BusinessMagazin

Tag: tensiuni

  • Angajaţii Google lansează primul sindicat din istoria companiei, efort ce poate inspira mişcări similare în Silicon Valley. Tensiunile cu managementul continuă să crească

    Angajaţii din cadrul Google şi cei ai companiei-mamă Alphabet au anunţat luni crearea unui sindicat, în ceea ce reprezintă până acum apogeul a câţiva ani de tensiuni între muncitori şi conducere, potrivit Bloomberg.

    Sindicatul Muncitorilor Alphabet a declarat că va fi deschis pentru toţi angajaţii şi contractorii, indiferent de încadrarea şi rolul pe care îl deţin în firmă, urmând să fie ales în scurt timp un board de directori.

    Efortul reprezintă o campanie rară în cadrul unei firme majore de internet din SUA şi este susţinut de Communications Workers of America (CWA), cel mai mare sindicat de comunicare şi mass-media din Statele Unite, ca parte a unei noi iniţiative concentrate asupra sectorului tech, numită CODE-CWA.

    „Vom angaja organizatori abili care să-i asigure pe angajaţi că Google ştie că vor lucra doar dacă le vor fi reflectate valorile”, spune Dylan Baker, inginer de software al Google.

    Un sindicat eficient ar limita autoritatea exercitată de executivi şi poate inspira eforturi similare de-a lungul Silicon Valley, care a evitat până acum sindicalizarea. Grupul a mai declarat că plănuieşte să abordeze probleme precum compensarea şi clasificarea lucrătorilor.

    Totuşi, anunţul nu a specificat dacă noua organizaţie va încerca să obţină majoritate de-a lungul forţei de muncă din cadrul Alphabet sau să atingă o negociere colectivă cu firma, proces care a fost combătut constant de corporaţiile americane.

    În ultimii ani, Google a intrat într-un conflict cu mai mulţi angajaţi în urma semnării unor acorduri cu armata SUA. Mai mult, muncitorii au criticat vehement compania din cauza unui pachet compensatoriu care a fost acordat unui angajat acuzat de hărţuire sexuală.

    În 2018, un protest al muncitorilor a dus la pierderea unui contract prin intermediul căruia Google ar fi putut dezvolta sisteme cu inteligenţă artificială pentru Pentagon.

     

  • Libanul este grav afectat. Explozia din Beirut reaprinde tensiunile într-o ţară în care problemele economice au început cu mult înainte de criza provocată de coronavirus

    Peste 100 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma exploziilor din Beirut de marţi, 4 august. A doua explozie a lovit cu puterea unui cutremur cu o magnitudine de 3,5 şi a fost simţită până în Cipru, la 240 de kilometri de-a lungul Mediteranei. Până acum, au fost raportaţi peste 4.000 de răniţi, potrivit Euronews.

    Cauza nu a fost confirmată, însă atenţia s-a îndreptat asupra unui depozit cu materiale explozive confiscate în ultimii ani. Guvernul libanez a declarat că 2.750 de tone de nitrat de amoniu au provocat deflagraţia.

    În ultimele luni, valoarea monedei naţionale, lira libaneză, s-a prăbuşit cu peste 70% în contextul unei penurii de lichidităţi valutare. Astfel, inflaţia şi şomajul au crescut într-un ritm alarmant, Libanul intrând în faliment de stat la începutul lunii martie. De altfel, criza provocată de coronavirus nu a făcut decât să agraveze situaţia deja tensionată, iar băncile au restricţionat retragerile de bani.

    Mii de oameni au ieşit lunile trecute în stăzile principalelor oraşe din Liban pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de starea actuală a economiei, care nu a mai arătat atât de rău de pe vremea războiului civil din 1975-1990.

    Astfel, un salariu de 600.000 de lire pe lună pe care o persoană îl obţinea reprezenta echivalentul a 400 de dolari înainte de criză, însă a scăzut până la 60 de dolari la sfârşitul lunii iulie. În Liban, peste 45% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei şi aproximativ 33% sunt şomeri, notează Mediafax, citând agenţia de presă Reuters.

    În plus, guvernatorul băncii centrale din Liban a umflat asset-urile instituţiei cu peste 6 miliarde de dolari în 2018, fapt ce subliniază amploarea măsurilor financiare folosite pentru a stimula economia ţării, scrie Reuters.

    Între timp, guvernul a aprobat un plan de recuperare care ar pune capăt crizei economice şi ar câştiga susţinerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru un pachet de bailout în valoare de 10 miliarde de dolari.

    Anul trecut, Libanul s-a clasat pe locul 137 din 180 de ţări în Indexul Percepţiei Corupţiei realizat de Transparency International, potrivit BBC.

