Ştim cu toţii că locurile de muncă toxice pot să ne afecteze sănătatea fizică şi mentală – în cea mai toxică formă a acestora, pot să ne ucidă, la propriu. Chiar dacă mediile de muncă au devenit, dacă ne referim la spaţiile propriu-zise, mai sigure de-a lungul anilor din perspectiva accidentelor, experţii în domeniu spun că impactul asupra sănătăţii când vine vorba despre condiţiile sociale de muncă a rămas neschimbat.
Dintr-un articol publicat de Inc.com reiese faptul că un mediu de muncă ce se dovedeşte a fi toxic nu apare întâmplător. Potrivit articolului, unul dintre motivele principale care transformă un loc de muncă într-unul toxic sunt liderii nepotriviţi.
Potrivit lui Deborah Ancona, profesor de leadership la MIT Sloan şi fondator al MIT Leadership Center, liderii toxici, în pofida influenţei lor negative, pot să nu fie detectaţi din cauza faptului că sunt atât de buni la a-şi construi largi reţele de contacte pentru a se proteja.
„Se vorbeşte deseori despre liderii toxici şi despre lucrurile grozave pe care ei le pot face. Oamenii sunt atraşi de asta şi văd în asta genul de lider pe care îl doresc. Mai târziu însă, prin interacţiunea cu el îşi dau seama de lucruri pe care nu le-au identificat la o primă privire”, a spus Ancona.
Iată câteva dintre semnele la care ar trebuit să fie atenţi angajaţii sau şefii departamentelor de HR pentru a identifica liderii toxici:
1. Narcisismul: narcisiştii dau dovadă, de multe ori, de lipsă de empatie, îşi doresc să încalce regulile, sunt predispuşi la manipulare pentru a se promova în defavoarea celorlalţi.
2. Machiavelismul: Filosofoul italian Niccolo Machiavelii a scris în „Prinţul” despre un personaj care a inspirat termenul machiavelic: acesta descrie un personaj perfid, care nu are un cod moral. Este o persoană care îşi doreşte să domine, să deţină puterea.
3. Psihopatia: chiar dacă termenul poate să vă trimită cu gândul la ucigaşi în serie, realitatea este că aceştia de fapt s-ar putea plimba prin biroul vostru deghizaţi în pielea unor oameni încrezători, puternici şi de succes.
„Te va alege, te va dezarma cu ale lui cuvinte şi te va controla cu prezenţa lui. Te va încânta cu înţelepciunea şi cu planurile sale” a spus Dr. Robert Hare, un psiholog criminalist care a studiat sute de profiluri de criminali de-a lungul carierei.
Ce faci odată ce ai identificat aceste caracteristici la liderul tău? „Dacă nu ai multă putere, nu are sens să porneşti un război împotriva unui lider toxic fiindcă probabil vei pierde”, spune Ancona. Atitudinea corectă este, mai degrabă, să te ascunzi şi să păstrezi distanţa. Dacă îţi poţi exercita totuşi influenţa, Ancona oferă două variante de abordare a problemei: indirect şi direct. Gestionarea problemei în mod indirect înseamnă să îţi anunţi oamenii de HR în legătura cu problema respectivă, să formezi alianţe pentru a-ţi alerta liderii seniori sau „să lucrezi în scopul unei evaluări de leadership şi unui program de dezvoltare în organizaţie”. Abordarea directă pentru gestionarea problemei, deşi este păstrată ca o ultimă măsură, este mai strategică şi mai puternică: renunţarea la oamenii toxici din organizaţie şi mutarea lor în alte departamente sau pe alte proiecte.
„Nu vorbim neapărat de o concediere în masă – ci parte a unei conversaţii care spune – este acest job potrivit pentru tine?”