BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Pentru noile generaţii, companiile sunt obligate să le asigure un job, să le ofere o experienţă şi un salariu cât mai mare

    Ce spune Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţă:

    • Noile generaţii îşi schimbă jobul mult mai repede decât ne aşteptăm. Cei care au sub trei ani vechime îşi schimbă locul de muncă o dată la mai puţin de şase luni; cei cu 3-5 ani vechime – o dată pe an; iar cei cu 5-10 ani – o dată la un an şi jumătate.

    • Pe piaţa muncii se remarcă, în ultima perioadă, o intrare mult mai timpurie: tinerii îşi caută un loc de muncă mult mai devreme.

    • Foarte puţini tineri mai aşteaptă să termine facultatea fără să se angajeze.

    • Nu mai contează ce studii ai – acestea au devenit irelevante pentru anumite industrii sau sectoare economice: retail, HoReCa, logistică, call-centere.

    • Specialiştii din anumite domenii sunt cei mai căutaţi – sunt şi vor fi din ce în ce mai bine plătiţi.

    • Cu foarte puţine excepţii, companiile nu plătesc în plus pentru studiile pe care le ai.

    Cam aşa arată, în rezumat, o parte din piaţa muncii, cel puţin pentru noua generaţie, în primul trimestru din 2025. Companiile – mai ales cele din retail, HoReCa, logistică, call-centere – se confruntă cu fluctuaţii de personal pe zona de entry-level de până la 50%.

    Tinerii vin la un job pentru „fun”, mai degrabă ca să nu stea acasă, să câştige nişte bani şi să bifeze o primă experienţă în CV. Dacă cineva stă mai mult de şase luni în primul job, este o minune. Această situaţie nu este specifică doar României, ci se regăseşte în toate pieţele vestice.

    Chiar dacă firmele pledează pentru stabilitate şi pentru a păstra angajaţii o perioadă mai lungă de timp, de la un anumit nivel încolo nu sunt dispuse să recompenseze acest lucru printr-o creştere substanţială a salariilor. Dacă vrei o creştere rapidă a salariului, cea mai bună variantă este să te mişti foarte repede de la o companie la alta, de la un job la altul, obţinând astfel, la fiecare şase luni, o majorare salarială de 10–20%. Dacă tragi linie, ceea ce câştigi prin schimbarea frecventă a locului de muncă nu vei obţine niciodată rămânând într-un singur job pe termen lung. Desigur, acest model funcţionează doar până la un anumit punct, pentru că atunci când cineva îţi analizează CV-ul şi observă o schimbare de job la fiecare şase luni sau un an, s-ar putea să te considere un simplu „vânător” de salarii mai mari. Pentru foarte multe joburi, studiile contează foarte puţin. De altfel, România este pe ultimele locuri în Europa – chiar pe ultimul loc – în ceea ce priveşte angajarea într-un domeniu pe baza studiilor specifice.

    Sunt cazuri în care inginerii lucrează în call-centere, absolvenţii de Litere sunt angajaţi în HoReCa sau nu este necesar să termini Politehnica, Matematica ori Cibernetica ca să ocupi o poziţie de programator. Bogdan Badea de la eJobs atrage atenţia că piaţa românească nu oferă consiliere adecvată pentru a-i ghida pe tineri către un domeniu, o şcoală sau o facultate care să-i sprijine ulterior în ceea ce îşi doresc să facă. Mulţi aleg o facultate doar din obligaţie, iar apoi ajung să lucreze într-un domeniu care nu are nicio legătură cu studiile urmate.

    Sunt domenii – cum ar fi HoReCa – în care poţi câştiga, imediat după angajare, mai mulţi bani decât dacă ai termina o facultate şi ai lucra, de exemplu, într-o bancă. Faptul că tot mai mulţi tineri intră pe piaţa muncii de la vârste din ce în ce mai mici arată că banul începe să conteze tot mai mult, iar oamenii se uită la salarii şi la modalităţile prin care pot câştiga mai mult, mai repede. Întrucât nu există o diferenţă semnificativă pe piaţa muncii în funcţie de şcoala absolvită, tinerii încep să se îndrepte către şcoli mai uşoare, mai lejere, iar ulterior vizează sectoarele care plătesc cel mai bine. Necesarul de „gulere albe” devine din ce în ce mai ridicat, însă piaţa se restrânge, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe creşterea salariilor.

