Tag: temeri

  • Valoarea Bitcoin scade din nou. Cât costă acum moneda virtuală

    Scăderea reflectă temerile investitorilor legate de viitorul criptomonedelor, sapreciază Bloomberg.

    La Londra bitcoin a scăzut cu 8 procente, la 8.378 de dolari, cel mai redus nivel din 24 noiembrie. Criptomonedele ripple, ether şi litecoin au scăzut cu 11%.

    La 18 decembrie 2017 bitcoin atingea valoarea de 19.511 dolari. Ascensiunea sa a fost afectată de limitările legislative anunţate de India, Coreea de Sud, China şi Statele Unite, de dispariţia unei sume echivalentă cu 500 de milioane de dolari din compania japoneză Coincheck Inc., de temerile legate de posibila manipulare a preţurilor, dar şi de recenta interzicere a reclamelor legate de criptomonede pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea Bitcoin scade din nou. Cât costă acum moneda virtuală

    Scăderea reflectă temerile investitorilor legate de viitorul criptomonedelor, sapreciază Bloomberg.

    La Londra bitcoin a scăzut cu 8 procente, la 8.378 de dolari, cel mai redus nivel din 24 noiembrie. Criptomonedele ripple, ether şi litecoin au scăzut cu 11%.

    La 18 decembrie 2017 bitcoin atingea valoarea de 19.511 dolari. Ascensiunea sa a fost afectată de limitările legislative anunţate de India, Coreea de Sud, China şi Statele Unite, de dispariţia unei sume echivalentă cu 500 de milioane de dolari din compania japoneză Coincheck Inc., de temerile legate de posibila manipulare a preţurilor, dar şi de recenta interzicere a reclamelor legate de criptomonede pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se tem angajaţii din România: şefi psihopaţi şi colegi care înjunghie pe la spate

    Dintre angajaţii intervievaţi, 42% consideră că „un şef psihopat” reprezintă cel mai înspăimântător lucru la locul de muncă şi motivul pentru care şi-ar căuta rapid un nou job. Alţi 29% ar face acelaşi pas din cauza „colegilor care înjunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriaţi de lucrul până în toiul nopţii. Sunt însă şi angajaţi temerari (7%), care spun că nimic nu i-ar putea înspăimânta atât de tare încât să fie nevoiţi să îşi caute un alt job.

    Dacă acestea sunt motive ipotetice care ar avea rol determinant în decizia de schimbare a locului de muncă, topul celor mai înspăimântătoare lucruri cu care se confruntă angajaţii români zi de zi la birou este dominat de volumul uriaş de muncă, invocat de 21% dintre respondenţi. Alte obstacole cu care se mai întâlnesc angajaţii români sunt „şefii clovni” (14%), „colegii vrăjitori” (13%) sau „şedinţele de circ” (12%). Lista continuă cu stresul de a ajunge la o oră fixă dimineaţa, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un şef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicării în interiorul organizaţiei.

    Dacă din rutina zilnică nu lipsesc situaţiile care generează spaimă în rândul angajaţilor, cele care ar putea crea „groază” intenţionată, în mod festiv, lipsesc aproape cu desăvârşire, în condiţiile în care 84% dintre angajaţi declară că nu sărbătoresc Halloween-ul la birou. Dacă petrecerile de Crăciun fac deja parte din tradiţia fiecărui sfârşit de an în companii, cele de Halloween abia acum încep să-şi croiască drumul în cultura organizaţională a angajatorilor români.

    Dintre cei foarte puţini care ţin această sărbătoare, 41% merg la o petrecere tematică în afara companiei, 30% se bucură de prăjituri specifice şi dovleci sculptaţi, 19% au parte de o petrecere sau un concurs de costume de Halloween chiar în companie, iar 15% vin la birou în costume trăznite. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sărbătorirea Halloween-ului la job, 76% dintre angajaţi nu cheltuie nimic în acest scop, 14% cheltuie mai puţin de 50 de lei, iar 11% alocă peste 50 de lei.

    Studiul a fost realizat în luna octombrie 2017, pe un eşantion de 1.299 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (85%) este 26-55 de ani. 59% dintre aceştia au studii superioare.

  • De ce se tem angajaţii din România: şefi psihopaţi şi colegi care înjunghie pe la spate

    Dintre angajaţii intervievaţi, 42% consideră că „un şef psihopat” reprezintă cel mai înspăimântător lucru la locul de muncă şi motivul pentru care şi-ar căuta rapid un nou job. Alţi 29% ar face acelaşi pas din cauza „colegilor care înjunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriaţi de lucrul până în toiul nopţii. Sunt însă şi angajaţi temerari (7%), care spun că nimic nu i-ar putea înspăimânta atât de tare încât să fie nevoiţi să îşi caute un alt job.

    Dacă acestea sunt motive ipotetice care ar avea rol determinant în decizia de schimbare a locului de muncă, topul celor mai înspăimântătoare lucruri cu care se confruntă angajaţii români zi de zi la birou este dominat de volumul uriaş de muncă, invocat de 21% dintre respondenţi. Alte obstacole cu care se mai întâlnesc angajaţii români sunt „şefii clovni” (14%), „colegii vrăjitori” (13%) sau „şedinţele de circ” (12%). Lista continuă cu stresul de a ajunge la o oră fixă dimineaţa, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un şef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicării în interiorul organizaţiei.

    Dacă din rutina zilnică nu lipsesc situaţiile care generează spaimă în rândul angajaţilor, cele care ar putea crea „groază” intenţionată, în mod festiv, lipsesc aproape cu desăvârşire, în condiţiile în care 84% dintre angajaţi declară că nu sărbătoresc Halloween-ul la birou. Dacă petrecerile de Crăciun fac deja parte din tradiţia fiecărui sfârşit de an în companii, cele de Halloween abia acum încep să-şi croiască drumul în cultura organizaţională a angajatorilor români.

    Dintre cei foarte puţini care ţin această sărbătoare, 41% merg la o petrecere tematică în afara companiei, 30% se bucură de prăjituri specifice şi dovleci sculptaţi, 19% au parte de o petrecere sau un concurs de costume de Halloween chiar în companie, iar 15% vin la birou în costume trăznite. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sărbătorirea Halloween-ului la job, 76% dintre angajaţi nu cheltuie nimic în acest scop, 14% cheltuie mai puţin de 50 de lei, iar 11% alocă peste 50 de lei.

    Studiul a fost realizat în luna octombrie 2017, pe un eşantion de 1.299 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (85%) este 26-55 de ani. 59% dintre aceştia au studii superioare.

  • Super-bogaţii lumii cumulează o avere de 6.000 de miliarde de dolari, maximul ultimului secol. De ce se tem cel mai tare miliardarii lumii

    Miliardarii şi-au majorat averea cumulată la nivel global cu aproape 20% anul trecut, până la un record de 6.000 de miliarde de dolari (4.500 de miliarde de lire sterline) – mai mult decât dublul PIB-ului realizat de Marea Britanie. Există acum 1.542 de miliardari în dolari în întreaga lume, potrivit raportului UBS/PwC.

    Josef Stadler, autorul principal al raportului, a declarat că clienţii săi miliardari sunt preocupaţi de faptul că creşterea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci ar putea duce la o „grevă”.

    „Suntem într-un punct de inflexiune, spune Stadler. Concentrarea bogăţiei este la fel de ridicată ca în 1905, este vorba de ceva despre care miliardearii sunt îngrijoraţi. Problema este puterea de multiplicare, care face ca banii mari să fie şi mai mari şi întrebarea este în ce măsură este viabil acest lucru şi în ce moment va interveni societatea şi va reacţiona advers”. Stadler a adăugat: „Acum suntem de doi ani în vârful celei de-a doua epoci de aur”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TEMERI tot mai mari legate de declanşarea unui nou CONFLICT MILITAR: “Nu putem trece din nou printr-un RĂZBOI”

    Moon Jae-In, preşedintele Coreei de Sud, a avut, joi, o întrevedere cu consilierul pentru securitate naţională Chung Eui-Yon. Acesta din urmă i-a transmis preşedintelui sud-coreean că se aşteaptă ca Phenianul să se angajeze în noi acţiuni provocatoare la jumătatea lunii octombrie, însă nu au fost oferite date cu privire la ce tip de acţiuni ar urma să efectueze Coreea de Nord.

    ”Din informarea lui Chung reiese că există îngrijorări cu privire la declanşarea unui conflict militar în urma unor incidente accidentale. Preşedintele Statelor Unite vorbeşte de opţiuni militare şi diplomatice, însă Coreea de Sud nu poate trece din nou printr-un război”, a afirmat Park Wan-Ju, purtătorul de cuvât al Partidului Democrat, formaţiunea de guvernământ din Coreea de Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TEMERI tot mai mari legate de declanşarea unui nou CONFLICT MILITAR: “Nu putem trece din nou printr-un RĂZBOI”

    Moon Jae-In, preşedintele Coreei de Sud, a avut, joi, o întrevedere cu consilierul pentru securitate naţională Chung Eui-Yon. Acesta din urmă i-a transmis preşedintelui sud-coreean că se aşteaptă ca Phenianul să se angajeze în noi acţiuni provocatoare la jumătatea lunii octombrie, însă nu au fost oferite date cu privire la ce tip de acţiuni ar urma să efectueze Coreea de Nord.

    ”Din informarea lui Chung reiese că există îngrijorări cu privire la declanşarea unui conflict militar în urma unor incidente accidentale. Preşedintele Statelor Unite vorbeşte de opţiuni militare şi diplomatice, însă Coreea de Sud nu poate trece din nou printr-un război”, a afirmat Park Wan-Ju, purtătorul de cuvât al Partidului Democrat, formaţiunea de guvernământ din Coreea de Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a băgat spaima în multinaţionale. De ce se tem cel mai tare reprezentanţii acestora

    Potrivit cercetării, jumătate dintre reprezentanţii mediului de afaceri din România consideră că vor avea obligaţii de raportare suplimentare, 17% se aşteaptă la o creştere a impozitului pe profit datorat, iar 13% anticipează o dublă impozitare a unor venituri.

    De asemenea, 68% anticipează că va creşte riscul ca Fiscul să facă ajustări ale preţurilor practicate în tranzacţiile intra-grup în cadrul controalelor fiscale ca urmare a implementării directivei europene privind raportarea obligaţiilor în fiecare ţară (country by country reporting adoptat de România prin OUG 42/2017), scrie realitatea.net

    Sondajul online a fost făcut în perioada august – septembrie 2017.

  • Cum s-a transformat Vladimir Putin dintr-un puşti sărac într-un spion si cum a devenit cel mai puternic om al lumii

    Cea mai mare putere a lui Putin este însă cea politică: a condus Rusia cu o mână de fier, zdrobind orice fel de opoziţie politică, şi a fost recent acuzat chiar de implicare în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

    Cum a ajuns însă Putin dintr-un puşti sărac, născut în Sankt Petersburg, la spion al KGB-ului şi simbol al Rusiei moderne?

    Vladimir Putin s-a născut în 1952, tatăl său fiind maistru la o uzină din Sankt Petersburg, iar mama sa casnică. Fiind copil, Putin a intrat în numeroase conflicte cu colegii săi, iar asta a pavat drumul către pasiunea sa pentru judo.

    După absolvirea Universităţii de Stat din Leningrad, Putin a intrat în KGB, serviciul secret din Rusia, în 1975. A petrecut 16 ani acolo, iar în 1990, atunci când s-a întors în Rusia, el şi-a început cariera politică.

    A lucrat mai întâi ca funcţionar public în primăria din Sankt Petersburg, iar rezultatele sale bune au atras atenţia consilierilor lui Boris Ielţîn, la acea vreme şeful statului. După trei ani petrecuţi la Moscova, Putin a fost numit prim-ministru al Rusiei în 1999.

    Un eveniment tragic avea să-i definească traseul politic: atentatele din Rusia din septembrie 1999, soldate cu peste 200 de morţi, au reprezentat prilejul ideal pentru ca Putin să demonstreze abilităţi de conducere. El i-a acuzat pe separatiştii ceceni de organizarea atentatelor şi a dus o adevărată campanie împotriva acestora, iar imaginea sa în rândul ruşilor a devenit una extrem de bună.

    Prin urmare, după demisia lui Ielţin din 2000, Putin a devenit noul preşedinte al Rusiei.

    Vladimir Putin deţinea acum conducerea statului, dar nu avea încă suficientă putere pentru a schimba lucrurile după bunul său plac. Prima sa mişcare a fost de a discuta cu cei mai bogaţi oameni din Rusia, oligarhii, şi de a le oferi acestora două variante: fie susţin regimul Putin, fie ajung la închisoare.

    Strategia lui Putin a fost întotdeauna simplă: restabilirea influenţei globale şi menţinerea statelor din fosta Uniune Sovietică în sfera de influenţă a Rusiei. Drumul său a fost unul cu multe obstacolo, dar popularitatea sa în rândul conaţionalilor continuă să se afle la cote extrem de înalte.

    Vladimir Putin se află în ultimul an de mandat, dar sunt şanse mari ca el să candideze din nou şi să rămână şef al statului până în 2024.

     

     

    Sursa: Bloomberg TV

  • State NATO se tem că Rusia ar putea folosi exerciţiile militare din Belarus pentru o invazie. Aproximativ 100.000 de militari sunt mobilizaţi

    Rusia şi Belarusul organizează Exerciţiul militar “Zapad 2017” în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter “defensiv”, urmând să participe doar 13.000 de militari.

    Însă experţi occidentali cred că exerciţiile militare sunt un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus, relatează site-ul israelian Ynetnews.com.

    Citeşte continuarea aici