BusinessMagazin

Tag: temeri

  • Barometrul Edelman 2020: Majoritatea cetăţenilor din ţările dezvoltate nu se aşteaptă să aibă o situaţie mai bună peste cinci ani. Cea mai de încredere ”instituţie” este mediul de business

    Majoritatea cetăţenilor din ţările dezvoltate nu se aşteaptă să aibă o situaţie mai bună peste cinci ani, în pofida unei economii globale puternice şi a nivelului foarte scăzut al şomajului, printre temerile lor fiind recesiunea, automatizarea, concurenţa străină, imigraţia, arată Barometrul de Încredere Edelman 2020.

    Majoritatea angajaţilor (83%) se tem că îşi vor pierde locul de muncă din cauza automatizării, se tem de o recesiune care se întrezăreşte, de lipsa unei pregătiri adecvate, de o concurenţă străină mai ieftină, de imigranţie şi de o economie bazată pe contracte temporare.

    În acelaşi timp, 57% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi că vor pierde respectul şi demnitatea de care s-au bucurat în trecut, în ţările lor. Aproape două din trei persoane simt că ritmul schimbărilor tehnologice este prea rapid. De asemenea, nu există un adevăr acceptat de toată lumea, 76% spun că se tem că fenomenul fake news va fi utilizat ca armă.

    „Trăim într-un paradox al încrederii. De când am început să măsurăm nivelul de încredere, acum 20 de ani, creşterea economică a dus la creşterea încrederii. Acest trend continuă în Asia şi în Orientul Mijlociu, dar nu şi în ţările dezvoltate, unde inegalitatea veniturilor naţionale este acum un factor mai important. Fricile înăbuşesc speranţa, iar crezul că munca susţinută duce la ascensiune socială a fost invalidat.”, a declarat Richard Edelman, CEO al Edelman.

    Barometrul arată că 56% dintre respondenţi cred că actuala formă de capitalism face mai mult rău decât bine.

    Cea mai de încredere ”instituţie” este mediul de business (58%), care a preluat rolul de conducere în guvernanţa globală.

    „Mediul de business şi-a asumat locul gol lăsat de guvernele populiste şi partizane. Afacerile nu se mai pot derula în parametrii tradiţionali, concentrându-se exclusiv pe profiturile acţionarilor. Cu 73% din angajaţi care spun că vor o oportunitate ca să schimbe societatea şi cu aproape două treimi dintre consumatori cumpărând motivat, directorii executivi îşi dau seama că mandatul lor s-a schimbat.”, spune Edelman.

    În acest context, 92% dintre angajaţi spun că directorii executivi ar trebui să abordeze deschis probleme curente, inclusiv recalificarea, utilizarea etică a tehnologiei şi inegalitatea veniturilor. Trei sferturi din populaţie crede că directorii executivi ar trebui să preia conducerea pentru a schimba ceva, în loc să aştepte ca guvernul să impună schimbarea.

    Barometrul de anul acesta dezvăluie faptul că niciuna dintre cele patru mari instituţii ale statului nu este considerată atât competentă, cât şi etică.

    Mediul de business ocupă cel mai bun loc la capitolul competenţă, deţinând un avantaj masiv faţă de guvern, ca instituţie care se pricepe la ceea ce face (64% faţă de 10%).

    ONG-urile conduc la capitolul  comportament etic comparativ cu guvernul (un decalaj de 31 de puncte) şi cu mediul de business (un decalaj de 25 de puncte).

     Guvernul este perceput ca fiind incompetent şi lipsit de etică, dar se bucură de o încredere de două ori mai mare decât mediul de business în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător şi reducerea decalajului provocat de inegalitatea veniturilor.

    Presa este, de asemenea, văzută ca fiind incompetentă şi lipsită de etică: o majoritate (57%) nu consideră că mass-media diferenţiază aşa cum ar trebui opiniile de fapte, dar cataloghează presa ca fiind inestimabilă în ceea ce priveşte ştirile (58%).

     „De câţiva ani la rând, Barometrul Edelman surprinde creşterea încrederii globale în mediul de business, însă această încredere vine la pachet cu un anumit tip de comportament şi implicare în problemele comunităţii. Această speranţă pe care oamenii şi-o pun în mediul de business nu trebuie risipită şi luată ca pe ceva deja câştigat, ci trebuie crescută şi îngrijită an de an. Un mediu de business etic, care ţine de valorile pe care le declară, care îşi asumă un scop mai înalt decât acela de a produce profit, are şansa istorică de a produce modele şi soluţii testate şi aplicate la diferite probleme sociale”, a arătat Corina Vinţan, CEO Links Associates – afiliat Edelman.

  • De ce se tem şefii de companii mai mult decât de faliment

    Incidentele cibernetice au ajuns în premieră pe primul loc în topul riscurilor de care companiile la nivel global se tem, circa 39% din participanţii la studiul anual Allianz Risk Barometer 2020 catalogând riscul apariţiei unui atac cibernetic drept principala ameninţare asupra businessului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Pe locul secund în topul riscurilor la adresa companiilor la nivel global se situează riscul de întrerupere a activităţii.
    Conştientizarea ameninţărilor cibernetice a crescut rapid în ultimii ani, determinată de dependenţa din ce în ce mai mare a companiilor de sistemele IT şi de date, precum şi de o serie de incidente majore. Comparativ, în urmă cu şapte ani, incidentele cibernetice se poziţionau pe locul 15 în topul riscurilor, cu doar 6% din răspunsuri.