    Inteligenţa artificială, ChatGPT, automatizarea, robotizarea şi digitalizarea îşi vor pune amprenta asupra pieţei muncii în mod semnificativ în următorii ani – nu chiar de mâine. Până atunci, pentru noile generaţii joburile sunt doar nişte experienţe. Ei consideră că firmele le sunt datoare să le ofere aceste experienţe. Modul lor de a privi munca este mai degrabă socialist decât capitalist: companiile trebuie să aibă grijă de ei, exact cum, în comunism, societatea avea grijă de oameni.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum puteţi lua bani de la stat pentru a porni propria afacere? Start-Up Nation ia din nou startul. Pe masă sunt puse granturi de 50.000 de euro pentru antreprenori VIDEO

    Programul StartUp Nation se întoarce pentru a sprijini micile afaceri dezvoltate de tinerii antreprenori , cu un buget total de 446 mil. euro şi cu granturi de 50.000 de euro de care pot beneficia tinerii afacerişti. Potrivit Roxanei Mircea, managing partner, REI Finance Advisors, cei ce vor să îşi deschidă o afacere trebuie să scoată din buzunar 20% din valoarea unui proiect de business, urmând ca statul să le ofere până la 50.000 de euro pentru dezvoltarea acestuia.

    „Sunt avantajaţi cei care nu au avut niciodată un SRL sau nu au administrat unul. Altfel, se pierd 10 puncte din 100. Se acordă granturi de 50.000 de euro. Antreprenorii primesc granturi maxime, la care se adaugă contribuţia proprie de 20% din valoarea proiectului. Ei trebuie să vină, cu 20.000 de euro, iar statul oferă 50.000”

    Programul, explică ea, e împărţit în doi piloni. Pilonul 1 este dedicat tinerilor între 18 şi 30 de ani şi presupune 295 mil. euro, în timp ce Pilonul 2 e gândit pentru persoanele de peste 30 de ani, defavorizate sau care locuiesc în mediul rural, unde sunt alocate fonduri în valoare de 150 mil. euro.

    „Programul e împărţit în doi piloni  Pilonul 1 este dedicat tinerilor între 18-30 de ani şi presupune 295 mil. euro, în timp ce Pilonul 2 e gândit pentru persoanele de peste 30 de ani, defavorizate sau care locuiesc în mediul rural, unde sunt alocate fonduri în valoare de 150 mil. euro”

     

  • CSR 2024. MedLife: Testat e Hot

    Motivaţie:

    La începutul acestui an, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) semnala o creştere a numărului de infecţii cu transmitere sexuală (ITS) la nivelul Europei în 2022 vs. 2021. La nivel naţional, datele INSP2 arată că, în 2022, s-au înregistrat cu 57,8% mai multe cazuri de sifilis faţă de 2021, România fiind încă una dintre ţările cu incidenţa crescută pentru această boală în rândul ţărilor UE.

    Pe fondul acestor date, grupul MedLife şi-a propus să tragă încă un semnal de alarmă cu privire la atitudinea şi comportamentul tinerilor pe tema sănătăţii sexuale sub forma campaniei Testat e Hot.

    Descrierea proiectului:

    Prima tactică a campaniei a fost realizarea unui studiu solicitat de companie care a demonstrat că nouă din zece tineri români cu o viaţă sexuală activă riscă să contacteze o boală cu transmitere sexuală în perioada următoare. Primul pas a fost lansarea unor pachete de analize dedicate BTS-urilor, valabile pentru femei şi bărbaţi de toate vârstele şi denumite „Testat e Hot”. Acestea au inclus o gamă variată de teste specifice, care acoperă principalele infecţii cu transmitere sexuală, precum HIV, sifilis, chlamydia, gonoreea şi nu numai şi pot fi accesate la nivel naţional, în clinicile şi punctele de recoltare MedLife. 

    În plus, până pe 11 august 2024, pacienţii au avut un discount de 20% la aceste pachete dacă participau la unul dintre cele două festivaluri, Electric Castle sau Summer Well, şi prezentau brăţara sau biletul de festival la recepţia unităţilor. La EC, MedLife a adus şi primul centru mobil de testare BTS prezent vreodată la un festival din Europa Centrală şi de Sud-Est. Pentru a eficientiza timpul de primire a rezultatelor de la testarea BTS, MedLife a implicat în cadrul acestei acţiuni şi sistemul de drone, astfel că festivalierii au putut accesa rezultatele în aceeaşi zi.

    Bugetul alocat proiectului a fost de peste 200.000 euro, sursa de finanţare fiind fonduri proprii ale companiei.

     

    Rezultate:

    Campania a avut o audienţă de 5,2 milioane de persoane pe canalele proprii, alături de 570.000 de persoane pe canalele influencerilor (ca Aluziva, Florin Negruţiu şi Bogdan Techeş), şi a generat 211 materiale cu un AVE (Advertising Value Equivalent) de 275.000 euro. Apariţiile TV & radio au simplificat mesajul şi au adus subiectul BTS în atenţia publicului larg. 

    „Activităţile MedLife din cadrul festivalurilor au fost un succes notabil, reuşind să aducă în discuţie un subiect important într-un mod inovator şi captivant. Totodată, campania a avut un impact semnificativ prin premiera europeană şi utilizarea dronelor pentru transportul probelor”, conform reprezentanţilor companiei. 

    În acelaşi timp, Testat e Hot a demonstrat puterea de a crea un impact social pozitiv, atrăgând atât atenţia publicului, cât şi pe cea a autorităţilor. MedLife a reuşit să îşi întărească reputaţia de lider în prevenţie şi educaţie medicală, devenind un punct de referinţă în discuţiile despre sănătatea sexuală în rândul tinerilor.

     

    Conform unui studiu solicitat de MedLife, nouă din zece tineri români cu o viaţă sexuală activă riscă să contacteze o boală cu transmitere sexuală în perioada următoare.

  • „Căsătoriţi-vă sau veţi fi concediaţi!”

    Dacă nu reuşiţi să finalizaţi această misiune până în primul trimestru, trebuie să scrieţi o autoreflecţie”, se arăta în anunţ. „Dacă această îndatorire nu este finalizată până în al doi-lea trimestru, compania va efectua o evaluare.” „Dacă nu vă puteţi căsători şi întemeia o familie până în al treilea trimestru, compania vă va rezilia contractul de muncă”, continua notificarea. „Vă rugăm să luaţi aminte.” Cam aşa sună decizia drastică a unei companii din China care a încercat să îşi asume responsabilitatea pentru rata natalităţii în ţară, im-punând angajaţilor necăsătoriţi şi divorţaţi să îşi rezolve „problemele personale” sub ameninţarea concedierii. După reacţiile negative venite din partea publicului şi a oficialilor guvernamentali, compania Shuntian Chemical Group, cu sediul în provincia Shandong, a fost nevoită să îşi retragă politica. Compania, care are peste 1.200 de angajaţi, a transmis luna trecută că angajaţii necăsătoriţi, cu vârste cuprinse între 28 şi 58 de ani, inclusiv cei divorţaţi, erau obligaţi să „rezolve problema căsătoriei”. Mai mult, anunţul critica angajaţii singuri pentru că „nu răspund apelului naţional” de a se căsători şi de a avea copii, acuz-ându-i că sunt „neloiali şi neascultători faţă de sfaturile părinţilor”. Măsura venea în con-textul unui efort susţinut al guvernului chinez de a creşte rata căsătoriilor şi a natalităţii. Însă, politica extremă adoptată de Shuntian Chemical Group a atras rapid critici şi a fost declarată ilegală de autorităţi, fiind retrasă a doua zi după ce oficialii din domeniul muncii au intervenit. China nu este singura ţară care se confruntă cu această criză. În 2023, numărul căsătoriilor în China a scăzut cu 20%, atingând cel mai mic nivel înregistrat vreo-dată, iar populaţia a scăzut pentru al treilea an consecutiv, ajungând la 1,408 miliarde. România se află într-o situaţie la fel de gravă. În 2023, s-au născut doar 156.000 de copii, comparativ cu 261.000 în 1990. Dacă acest trend continuă, populaţia României ar putea ajunge la 15 milioane de locuitori până în 2050. Pe lângă scăderea natalităţii, sociologul Alexandru Dincovici, citat de Business Magazin într-un articol de copertă publicat în toamna anului trecut, sublinia că această criză contribuie la îmbătrânirea populaţiei, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate şi de pensii. „Dacă nu mai avem tineri, cine se va ocupa de industriile care se dezvoltă în acest moment? Şi cine va mai lu-cra în alte industrii care nu mai prezintă atât de multă atractivitate?”, avertizează el. Un motiv esenţial pentru care tinerii români – şi, din ce reiese din discuţiile de pe reţelele so-ciale, şi cei de origine chineză,  ezită să aibă copii este costul ridicat al creşterii şi educării acestora. Conform unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, părinţii cheltuiesc în medie între 1.500 şi 2.000 de lei pe lună pentru îngrijirea unui copil, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 de lei până la vârsta de 18 ani. Aceste cheltuieli includ alimentaţie, educaţie, activităţi extracurriculare, îngrijire medicală şi locuinţă, fără a lua în calcul costurile suplimentare pentru studii universitare. Pentru multe familii, această povară fi-nanciară este prea mare, iar tinerii conştientizează asta din ce în ce mai mult. Care sunt soluţiile? Sociologul Romulus Oprica, în cadrul aceluiaşi articol, sublinia că România ar putea învăţa din exemplul Franţei, care are cea mai mare rată a natalităţii din Uniunea Eu-ropeană datorită unor politici de sprijin pentru familii. Printre măsurile eficiente se numără: alocaţii mai mari pentru copii şi reduceri fiscale pentru părinţi, facilităţi pentru achiziţionarea de locuinţe pentru tineri, extinderea numărului de creşe şi grădiniţe pentru a permite părinţilor să se întoarcă mai repede la muncă, concedii de maternitate şi pater-nitate generoase, compensate adecvat. Pe lângă măsurile guvernamentale, companiile private au un rol esenţial în susţinerea natalităţii şi, chiar dacă deciziile extreme nu sunt de dorit, există câteva aspecte ce ar putea fi îmbunătăţite pentru încurajarea tinerilor părinţi. Multe companii din România şi din lume au început deja să implementeze politici prietenoase cu familiile, cum ar fi: program flexibil de muncă sau posibilitatea de a lucra remote, concedii de maternitate şi paternitate extinse, peste minimul impus de stat, con-struirea de creşe şi grădiniţe la locul de muncă, pentru a uşura accesul părinţilor la servicii de îngrijire a copiilor, suport financiar pentru părinţi, sub formă de bonusuri la naştere sau subvenţii pentru educaţia copiilor, programe de reintegrare a părinţilor după concediul de maternitate sau paternitate, inclusiv sesiuni de coaching şi psihoterapie. Deocamdată, pare că părinţii reîntorşi în companii, mai ales mamele, sunt sancţionaţi la întoarcere, într-un mod mai mult sau mai puţin vizibil. Problema natalităţii nu este doar o preocupare a guvernelor, ci şi a companiilor şi a întregii societăţi. În timp ce măsuri extreme, precum cea propusă de compania chineză Shuntian Chemical Group, sunt inacceptabile, ele re-flectă disperarea unei lumi care se confruntă cu o criză demografică majoră. Dacă România şi alte ţări europene nu iau măsuri urgente pentru a sprijini familiile şi a stimula natalitatea, viitorul va aduce o populaţie îmbătrânită, o criză economică profundă şi o so-cietate lipsită de forţă de muncă tânără. Soluţiile există, dar ele trebuie implementate rap-id şi eficient – atât de către stat, cât şi de mediul privat.  

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

  • Creşte alarmant numărul tinerilor cu cancer de colon. Cauzele: obezitatea şi alimentaţia proastă

    Până recent, pacienţii tipici aveau 60-70 de ani, dar acum medicii văd tot mai mulţi bolnavi de 35-50 de ani, scrie Il Messaggero.

