Prin compania Eco-Ferm, cu sediul în oraşul prahovean Boldeşti-Scăeni, Radu Timiş exploatează 1.000 de hecatre de teren, creşte 1.700 de vaci de lapte şi produce iaurturi, sana şi lapte bătut marca Mugura, care ajung în Carrefour şi 7.000 de magazine de proximitate.
Tag: Timiş
-
Numărul insolvenţelor continuă creşterea şi în 2018, cu un plus de 47% în ianuarie
În ceea ce priveşte ritmul de creştere, primele locuri sunt ocupate de Vaslui (550%), Giurgiu (500%), Călăraşi (400%) şi Sălaj (300%), dar numeric cele patru judeţe variază între 8 şi 13 insolvenţe noi în ianuarie.Cele mai afectate domenii de activitate au fost tranzacţiile imobiliare, cu 19 insolvenţe noi faţă de 6 în ianuarie 2017 (+216%), intermedierile financiare şi învăţământul cu câte 5 insolvenţe noi (150%) şi informaţii/comunicaţii, cu 24 de firme intrate în insolvenţă (+100%). -
Şi-au luat apartamente din indemnizaţia pentru creşterea copilului!
La nivelul judeţului Timiş, existau beneficiari care primeau chiar şi peste 20.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că, în decursul a doi ani (perioada de acordare a indemnizaţiei), mulţi timişeni au câştigat peste 100.000 de euro, bani cu care puteau să-şi cumpere chiar două apartamente!
Noua legislaţie a plafonat, prin OUG nr. 55/2017, suma pentru indemnizaţia de creştere a copilului la valoarea de 8.500 de lei.
Chiar dacă banii par mulţi, în Timiş au existat nu mai puţin de 55 de persoane care primeau mai mult de 8.500 de lei pe lună, iar trei dintre ele aveau chiar indemnizaţii de peste 20.000 de lei.
Majoritatea acestor persoane sunt din Timişoara sau din comune periurbane (Giroc, Dumbrăviţa şi Giarmata).
După cum a declarat Diana Cojoleanca, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, în judeţul Timiş există aproximativ 10.500 de persoane care beneficiază de indemnizaţie pentru creştere a copilului.
-
Lumi paralele: judeţe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business
Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiş, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din judeţul vecin, Caraş-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.
Din păcate, cele două lumi paralele din Timiş şi Caraş-Severin nu sunt excepţia de pe harta de business a României. Sunt regula. Judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa au rămas izolate în sudul ţării. Pe graniţa de sud-vest, Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt ”deşert“ pentru business, deşi mai sus cu 100 de kilometri, în Timiş, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-şi susţină planurile de extindere.
”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice şi sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să şi producă efecte. Soluţiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investiţiile trebuie să fie orientate economic şi nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecinţă fericită a celor economice. Profitul şi transferul de capitaluri urmăresc potenţialul economic şi nu ameliorarea condiţiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
Acolo unde au fost investiţii, cifra de afaceri din judeţ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerţului arată că sunt 11 astfel de judeţe în România.
În Argeş, judeţ tractat de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.
Doar Argeşul şi Ilfovul se pot lăuda cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, cât şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.
Podiumul este completat de Arad, judeţ de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine un ”importator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.
Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.
Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? ”Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului.“
Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Judeţean Teleorman nu funcţionează un birou cu atribuţii în domeniul investiţiilor private cu capital românesc sau capital străin“.
”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizată în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. |n lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.
În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. |n judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. |n Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.
Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.
”Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastructura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.
Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în Bucureşti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deşi în ultimul deceniu ”dependenţa“ economiei de Bucureşti s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.
”Surpriza“ vine din judeţul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar şi cu investiţii străine în industria lemnului (Holzindustrie şi Kronospan) şi auto (Daimler şi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un judeţ din eşalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piaţă. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec), Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în judeţul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au aşezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parţiale sau totale mai bogaţi cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat şi Daimler, companie care în primele şase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.
În 2008, economiile judeţelor Alba şi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situaţia s-a schimbat radical, prin investiţii, iar în anul centenarului judeţul din inima Transilvaniei are şanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.
Putem avea în următorii zece ani şi alte exemple de judeţe care vin din urmă?
”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanţele dintre judeţe prin politici investiţionale. Una dintre soluţii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investiţiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluţia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forţă de muncă în aceste judeţe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potenţial economic în fiecare dintre aceste judeţe şi susţinut cu investiţii publice orientate economic şi nu social“, concluzionează Octavian Jula.
În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.