     

  • ByteDance, compania care deţine TikTok, plănuieşte să îşi mute „centrul de putere” din China către Statele Unite în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Beijing continuă să crească

    Numirea fostului executiv care a condus divizia de streaming a companiei Disney în funcţia de CEO a fost doar o parte din strategia platformei TikTok de transferare a centrului de putere către Statele Unite, scrie Reuters.

    ByteDance, proprietarul platformei de video-sharing TikTok, a făcut în ultimele luni o serie de mişcări prin care plănuieşte să transfere diviziile de cercetare şi procesele de luare a deciziilor în Statele Unite în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Beijing continuă să crească.

    Strategia nu ia în calcul doar platforma TikTok, care nu este disponibilă în China, ci toate business-urile din cadrul ByteDance care nu operează pe teritoriul Chinei, compania urmând să îşi mute o parte din operaţiuni în Mountain View, California.

    ByteDance a înregistrat venituri de 17 miliarde de dolari în 2019, cu aproape 10 miliarde mai mult decât în 2018. În plus, compania are peste 60.000 de angajaţi în 126 de oraşe şi peste 6 miliarde de dolari pregătiţi pentru investiţii şi iniţiative de creştere. În prezent, ByteDance este evaluată între 100 şi 180 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    TikTok a raportat peste 800 de milioane de utilizatori zilnici şi 315 milioane de descărcări în primele trei luni ale anului. Reţeaua de socializare numără în total peste 2 miliarde de descărcări, de două ori mai mult faţă de numărul raportat în urmă cu 15 luni.

     

  • Preţul aurului pe pieţele internaţionale a crescut puternic după uciderea lui Qasem Soleimani

    Preţul aurului pe pieţele internaţionale a crescut puternic după uciderea generalului iranian Qasem Soleimani, atingând maximele ultimelor patru luni, arată o analiză a site-ului Investing.com.

    Cotaţia futures a metalului galben la bursa de mărfuri de la New York (COMEX) a încheiat ziua de vineri în creştere cu 1,6% sau 24,3 dolari, la 1.552,40 de dolari pe uncie, după ce armata americană l-a asasinat vineri dimineaţă, în oraşul irakian Bagdad, pe generalul Qasem Soleimani, comandantul Forţei Quds din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran.

    “Veştile din Orientul Mijlociu împreună cu o serie de elemente tehnice şi un dolar mai slab sprijină preţul aurului în această perioadă”, arată Benjamin Lu, analist la Phillip Futures.

    Creşterea preţului cu 1,6% de vineri a fost cea mai mare apreciere zilnică pentru cotaţia metalului preţios din şedinţa din 23 august 2019 încoace. Preţul aurului este de asemenea la mai puţin de 1% de maximele atinse în aprilie 2013, ceea ce înseamnă că depăşirea acestui prag ar putea împinge aurul la 1.600 de dolari pe termen scurt spre mediu.

    Preţul aurului pe pieţele internaţionale a încheiat săptămâna cu o creştere de 1,9%, a patra săptămâna consecutivă de apreciere.

    Aurul este considerat în general un activ de refugiu în vremuri de turbulenţe economice şi politice, iar evoluţia preţului metalului galben este deseori în contrasens cu evoluţia preţului acţiunilor, care vineri au urmat o tendinţă de depreciere.

  • Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea arunca în aer economia globală

    Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea pune şi mai multă presiune pe economia globală

    Iulian Tenchiu

    În 2007, băncile au încetat să îşi mai împrumute bani, în scurt timp comerţul se prăbuşea, rata şomajului creştea într-un ritm alarmant, producţia marilor fabrici încetinea, iar lumea se lovea de criza economică globală. Potrivit teoriei ciclicităţii, o astfel de criză este de aşteptat să apară de fiecare dată când un ciclu economic ia sfârşit, mai exact, odată la 10 ani. Cum cei zece ani au trecut deja, experţii îşi îndreaptă atenţia către modul în care evoluează economia SUA sau tensiunile din Hong Kong, pentru că acestea se numără printre principalii factori care ar putea intensifica tensiunile politice şi tensiunile financiare la nivel global, scrie CNBC.

    Top 3 factori de risc care ameninţă economia globală:

    1. Încetinirea economiei americane – Odată cu  tarifele de 1.5 trilioane dolari impuse de Trump mărfurilor chinezeşti, economia americană a început să dea semne de încetinire. În perioada aprilie-iunie 2019 investiţiile au scăzut cu 1%, spre comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Fed şi-am redus prognoza de creştere a PIB-ului pentru acest an, aşteptându-se la o creştere de 2.2%, mult mai slabă decât pragul de 3% pe care administraţia Trump dorea să îl atingă în 2019. Ultima problemă cu care se confruntă SUA şi care a atras atenţia tuturor experţilor a fost fapul că activitatea fabricilor a atins cel mai mic nivel din ultimele 128 de luni.