    Tendinţa alarmantă a determinat UE să dedice luna martie conştientizării cancerului colorectal. În Italia, această boală afectează peste 50.000 de persoane anual, fiind a doua cea mai frecventă formă de cancer după cel mamar.

    Principalele cauze ale acestei „epidemii” în rândul tinerilor sunt obezitatea în creştere, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia nesănătoasă.

    Prof. Persiani subliniază că multe persoane evită testele preventive din ruşine sau frică, iar simptomele sunt adesea ignorate: sânge în scaun, anemie, dureri abdominale recurente şi probleme intestinale.

    Recomandările medicului includ: teste pentru sânge ocult în fecale la fiecare doi ani, colonoscopie în caz de rezultat pozitiv, reducerea consumului de carne roşie, carne procesată, zahăr şi alcool şi vigilenţă sporită pentru persoanele cu antecedente familiale.

  • În timp ce Europa discută despre reînarmare, armata germană nu reuşeşte să atragă tineri: unul din patru recruţi renunţă după doar şase luni. „Bundeswehr-ul se micşorează şi îmbătrâneşte”

    Unul din patru recruţi noi ai forţelor armate germane renunţă în primele şase luni de la înrolare, potrivit raportului prezentat de comisarul militar al Germaniei, care a avertizat că lipsa de personal împinge trupele „până la punctul de rupere”, scrie FT.

    Eva Högl, comisarul pentru forţele armate din parlamentul german, a declarat că, în ciuda unor succese în recrutare, rata scăzută de retenţie a împiedicat armata să se apropie de obiectivul de a avea 203.000 de soldaţi până în 2031. 

    În schimb, efectivele totale au scăzut uşor, ajungând la puţin peste 181.000, într-un moment în care Germania îşi asumă un rol mai activ în consolidarea apărării Europei, pe fondul unui posibil retragere a SUA de pe continent. 

    „Bundeswehr-ul se micşorează şi îmbătrâneşte”, a declarat Högl, prezentând raportul său anual privind starea armatei germane, menţionând că vârsta medie a soldaţilor a crescut la 34 de ani, faţă de 33,1 ani în 2021. „Această tendinţă trebuie oprită şi inversată de urgenţă.” 

  • CSR 2024. Colliers Romania: Participare la maraton

    Motivaţie:

    Colliers, în colaborare cu United Way România, a fost implicată în iniţiative recente care vizează sprijinul comunităţilor vulnerabile şi promovarea educaţiei şi integrării socio-profesionale a tinerilor. Unul dintre acestea este participarea la OMV Petrom Bucharest Half Marathon, în perioada 11-12 mai 2024, unde echipa Colliers a participat cu 18 membri şi a contribuit cu 2.000 de euro. Fondurile obţinute au fost destinate programului „InnoMate – Inovaţie pentru viitor”, care beneficiază de sprijinul United Way România. Acest program se concentrează pe dezvoltarea profesională a tinerilor din medii defavorizate, ajutându-i să îşi dezvolte competenţe esenţiale şi să îşi planifice un viitor profesional mai bun.

    Descrierea proiectului:

    În cadrul OMV Petrom Bucharest Half Marathon, campania a fost iniţiată de Colliers în colaborare cu United Way România, ca parte a strategiei de CSR a companiei. Echipa Colliers a participat la evenimentul sportiv şi a sprijinit strângerea de fonduri pentru programul InnoMate.

    „Ideea a venit din dorinţa de a susţine tinerii aflaţi în dificultate prin promovarea unui stil de viaţă activ şi implicarea noastră în activităţi de voluntariat. Grupul ţintă au fost tinerii din programul «InnoMate – Inovaţie pentru viitor», care se confruntă cu dificultăţi socio-economice şi au nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta abilităţi profesionale”, declară reprezentanţii companiei.

