva Rusiei. Reacţia Moscovei

     Printre cei vizaţi de sancţiunile americane se numără gigantul petrolier Rosneft, grupul rus Gazprom, Gazprombank şi autorităţile separatiste de la Doneţk, potrivit unui comunicat al Trezoreriei americane.

    Potenţialele active ale grupului Rosneft în Statele Unite vor fi îngheţate, iar întreprinderile americane nu sunt autorizate să efectueze tranzacţii cu acest gigant petrolier.

    Astfel, administraţia preşedintelui american Barack Obama răspunde “ocupării Crimeei” şi “tentativelor repetate ale Rusiei de a destabiliza estul Ucrainei”, afirmă Trezoreria.

    La rândul lor, europenii reuniţi la summitul de la Bruxelles au decis îngheţarea programelor desfăşurate în Rusia de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a afirmat o sursă diplomatică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trezoreria SUA: Sancţiunile împotriva Moscovei au impact asupra rublei şi bursei ruse

     Amintind că FMI anticipează o activitate economică apropiată de recesiune (plus 0,2 la sută) în acest an în Rusia din cauza crizei din Ucraina, un oficial al Trezoreriei a afirmat că, de la începutul anului, piaţa bursieră rusă a scăzut cu 13 la sută.

    Potrivit lui Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei care se ocupă de lupta împotriva finanţării terorismului, rubla a pierdut 8 la sută din valoare de la începutul anului, în timp ce banca centrală rusă a cheltuit 10 la sută din rezervele sale în valută, respectiv 50 de miliarde de dolari, într-un efort zadarnic de a o susţine.

    Acest oficial a amintit, de asemenea, că între 100 de miliarde şi 130 de miliarde de dolari în capital au părăsit Rusia de la începutul crizei, potrivit estimărilor FMI şi ale Băncii Mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA au adoptat sancţiuni împotriva unor lideri şi a unui grup petrolier din Crimeea. Reacţia autorităţilor din Crimeea

     “Crimeea este un teritoriu ocupat. Vom continua să impunem sancţiuni celor care continuă să ameninţe integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a declarat subsecretarul Trezoreriei SUA însărcinat cu lupta împotriva terorismului şi cu informaţiile economice, David Cohen.

    Potrivit site-ului Trezoreriei, printre oficialii vizaţi de aceste sancţiuni se numără Rustam Temirgaliev, vicepremierul care a facilitat organizarea referendumului în Crimeea, fostul vicepreşedinte al Parlamentului ucrainean Serghei Ţekov, precum şi primarul Sevastopolului, Aleksei Cialîi.

    Totodată, Trezoreria menţionează că grupul de petrol şi gaze Cernomorneftegaz a fost sancţionat pentru “deturnarea activelor de stat ale Ucrainei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Semn bun: cresc scadenţele datoriei

    Pentru luna ianuarie au fost programate licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 4,03 mld. lei şi 200 mil. euro. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a anunţat că România va lansa în prima jumătate a anului şi o emisiune de obligaţiuni în euro pe 10 ani.

    Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 mld. lei, iar de pe piaţa internă şi externă a atras 3,57 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.

  • România a atras 2 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani şi 30 de ani

     Titlurile la 10 ani au fost vândute la 220 puncte de bază (2,2 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.

    Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani au fost vândute pe piaţă la aproximativ 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.

    Potrivit anunţului iniţial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA.

    BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România vrea să atragă 2 miliarde de dolari de pe pieţele externe, cu scadenţă la 10 şi 30 de ani

     Titlurile la 10 ani sunt oferite la 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Trezoreriei statului, Ştefan Nanu. Astfel, randamentul indicativ al emisiunii ar fi de 5,25%.

    Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani sunt scoase pe piaţă la aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, la un randament indicativ de circa 6,5%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.

    BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citi lansează aplicaţia CitiDirect BE pentru iPad

    Adresată exclusiv utilizatorilor platformei de online banking CitiDirect BE şi disponibilă gratuit în AppStore, CitiDirect BE Tablet oferă trezorierilor şi directorilor financiari posibilitatea de a verifica fluxul financiar la nivelul întregii companii cu scopul de a lua decizii în ceea ce priveşte plăţile. Clienţii pot cu uşurinţă să acceseze o cartografiere sau un grafic pentru a vizualiza bilanţurile şi pentru a confirma execuţia strategiei financiare a companiei.

    Aplicaţia CitiDirect BE Tablet permite utilizatorului: să personalizeze vizualizarea datelor pentru facilitarea deciziilor strategice; să analizeze datele disponibile pentru a obţine informaţii globale despre companie; să vizualizeze date globale, filtrate după regiune sau ţară; să filtreze informaţiile în funcţie de monedă, sume sau ţară în vizualizări de tip hartă sau grafic; să autorizeze, să efectueze şi să editeze plăţi oricând şi oriunde.

    În prezent, aplicaţia Citi Direct BE Tablet este disponibilă în limba engleză şi a fost implementată în 23 de ţări printre care Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Franţa, India, Indonezia, Kenya, Mexic, Olanda, Nigeria, Peru, Polonia, Puerto Rico, România, Spania, Tanzania, Statele Unite şi Marea Britanie.

    Dezvoltată de către echipa diviziei de Treasury and Trade Solutions a Citi, alături de Citi Innovation Lab Dublin, CitiDirect BE Tablet aduce pe iPad-ul clientului funcţionalităţile de bază ale platformei de online banking CitiDirect BE.

    “Citi România îşi exprimă angajamentul de a fi un aliat puternic pentru clienţii săi corporativi, sprijinindu-i să obţină productivitate şi eficienţă sporite, precum şi mai mare vizibilitate şi control asupra fluxurilor financiare”, a declarat Sebastian Kucharek, director al Diviziei Treasury and Trade Solutions la Citi România.

    Aplicaţia va fi disponibilă în mai multe limbi şi va fi implementată la nivel global până la sfârşitul anului. De asemenea, banca anticipează că aplicaţia va fi disponibilă şi pentru tabletele AndroidTM la începutul anului 2014 şi pe celelalte platforme în perioada următoare.

    Citibank ocupa la finele anului trecut locul al 14-lea în sistemul bancar românesc, cu active de 6,5 mld. lei şi o cotă de piaţă de 1,8%.

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • CRIZA DIN SUA: Investitorii, tot mai îngrijoraţi că Trezoreria nu va plăti datorii de 120 miliarde de dolari. “După 24 octombrie, statul va mai funcţiona pe vapori de benzină”

     Randamentul titlurilor care ajung la maturitate joi, ziua în care secretarul de stat al Trezoreriei, Jacob J. Lew, a declarat că va fi epuizată capacitatea pentru noi împrumuturi, a crescut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,32% pe parcursul zilei de marţi în SUA. Titlurile, emise cu un an în urmă, s-au tranzacţionat la o rată negativă de -0,01% la sfârşitul lunii septembrie, potrivit Bloomberg.

    “Aşa se manifestă teama. (…) Piaţa ia în considerare o întârziere de una sau mai multe zile”, a declarat Marc Fovinci, analist la Ferguson Wellman Capital Management. Firma de investiţii deţine tittluri scadente la 31 octombrie în valoare de 500.000 de dolari.

    Lew a avertizat Congresul săptămâna trecută că măsurile extraordinare folosite pentru a evita atingerea limitei de îndatorare “vor fi epuizate nu mai târziu de 17 octombrie”, iar Trezoreria va mai avea lichidităţi de 30 de miliarde de dolari pentru plata obligaţiilor, în cazul în care Congresul nu ajunge la un acord pentru majorarea plafonului de împrumut, în prezent la 16.700 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro