Tag: toxic

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Colegii toxici care-ţi fac viaţa un calvar

     La şedinţa de dimineaţă, Ionescu de la Finanţe îi întrerupe constant pe ceilalţi. Îşi bate joc de ideile lor, pentru că “el ştie întotdeauna mai bine”, chiar dacă se discută despre cu totul altceva decât despre finanţele companiei. Popescu de la Marketing ţipă toată ziua la subalterni, cu pauze scurte, cât să perie de scame costumul şefului cel mare. Georgeasca de la HR ştie tot despre toată lumea, iar unde lipseşte informaţia, debordează imaginaţia.

    Deşi par firi diferite, Ionescu, Popescu şi Georgeasca au ceva în comun: toţi fac parte din categoria bullies, acei colegi toxici care ne fac viaţa un calvar. “Bullies la locul de muncă au existat dintotdeauna, dar abia recent specialiştii au înţeles cât de mult rău pot provoca aceşti oameni companiilor.
    Există studii care arată că aceste persoane sunt responsabile, în mare măsură, de scăderea productivităţii, de creşterea absenteismului şi, implicit, de micşorarea cifrei de afaceri”, spune Laura Voica, specialist în resurse umane în cadrul companiei de profil HPDI.

    Mai precis, specialiştii sunt de comun acord că prezenţa colegilor toxici în organizaţii poate duce la reducerea eficienţei, scăderea moralului şi loialităţii angajaţilor, creşterea costurilor datorate recrutării şi reconversiei profesionale, efecte negative asupra imaginii organizaţiei sau costuri indirecte generate de timpul suplimentar petrecut de oamenii din companie (în general departamentul HR) pentru a rezolva situaţiile conflictuale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 5 produse toxice din China pe care şi românii le consumă

    Nu mai este un secret că multiple produse care se găsesc în supermarketurile nostre sunt produse în China şi nu sunt de cea mai înaltă calitate. Mai jos vă prezentăm o listă cu cinci produse alimentare pe care este mai bine să le eviţi a le cumpăra şi consuma daca vezi că provin din China:

    Peştele cod

    Peştele cod, asemenea peştelui tilapia, are o calitate net inferioară. Acesta creşte în propriile reziduuri. Mai mult de 50% din peştele cod vine din China.

    Vezi aici cele cinci produse toxice din China pe care şi românii le consumă

  • Cât de periculoşi pot fi în realitate frumoşii fulgi de nea

    Fulgii de zăpadă nu sunt atât de drăguţi pe cât par

    Nimic nu poate fi mai plăcut vederii decât aspectul imaculat al zăpezii. Fulgii de nea ne încântă copilăria şi continuă să ne fascineze chiar şi din postura de adulţi. Chiar şi aşa, s-ar putea ca zăpada să nu fie atât de benefică pentru noi, ba din contră, să ne dăuneze.

    Conform rezultatelor unei cercetări realizate de oamenii de ştiinţă canadieni, fulgii de zăpadă reacţionează asemenea unor bureţi ce atrag substanţele toxice din gazele de eşapament. Prin urmare, în marile oraşe ale lumii, unde poluarea depăşeşte de multe ori nivelurile admise, zăpada conţine o cantitate de substanţe nocive superioară celor din zonele mai puţin aglomerate.

    Noxele absorbite de fulgii de zăpadă nu sunt periculoase doar pentru mediul înconjurător, ci şi pentru sănătatea organismului nostru. În mod concret, cercetătorii canadieni au arătat că particulele toxice prezente în apa îngheţată ajung în sistemul respirator, declanşând apariţia unor boli precum astmul sau chiar cancerul.

    În cadrul studiului pe care l-au realizat, cercetătorii Universităţii McGill din Montreal, Canada, au observat impactul pe care îl au substanţele poluante asupra compoziţiei fulgilor de zăpadă, folosind o încăpere în care au pulverizat zăpadă artificială şi substanţe toxice, prezente în mod normal în gazele de eşapament. Pe parcursul experimentului, s-a demonstrat faptul că zăpada schimbă distribuţia aerosolilor din carbonul organic, regăsit în substanţe precum benzenul, toluenul sau etilbenzenul. Toate aceste particule sunt eliberate, în mod normal, în atmosferă, în momentul în care produsele de petrol folosite ca şi combustibili sunt arse.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Am dat mail!

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România


    Primesc nonstop mailuri, iar unele dintre ele extrem de lungi, cu o grămadă de detalii şi de informaţii. Trebuie să le tipăresc, pentru că nu le pot citi, mă pierd. Am tipărit recent un mesaj de opt pagini. Mi-am amintit că pe vremea studenţiei, când făceam culegere de text, scriam cam patru pagini pe oră, şi eram destul de rapid. Ca să mai şi gândeşti ce compui, să scrii o tonă de cuvinte îţi ia cel putin 2 ore pentru 8 pagini.