     

    1. Împrumuturile uriaşe realizate de China – Potrivit Institutului de Finanţe Internaţionale, împrumuturile totale ale acestei naţiuni au depăşit 303% din PIB. Mai exact, împrumuturile Chinei, atât cele de tip corporate cât şi cele realizate de guvern se ridică la peste 40 trilioane de dolari în primul trimestru din 2019. În ultimii 10 ani China a fost responsabilă de un sfert din întreaga creştere a economiei globale, de aceea orice lovitură pe care ar încasa-o economia chinezească ar determina imediat investitorii din întreaga lume să acţioneze pentru a îşi proteja activele.

     

    1. Protestele din Hong Kong – Scopul iniţial al mişcărilor de stradă din Hong Kong a fost împiedicarea extrădării cetăţenilor din Hong Kong în China, în cazul în care aceştia ar fi comis vreo infracţiune. Totul a început acum mai bine de patru luni, iar în timp tensiunile au escaladat şi s-a trecut la violenţă. Din punct de vedere financiar, Hong-Kong este un centru important al comerţului şi al finanţelor. De asemenea este un centru foarte important de import şi export, dat fiind că mărfurile din Hong Kong pleacă în întreaga lume. Dacă protestele din acest stat nu vor înceta, atunci economiile din întreaga lume ar putea fi afectate. Pe fondul acestor tensiuni comerţul la nivel global ar putea fi perturbat, iar investitorii internaţionali ar putea fi forţaţi să îşi anuleze investiţiile.

     

     

     

  • Băncile centrale se împiedică de tensiunile politice, iar economia globală stă pe marginea prăpastiei

    „Ne confruntăm cu o serie de şocuri politice majore. Cel mai recent exemplu este cel de ieri”, a declarat guvernatorul Băncii din Australia, Philip Lowe, în cadrul conferinţei.

    Lowe face referire la evenimentul de duminică, atunci când atât SUA cât şi China au eliminat reciproc o parte din tarifele puse pe bunurile chineze şi americane. După această reducere a tarifelor, preşedintele SUA, Donald Trump a cerut companiilor americane să îşi încheie operaţiunile desfăşurate în naţiunea asiatică.

    „Din cauza acestor şocuri politice toată lumea crede că banca centrală ar trebui să rezolve pur şi simplu această problemă. Realitatea este mai mult mai complicată decât atât”, iar efectele tensiunilor politice nu vor putea fi remediate doar prin intermediul politicii monetare pe care plănuiesc să o lanseze cele mai importante bănci centrale, mai scrie Reuters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia condamnă testul balistic efectuat de SUA, acuzând Washingtonul de amplificarea tensiunilor

    “Trebuie notat că testarea unui model avansat al rachetei Tomahawk a avut loc la doar 16 zile după retragerea SUA din Tratatul INF şi anularea acordului. Nu poate exista o confirmare mai clară a faptului că Statele Unite dezvoltă astfel de sisteme de mult timp şi că pregătirile pentru retragerea din acord au inclus activităţi de cercetare şi dezvoltare”, a declarat marţi Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru irakian: Prezenţa forţelor occidentale în Golful Persic va alimenta tensiunile din regiune

    „Statele din Golf pot să asigure împreună tranzitul navelor”, a declarat acesta prin intermediul Twitter.

    „Irakul încearcă să reducă tensiunile prin intermediul negocierilor, iar prezenţa forţelor occidentale în regiune va duce la o creştere a tensiunilor”, a mai spus al-Hakim.

    Declaraţiile ministrului irakian vin la scurt timp după ce ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a acuzat Statele Unite că transformă regiunea Golfului Persic într-un „butoi de pulbere gata să ia foc”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiunile escaladează la noi cote: Forţele iraniene au arestat 17 persoane din cadrul unei reţele CIA, unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte

    Forţele iraniene au reţinut 17 persoane care ar fi lucrat pentru Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte, pe fondul tensiunilor între Washington şi Teheran, a informat luni presa iraniană, citată de site-ul postului France 24.

    Autorităţile au “dezmembrat cu succes o reţea de spionaj CIA”, a informat şeful agenţiei iraniene pentru contraspionaj.

    “Cei care au trădat în mod deliberat ţara au fost predaţi justiţiei, unii au fost condamnaţi la moarte, iar alţii la închisoare”, a adăugat acesta.

    Anunţul a fost făcut în contextul intensificării tensiunilor între Washington şi Teheran, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat în 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce economistul-şef al OCDE este extrem de îngrijorat cu privire la tensiunile comerciale globale. „În urmă cu doi ani creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 0% în Europa

    Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.

    „Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.

    Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.

    „Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.

    Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.

    Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.

    În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.

    OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.