     

    Rezultate:

    Fondurile strânse în cadrul OMV Petrom Bucharest Half Marathon au contribuit la dezvoltarea profesională a tinerilor din medii vulnerabile, îmbunătăţind şansele acestora de integrare socio-profesională şi sprijinindu-i să îşi depăşească dificultăţile socio-economice. Aceasta a avut un impact pozitiv asupra comunităţii, oferind tinerilor resurse esenţiale pentru dezvoltarea personală şi profesională.

    Bugetul a alocat proiectului a fost de 2.000 de euro, fonduri provenite din contribuţiile companiei.

  • Generaţia TikTok: Aproape toţi adolescenţii care au TikTok accesează zilnic platforma şi au primit conţinut politic în perioada alegerilor; 41% dintre ei nu verifică informaţiile furnizate

    Peste 84% dintre adolescenţii cu vârste între 14 şi 19 ani care au cont de TikTok accesează platforma zilnic, iar peste jumătate dintre aceştia (53,4%) accesează platforma de mai mult de patru ori pe zi, potrivit sondajului Generaţia TikTok realizat de World Vision România şi publicat de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Interne.

    Peste 41% dintre tineri nu verifică informaţiile pe care le găsesc pe TikTok, însă dintre cei care le verifică, 84% caută informaţii suplimentare pe Google. Peste 43% dintre tineri consideră în mare sau în foarte mare măsură că informaţia furnizată de TikTok este credibilă.

     În medie, tinerii petrec în jur de două ore jumătate pe platformă, iar deschiderea unui cont se face în jurul vârstei de 13 ani.

    Mai mult de 4 din 10 tineri (41,6%) nu verifică informaţia furnizată pe TikTok, iar 1 din 10 tineri şi-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice în urma vizionării conţinutului de pe platformă.

    World Vision România lansează o campanie de informare realizată în parteneriat cu TikTok, pentru a stimula empatia faţă de ceilalţi utilizatori, gândirea critică asupra conţinutului şi menţinerea unui echilibru digital în utilizarea platformei.

    “ Este evidentă importanţa şi influenţa pe care platforma TikTok o are printre adolescenţi, 28% dintre ei petrecând mai mult de 3 ore pe platformă, devenind mai degrabă <<un bun prieten>>. Aşadar, ne dorim să înţelegem mai bine obiceiurile de consum şi motivele din spatele acestora, pentru a putea veni cu soluţii concrete, adaptate nevoilor acestei generaţii.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

    Timpul petrecut pe internet este direct corelat cu frecvenţa utilizării platformei TikTok: în medie, tinerii petrec 2 ore jumătate pe TikTok pe zi, conform studiului şi peste 5 ore pe internet, în general.

    Întrebaţi care sunt motivele pentru care îşi deschid cont de TikTok, majoritatea tinerilor au spus că o fac pentru divertisment (74,2%), câte 43% pentru petrecerea timpului liber şi pentru informare, iar o treime pentru că majoritatea colegilor şi prietenilor o folosesc. Mai mult de jumătate dintre utilizatori (58%) consideră că platforma are un impact mai degrabă pozitiv asupra lor.

    Întrebaţi ce tip de conţinut vizualizează frecvent pe platforma TikTok, 79,2% dintre tineri spun că  vizualizează conţinut de divertisment, 46,3% conţinut informaţional, 45,7% social, 44,7% educaţional, 19,7% politic şi 14,8% pagini de ştiri. Un sfert dintre tineri (25,6%) creează conţinut în platformă.

     

  • Aproape jumătate dintre tinerii între 14 şi 25 de ani din România s-au întâlnit cu abuzul emoţional în relaţiile lor de cuplu sau au fost martori la unul. Psiholog: Putem preveni orice fel de abuz doar vorbind cât mai mult despre acest lucru. Suntem limitaţi de mediul politic când vine vorba de a introduce o disciplină în şcoli

    Aproape jumătate dintre tinerii români cu vârste între 14 şi 25 de ani spun că au întâlnit abuzul emoţional în propria relaţie sau ca matori, aceasta fiind cea mai des întâlnită formă de abuz în rândul tinerilor.

    Abuzul emoţional este urmat de cel în mediul digital, unde aproape 30% dintre tineri s-au confruntat cu diferite forme ale acestuia, arată studiul „In a relationship – Iubirea şi abuzul la Gen Z & Alpha”, realizat de Fundaţia Friends for Friends şi Reveal Marketing Research.