    Aceleaşi lucruri se pot reproduce verbal în maximum un sfert de oră. După care poate fi trimis un mesaj cu ideile principale, care ar lua mai puţin de scris, şi nu s-ar lungi la mai mult de o jumătate de pagină.

    Dar ce te faci cu celebra CYAP (cover your ass procedure)? Că dacă ai dat pe mail, ai scris tot ce aveai de scris, şi ai pus jumătate din organizaţie în CC, poţi oricând să spui: „Am dat mail!“. Că nu s-a rezolvat poate nicio problemă?  Ba din contră, unii din cei vizaţi au dat „reply to all“ şi au venit cu contraargumente – ca să dea şi ei mail, şi deja de la prima poveste sunt trei poveşti separate, încep să fie din ce în ce mai greu de urmărit, lista din CC se măreşte, pentru că problema trebuie escaladată la şefi. Iar nervii şi încrâncenarea cresc de la un mesaj la altul.

    Chiar şi cei care nu au nimic de a face cu povestea, dar se află în CC ca martori încep la un moment dat să se înfurie şi din cauza spamului ce le omoară inboxul, dar şi a disconfortului creat atunci când sunt băgaţi în treburi ce nu îi privesc, doar aşa, de nevoia unor martori. Evident că nu trebuie ratat nici zâmbetul superior al celui care câştigă lupta pe mail în faţa atâţior spectatori în CC, cum nu trebuie ignorată nici frustrarea combatanţilor când se mai trezeşte câte un şef şi le cere să înceteze cu spamul şi să dea telefon.

    Îmi amintesc de un fost şef care a încercat la un moment dat să stăvilească avalanşa de mesaje pe mail. Omul a declarat că o anumită vineri din lună va fi „no e-mail day“ şi că în ziua respectivă oamenii ar trebui să se sune şi să vorbească între ei în loc să-şi dea mail. A fost atât de categoric, încât a ameninţat cu datul afară pe cei care nu se supuneau ordinului.

    După stupoarea iniţială – cum naiba să lucrăm noi fără mail? – au apărut soluţiile alternative. Au început colegii mei să se plimbe dintr-un birou în altul cu discheta, pe care aveau mesajele de trimis. Alţii mai şmecheri au creat nişte foldere pe reţea unde îşi scriau în fişiere share.

    Dacă şeful cel mare a vrut să ne încurajeze să vorbim, ei bine, noi nu ne-am lăsat, am preferat să ne scriem. De ce? Pentru că nu avem încredere unii în alţii şi avem nevoie de un mesaj scris? Pentru că altfel nu îmi explic de ce oameni care stau cu biroul faţă în faţă îşi dau mail în loc să vorbească. Mai nou au apărut şi sistemele de chat interne. Că dacă tot vrem să ne scriem, să ne fie facilitată această nevoie. Pe mine personal mă omoară să aud „Dar ţi-am dat pe mail“ ca scuză. Mai ales când e o scuză pentru o treabă nefăcută, un exerciţiu care n-a fost dus la capăt. Ce mai contează ce ai scris în mesajul ăla dacă nu ai fost în stare să termini treaba? De ce nu ai sunat pe cineva? De ce nu m-ai sunat?

    Într-o altă organizaţie, în care poporul este extrem de împrăştiat geografic, o colegă de la financiar (dintr-un cap de lume) a trimis un mesaj – cerea un raport de la o altă colegă situată în alt cap de lume. A făcut o mică eroare însă, în loc să nimerească la colega care verifica facturile, a nimerit la cea care verifica altceva. Aceasta a răspuns înapoi, spunând că nu poate da raportul pentru că nu e partea ei de compentenţă. A venit mesajul înapoi cu întrebarea „dar cine?“, la care s-a răspuns politicos cu numele celei responsabile de treaba respectivă. Aparent o discuţie civilizată şi politicoasă – dar ştiţi că la mail nu se răspunde de obicei instantaneu… aşa că pentru raportul care se putea trimite în cinci minute s-a pierdut jum’ate de zi.

    Asta pentru că cineva nu a ridicat capul din calculator să spună celei de la masa vecină: „Colega, vezi că la financiar au nevoie de xyz, poţi să i-l trimiţi, te rog“ sau măcar să trimită mesajul mai departe către colega ei.
    Dar cine poate să o acuze de ceva? Că doar ea a dat pe mail! Şi dacă ai dat pe mail ai fundul acoperit, se poate demonstra oricând cu mesajul.

    Să nu mă credeţi un sfânt! Recunosc că mi-ar fi foarte greu uneori fără acele compuneri care îmi salvează fundul. Încerc doar să spun că mi-ar plăcea să nu fie nevoie de ele.

    Pe de altă parte, dacă vă amintiţi prima poveste, ce ne-am face fără mesajul scris atunci când nu pricepem nimic din ce ni se spune? Dar ce te faci când mesajul scris e la fel de inteligibil ca şi cel vorbit?