-
Cum au reusit doi lugojeni sa facă cea mai mare plantaţie de zmeură din Timiş. Ce metoda originală de comercializare au ales
Aceştia au decis în 2016 să acceseze fonduri europene pentru tineri fermieri pe Măsura 6.1 pe AFIR.Adrian Mănescu a făcut singur proiectul, fără ajutorul vreunui consultant, iar în luna iulie a aceluiaşi an a deschis o firmă şi a depus actele.După ce a parcurs foarte multe etape şi după ce a primit aprobările de la Registrul Agricol, Primărie, APIA, de la Apele Române, autorizaţie de plantare de la Camera Agricolă şi a trecut de verificarea de la Bucureşti, în iunie 2017 cei doi lugojeni au primit prima tranşă de 30.000 de euro.Cei doi s-au apucat imediat de treabă şi au sădit nu mai puţin de trei hectare de zmeură, cu trei soiuri foarte valoroase pe piaţă, fiind cea mai mare plantaţie de acest gen din judeţul Timiş.“Pe proiectul respectiv am hotărât să fac o plantaţie de zmeură. Cei de la fonduri îţi dau banii să cultivi în câmp legume sau fructe, ori să îţi faci o plantaţie de pomi sau arbuşti. Pe lângă legumele pe care le voi cultiva, precum fasole verde, dovleac plăcintar, ceapă, am trei hectare de zmeură. Sunt trei soiuri de zmeură.Primul este Cayuga, cel de-al doilea este Polka, unul dintre cele mai valoroase de pe piaţă, care se extinde în plantaţii din ce în ce mai mult în Europa şi în întreaga lume, şi cel de-al treilea este The Latham, ce formează fructe mari de culoare roşie- carmin. Toate aceste soiuri fructifică de la începutul lunii iunie, până toamna târziu, noiembrie, chiar decembrie, în funcţie de temperatura din ultimele două luni”, a declarat Adrian Mănescu.
Plantarea s-a făcut mecanizat, cu o firmă specializată, după care au trecut la realizarea sistemului de susţinere, pe stâlpi de beton, urmând ca sistemul de irigare să fie implementat în acest an, ocazie cu care vor finaliza proiectul şi vor putea depune actele pentru ultima tranşă de 10.000 de euro
“Implementarea sistemului de picurare o vom face în această primăvară, pe tub cu diametru de 16 sau 20 şi va picura din 25 în 25 de centimetri. Apa va fi distribuită prin acest sistem din două rezervoare de 10 metri cubi fiecare, prin cădere, pentru că în avizul de gospodărire a apelor, pe care l-am primit de la Timişoara, de la Apele Române, nu mi-au acceptat să fac puţ forat, pentru că pânza freatică în acea zonă este la 170 de metri şi trebuie să o aducem cu cisterna, din râul Timiş, pentru care avem aviz de a face aceasta. Proiectul nu trebuie să dureze mai mult de trei ani, iar anul acesta vrem să finalizăm planul şi să depunem cererea pentru ultima tranşă, asta însemnând că am finalizat tot ce am propus în planul de afaceri”, a adăugat Adrian.
Ca şi comercializare, cei doi antreprenori din Lugoj s-au gândit să ofere ceva inedit pentru piaţa de desfacere.
Am vrea să facem un fel de “mănânci cât poţi pentru cantitatea pe care o cumperi”. Poţi să vi, să mănânci cât vrei, să îţi culegi zmeura, iar noi îţi cântărim doar ce duci acasă şi plăteşti doar ce vei lua cu tine. Ne adresăm atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice”, a mai spus tânărul lugojean.
Cei doi vor să ducă afacerea mai departe, iar pentru asta vor să acceseze anul acesta încă o Măsură, prin care să proceseze zmeura în suc sau sirop, însă până atunci fructul lor se va comercializa în piaţă, magazine sau ambulant.
-
Cei mai sănătoşi oameni din România? Au apă minerală la robinete. Dar animalele… „Beau vacile apă minerală într-o veselie”
– E apă minerală, unii oameni beau şi se şi vindecă de apa asta.
– Am arsuri la stomac şi beau în fiecare dimineaţă jumătate de litru şi mi-e mai bine. Beau animalele, se fierbe fasolea, la orice îi bună.Zăcământul de apă minerală a fost descoperit în 2012, din întâmplare, informează Digi 24.
„În urmă cu şase ani, autorităţile au început săpăturile pentru introducerea sistemului de canalizare în localitate. Aici au făcut primul foraj şi la 200 de metri adâncime au descoperit apă. Imediat şi-au dat seama că este vorba despre apă minerală după mirosul puternic de fier”, relatează Caterina Ledrer, jurnalist Digi24 Timişoara.Probele trimise la un laborator din Bucureşti au confirmat că apa este natural minerală. Problema autorităţilor este că nu pot exploata zăcământul. Bugetul comunei nu permite o astfel de investiţie şi nicio firmă nu s-a arătat interesată până acum.
„Se poate deschide şi un centru spa. I-am făcut analizele la Bucureşti, am vrut să vedem ce are şi am făcut o comparaţie cu apa minerală de la Buziaş. Calitatea apei este chiar mai bună ca la Buziaş. Apa este introdusă în reţea: la maşini de spălat, la tot. Beau vacile apă minerală într-o veselie”, spune Dumitru Pecorat, primarul comunei Bârna.
Autorităţile locale nu pot cere finanaţări europene nerambursabile pentru a exploata apa minerală pentru că localitatea Pogăneşti nu are statut de staţiune.
-
Care este numele din buletin al Patriarhului Daniel şi când şi-a susţinut doctoratul
Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Patriarhiei, s-a născut la data de 22 iulie 1951, din părinţii Alexe şi Stela Ciobotea, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. La Botez a primit numele Dan-Ilie.
II. FORMAREA ŞI EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
1958-1962 – urmează şcoala primară în satul natal Dobreşti, judeţul Timiş;
1962-1966 – urmează gimnaziul în localitatea Lăpuşnic, judeţul Timiş;
1966 – începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu” (1967-1970);
1970-1974 – studiază la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Sibiu;
1974-1976 – urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae;
1976-1978 – studiază la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa);
1978-1980 – studiază la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau (Germania);
15 iunie 1979 – susţine teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité (424 p).
31 octombrie 1980 – o versiune extinsă a acestei teze, pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, este susţinută la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, cu titlul: Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală;
1980-1988 – lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveţia;
6 august 1987 – intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria, jud. Neamţ, cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie;
14 august 1987 – este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987 ieromonah;
1988 – este hirotesit protosinghel şi numit consilier patriarhal, director al Sectorului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic”;
1988 – devine conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti;
12 februarie 1990 – este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană;
7 iunie 1990 – este ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
1 iulie 1990 – este întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
1992-2007 – este profesor de Teologie dogmatică şi pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi;
12 septembrie 2007 – este ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
30 septembrie 2007 – este întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din Bucureşti;
Din 2007 este profesor de Teologie pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. -
Casa unui primar a fost spartă de hoţi după ce au văzut poze pe Facebook cu acesta purtând un ceas scump şi un lanţ de aur imens
Este vorba despre casa primarului din comuna Costeiu, judetul Timis, social – democratul Petru Carebia. Hotii au furat, potrivit unor surse din Politie, mai multe ceasuri si bijuterii.
Petru Carebia a declarat ca hotii i-au furat doar mai multe ceasuri. Edilul sustine ca initial a crezut ca hotii i-au furat si un lant de aur si o bratara, dar bijuteriile le-a gasit.
„Au intrat prin gradina. Au furat cateva ceasuri. Bijuteriile pana la urma au fost aici. O bratara si un lant nu le-am gasit, dar pana la urma erau aici”, a declarat primarul.
Pe Facebook, primarul apare in mai multe poze de la mare, dar si cu o poza in care este imbracat intr-o camasa roz, poarta un imens lant de aur la gat si un ceas de dimensiuni mari pe mana.
„Politistii de la Sectia 7 rurala Lugoj au fost sesizati de catre un barbat ca persoane necunoscute au patruns an locuinta sa si au sustras mai multe bunuri. Politistii au intocmit dosar penal pentru furt calificat si incearca sa stabileasca autorii faptei si sa recupereze prejudiciul„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, Ionut Sarbu, purtatorul de cuvant al IPJ Timis.
-
Răspuns arogant al primarului Timişoarei, fotografiat când depăşea o coloană de maşini pe linia de tramvai: Circul în regim de urgenţă
Plângerea împotriva primarului Timişoarei, Nicolae Robu, a fost depusă, marţi, de Tudor-Virgil Bastea la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş.
Timişoreanul îi informează pe oamenii legii că există o fotografie în care este surprins Nicolae Robu circulând cu maşina de serviciu pe linia de tramvai, depăşind coloana de maşini care aştepta la semafor. De asemenea, Tudor-Virgil Bastea solicită Inspectoratului de Poliţie Timiş să ia “măsurile legale care se impun”.
“În data de 19.12.2017, maşina înmatriculată cu numărul TM-01-PMT, aparţinând Primăriei Timişoara, a fost pozată în trafic, circulând pe linia de tramvai, depăşind coloana în aşteptare, la intersecţia Aleii FC Ripensia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Evenimentul a fost recunoscut de primarul Timişoarei, care se afla în maşină. (…) Având în vedere următoarele: intersecţia menţionată este monitorizată video, există un acord între IPJ Timiş şi Primăria Timişoara în privinţa sancţionării pe baza probelor video, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, solicit consultarea arhivei video pentru intersecţia menţionată şi luarea măsurilor legale care se impun”, scrie în sesizarea făcută de Tudor-Virgil Bastea către IPJ Timiş.
-
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.