    „Rezultatele studiului ne spun că tinerii de 14-15 ani sunt cei mai predispuşi să declare că nu au întâlnit nicio formă de abuz ca victime, agresori sau martori (38%), în timp ce procentajul scade uşor odată cu înaintarea în vârstă, până la 34% la respondenţii de 20-25 ani. Aceste rezultate indică o lipsă majoră a educaţiei cu privire la formele pe care le ia abuzul în relaţiile romantice, precum şi existenţa unui fenomen de normalizare a unor comportamente abuzive. (…) Putem preveni orice formă de abuz doar vorbind cât mai mult despre astfel de comportamente, mai ales în familie, încă de la vârste fragede, adaptat nivelului de înţelegere al celor mici. În ceea ce priveşte introducerea unei discipline în şcoli, care să contribuie la prevenirea abuzurilor, suntem încă limitaţi de mediul politic”, a spus, în timpul unei conferinţe de presă, Silvia Ciubotaru, psiholog şi coordonatoarea proiectului In a relationship, dezvoltat de Fundaţia Friends for Friends.

    De asemenea, mai adaugă ea, cifrele arată discrepanţe îngrijorătoare între fete şi băieţi, pornind de la capacitatea de a identifica expunerea la abuz şi până la disponibilitatea de a-şi conştientiza sau recunoaşte rolul de agresor. Peste 50% dintre fete identifică această problemă, comparativ cu doar 38% dintre băieţi.

    În plus, studiul arată că tinerii din familii monoparentale par să fie mai expuşi abuzurilor în relaţii romantice, în timp ce copiii cu părinţii separaţi, dar prezenţi, au o rată mare de observare a abuzurilor din alte relaţii. Cei cu părinţii împreună au declarat că observă abuzuri mai rar, ceea ce poate fi o consecinţă a protecţiei familiei sau a normalizării unor tipuri de comportamente abuzive, a mai punctat psihologul.

    Odată cu evoluţia tehnologiei, în rândul generaţiilor tinere, dar nu numai, a luat amploare abuzul în mediul digital.

    „Abuzul în mediul digital constă în agresiuni verbale, abuzuri de informaţii confidenţiale sau furt de identitate care au loc în mediul virtual”, explică Silvia Ciubotaru.

    Un sfert dintre fete au observat frecvent postări sau mesaje cu ameninţări în alte relaţii, iar 10% dintre acestea afirmă că li se întâmplă des şi foarte des chiar lor, procente semnificativ mai mari decât cele înregistrate în rândul băieţilor (4%).

    Totodată, un sfert dintre respondenţi au observat frecvent în alte cupluri forme de urmărire a partenerului prin stalking online sau aplicaţii GPS, procentul urcând la 31% în cazul fetelor. Acestea admit în de două ori mai multe cazuri decât băieţii că au făcut acest lucru la rândul lor (10% vs. 5%).

    O altă formă de abuz întâlnită în relaţiile tinerilor din ziua de azi este abuzul financiar, care se traduce ca fiind controlul sau restricţionarea accesului la bani faţă de partener sau manipularea acestuia pentru a obţine diverse bunuri sau avantaje financiare pentru sine. Printre acestea se numără interzicerea sau limitarea timpului pe care partenerul îl investeşte în muncă, ascunderea sau furtul unor sume de bani ce aparţin partenerului, cheltuirea fără acordul partenerului a economiilor comune sau a banilor destinaţi anumitor plăţi recurente comune, intrarea într-o relaţie sau manipularea partenerului pentru a obţine diverse beneficii.

    Studiul arată că circa 10% dintre respondenţi au observat în alte cupluri ascunderea sau furtul banilor. În principal, fetele spun în mai mare măsură că au luat parte la limitarea timpului investit în muncă de către parteneri, dar şi că au observat fenomentul în alte cupluri.