    Am primit odată un mesaj de la o colegă din Germania, care nu se prea descurca în engleză. L-am citit cam toţi din echipă încercând să ne dăm seama ce a vrut să spună. Am încercat şi varianta în care cineva a citit mesajul cu voce tare iar altcineva a ascultat încercând să-şi dea seama de sensul traducerii. Ei bine… rezolvarea a fost că în final am găsit pe cineva care vorbea germana şi care a sunat-o pe colega din Germania ca să pricepem ce doreşte. Am pierdut vreo două ore cu un mesaj care nici măcar nu ne era adresat…
     

  • Ce ambalaje de alimente sunt pline de otrăvuri. Provoacă infertilitate, cancer şi mutaţii genetice

    Peste 175 de substanţe periculoase au fost identificate în cadrul Food Packaging Frorum, relatează Dailymail. Substanţele toxice au legătură cu boli precum cancerul, malformaţii genitale sau dereglări hormonale. Conform unor experţi, aceste substanţe periculoase ar putea fi transferate în mâncarea conţinută de ambalajele care conţin substanţe toxice.

    Ca urmare, experţii cer o înăsprire a regulilor în ce priveşte producţia de ambalaje destinate alimentelor. Substanţele chimice periculoase se regăsesc în folii, conserve şi învelitori. Food Standards Agency susţine că toate regulile ce ţin de fabricarea ambalajelor cad în grija Uniunii Europene.

    Conform unui nou studiu, cea mai mare parte a ambalajelor de la alimente pot cauza cancer sau infertilitate, în condiţiile în care materiale din care sunt fabricate pot conţine peste 170 de substanţe periculoase. Oamenii de ştiinţă care au derulat studiul au atenţionat că aceste substanţe pot ajunge în mâncăruri.

    Doctorul Jane Muncke, managing director la Food Packaging Forum, organizaţia care a derulat studiul, publicat în Food Additives and Contaminants, a declarat: „Din punct de vedere al consumatorilor, este cu siguranţă indezirabil şi neaşteptat ca alimentele să fie suspectate că ar conţine substanţe toxice”.

    Un oficial al Food Standards Agency a declarat că nu există un pericol real legat de substanţele toxice din ambalajele folosite la alimente. „Consumatorii nu ar trebui să fie îngrijoraţi de prezenţa chimicalelor care intră în contact cu alimentele, atât timp cât producătorii de ambalaje respectă regulamentele de producţie.”

    Studiul a arătat însă că în producţia de ambalaje pentru alimente nu sunt interzise substanţe ce nu pot fi folosite în fabricarea jucăriilor sau a produselor textile de pildă.

     

  • Doi vameşi de pe aeroportul John F. Kennedy s-au simţit rău după ce au deschis un colet suspect. Pachetul, testat pozitiv pentru VX, un gaz neurotoxic

     Poliţia federală a declarat pentru AFP că a trimis o echipă să îi examineze atât pe cei doi vameşi, cât şi pachetul, care ar fi putut să conţină “substanţe toxice”.

    New York Post scria pe site că acest colet a fost testat pozitiv pentru VX (o versiune puternică de gaz sarin), un gaz neurotoxic, dar poliţia a declarat pentru AFP că sunt necesare pentru mai multe zile pentru aflarea rezultatelor testelor.

    Postul de televiziune WNBC, care cita un funcţionar din cadrul poliţiei, a precizat că acest colet ar putea proveni din China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unda de poluare din Ungaria a ajuns in Dunare

    Esantioanele prelevate la confluenta raului Raba cu Dunarea
    arata “un nivel de alcalinitate usor superior valorii normale,
    intre 8,96 si 9,07”, in timp ce valoarea normala este de 8 pe o
    scara ce merge pana la 14, a precizat un oficial de la fata
    locului.

    Fluxul toxic provenit de la noroiul rosu deversat dintr-un rezervor
    al unei uzine de alumina din orasul Ajka (situat la 160 de
    kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba in Dunare la scurt
    timp dupa ora 06.30 GMT (09.30 ora Romaniei), la Gyor.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Care sunt cele mai toxice alimente din farfurie

    Zilnic mancam diferite produse care au un continut caloric
    ridicat, ori contin diferiti aditivi alimentari, coloranti sau
    zaharuri care ne pun sanatatea in pericol, atentioneaza medici
    nutritionisti. Desi suntem bombardati cu informatii de tipul
    “lactatele intaresc sistemul osos”, nutritionistii sustin ca nu
    toate produsele din lapte ofera beneficii organismului. “De
    exemplu, branza topita reprezinta sortimentul inferior al
    produselor lactate. Acest aliment este fabricat din branzeturi de
    calitatea a doua amestecate cu mari cantitati de grasimi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info