    Unu din zece respondenţi spune că a observat frecvent în alte cupluri cazuri de ascundere sau furt al unor sume de bani ce aparţin partenerului şi 3% admit că au făcut ei asta, ori că li s-a întâmplat, în timp ce 13% dintre respondenţi spun că au observat în alte cupluri cheltuirea economiilor comune fără acordul partenerului.

    Studiul este reprezentativ la nivel naţional şi a fost realizat în primăvara anului trecut, pe un eşantion de 403 tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 25 ani, utilizatori de internet, dintre care peste 50% sunt fete. Cercetarea a luat în considerare cele cinci forme de abuz: emoţional, fizic, sexual, financiar şi în mediul digital.

    Despre toate aceste forme de abuz, dar şi despre altele care au loc în relaţiile tinerilor între 14 şi 25 ani, au discutat, în cadrul unei conferinţe de presă, psihologul Silvia Ciubotaru şi reprezentanţii Fundaţiei Friends for Friends, o organizaţie non-profit care sprijină diverse comunităţi să progreseze prin instrumente şi proiecte inovatoare.

     

     

     

  • Criza natalităţii împinge ecoonomia globală spre prăpastie: De ce tinerii vor moşteni povara pensionarilor şi cum putem evita prăbuşirea nivelului de trai

    Cele mai bogate economii ale lumii vor trebui să îşi dubleze, cel puţin, ritmul de creştere a productivităţii pentru a menţine îmbunătăţirile istorice ale nivelului de trai, în contextul unei scăderi accentuate a ratei natalităţii, raportează Financial Times.

    Un raport McKinsey, care analizează impactul economic al acestei scăderi, arată că ţări precum Marea Britanie, Germania, Japonia şi SUA trebuie să înregistreze o creştere a productivităţii de două ori mai rapidă decât cea din ultimul deceniu pentru a menţine ritmul de creştere al nivelului de trai observat începând din anii 1990.

    Conform raportului publicat miercuri, pentru a egala creşterea PIB-ului pe cap de locuitor înregistrată între 1997 şi 2023, Franţa şi Italia ar trebui să îşi tripleze ritmul de creştere a productivităţii în următoarele trei decenii. În cazul Spaniei, productivitatea ar trebui să crească de patru ori până în 2050.

    Raportul evidenţiază consecinţele grave ale scăderii natalităţii asupra economiilor prospere, acestea devenind vulnerabile din cauza reducerii proporţiei populaţiei de vârstă activă.

    Dacă nu se iau măsuri, „tinerii vor moşteni o economie cu o creştere mai lentă şi vor suporta povara financiară a unui număr mai mare de pensionari, în timp ce fluxul tradiţional de bogăţie între generaţii se va diminua”, a declarat Chris Bradley, director al McKinsey Global Institute.

    Guvernele din întreaga lume încearcă să facă faţă unei crize demografice generate de creşterea costurilor pentru locuinţe şi îngrijirea copiilor, dar şi de factori sociali precum scăderea numărului de tineri implicaţi în relaţii.

    În prezent, două treimi din populaţia lumii trăieşte în ţări cu rate ale natalităţii pe femeie sub „rata de înlocuire” de 2,1. Populaţiile sunt deja în declin în mai multe state membre OCDE, inclusiv Japonia, Italia şi Grecia, precum şi în China şi numeroase ţări din Europa Centrală şi de Est.

    „Sistemele noastre economice şi contractele sociale au fost construite în perioade în care populaţia, în special cea de vârstă activă, era în creştere, susţinând expansiunea economică şi oferind sprijin oamenilor care trăiesc mai mult”, a explicat Bradley. „Acest model nu mai funcţionează.”

    Bradley, co-autor al raportului, a subliniat că nu există „o soluţie unică” pentru a face faţă provocărilor demografice.

    „Va fi necesar un mix de politici care să includă atragerea mai multor tineri în câmpul muncii, prelungirea vieţii active şi, ideal, creşterea productivităţii”, a adăugat el.

    Raportul McKinsey vine în completarea avertismentelor emise anterior de OCDE, care a subliniat anul trecut că scăderea natalităţii ameninţă „prosperitatea generaţiilor viitoare” şi a îndemnat guvernele să se pregătească pentru un „viitor caracterizat de o fertilitate redusă”.