    „Allianz Risk Barometer 2020 evidenţiază că riscurile cibernetice şi schimbările climatice sunt două provocări semnificative cărora companiile trebuie să le acorde atenţie în următorul deceniu. Bineînţeles, există o serie de alţi factori care pot produce pagube şi perturbări, dar dacă executivii din conducerea companiilor şi managerii de risc eşuează să abordeze riscurile cibernetice şi schimbările climatice, acest lucru va avea un impact critic asupra performanţei operaţionale, a rezultatelor financiare şi a reputaţiei companiilor lor. Pregătirea şi planificarea riscurilor cibernetice şi a schimbărilor climatice reprezintă atât un avantaj competitiv, cât şi un factor de rezistenţă în afaceri, în era digitalizării şi a încălzirii globale”, spune Joachim Müller, CEO al Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS).

    Studiul anual privind riscurile globale la nivelul companiilor derulat de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile unui număr record de 2.718 de experţi din peste 100 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări.

     

  • Opinie – Barbara Stöttinger, decan WU Executive Academy (instituţia care organizează în România programul Executive MBA Bucharest): “Digitalizare versus globalizare: Megatrendurile sunt benefice sau dăunătoare?

    Sfârşitul grupurilor multinaţionale este aproape. Acesta este mesajul cheie al unui articol celebru pe care profesorul de economie de la Universitatea Harvard Theodor Levitt l-a publicat în 1983. El a susţinut că, în timp ce multinaţionalele trebuia să investească mulţi bani şi resurse pentru a-şi adapta produsele la pieţele locale din diferite ţări, companiile globale au urmărit o strategie promiţătoare, şi anume simpla lansare, la nivel global, a aceloraşi produse pe care şi le-a dorit toată lumea. Acest articol a alimentat temerile, reliefând o imagine sumbră a fenomenului emergent al globalizării care, se afirma, avea puterea de a distruge complet întreprinderile locale şi pieţele şi de a ameninţa economiile.

    A vedea oportunităţile,nu ameninţările
    La vremea respectivă, toată lumea presupunea că globalizarea se va dovedi a fi ceva îngrozitor şi că marile branduri şi grupuri corporative vor fi singurele care vor supravieţui. Teama colectivă era vizibilă în acelaşi mod ca şi astăzi când vine vorba de digitalizare. Dar nici globalizarea, nici digitalizarea nu sunt o problemă. Sunt realizate de oameni şi pot fi astfel modelate de ei. Temerile globalizării sunt justificate doar într-o măsură limitată. În zilele noastre, economiile naţionale sunt strâns interdependente ca urmare a comerţului intens de import şi export, iar deciziile politice – cum ar fi planurile preşedintelui american Donald Trump de a impune tarife pe maşinile europene – pot avea într-adevăr repercusiuni semnificative. Este de asemenea adevărat că, în 2008, criza financiară, în special falimentul Lehman din SUA, a avut un impact global masiv. În ultimă analiză, nici globalizarea, nici digitalizarea nu sunt intrinsec dăunătoare. Noi, ca cercetători, lideri de afaceri, politicieni şi cetăţeni, suntem responsabili de ceea ce facem din ele.
    Iată de ce nu ar trebui să permitem fricilor noastre să preia controlul:
    1. Pe termen mediu, avantajele depăşesc dezavantajele
    Globalizarea nu este un fenomen nou. A început cu multe secole în urmă, odată cu debutul comerţului internaţional în urma descoperirii Lumii Noi. În perioada Imperiului Roman, condimentele şi mătasea erau aduse în Occident din Asia şi Orient. Începând cu sfârşitul secolului al XV-lea, conchistadorii au adus boli în Lumea Nouă şi aurul şi argintul înapoi în Europa. Comerţul a făcut întotdeauna pieţele să prospere. În ultimii 30 de ani am observat că datorită globalizării sărăcia a fost redusă în întreaga lume, mai mulţi oameni au primit acces la educaţie şi economia mondială a crescut. Mai mult decât atât, dacă ţările nu ar fi interdependente din punct de vedere economic, riscul de războaie ar fi mult mai mare.
    Există dovezi care arată că şi digitalizarea este benefică pentru societate în ansamblu. Potrivit Fundaţiei Bertelsmann, companiile au văzut că sumele cheltuite pe transport şi comunicare scad masiv. Mai mult, digitalizarea a contribuit la stimularea creşterii economice. Titluri precum „Un loc de muncă din patru este în joc“ reflectă doar jumătate din adevăr. Sarcinile neplăcute de rutină se automatizează, iar acest lucru este valabil şi în privinţa locurilor de muncă cu înaltă calificare. Multe cariere noi vor apărea. Cercetătorul de date, de exemplu, este o profesie cu un viitor foarte luminos.
    De altfel, acesta este şi unul dintre motivele pentru care WU Executive Academy a dezvoltat un program special de pregătire pentru aspiranţii la o carieră de data scientist. Când priviţi în urmă, puteţi vedea în mod clar că digitalizarea creează oportunităţi. Prima reclamă online a fost publicată în 2008 şi a venit ca un mare şoc pentru profesioniştii de marketing offline. De când agenţiile online au prosperat, au apărut noi oportunităţi de muncă. Important este să-ţi ţii degetul pe pulsul digitalizării şi să-i valorifici potenţialul.

    2. Fiecare mişcare dă naştere altei mişcări
    Brandurile globale sunt omniprezente. Toate străzile cu magazine comerciale din majoritatea metropolelor lumii par să aibă aceleaşi lanţuri de magazine. Produsele ieftine din China privează întreprinderile mici de produse artizanale regionale. Nu este nimic nou. Dar, pe măsură ce conştientizarea noastră cu privire la aceste lucruri creşte, pendulul începe să se schimbe în sens invers: există o cerere în creştere pentru produse regionale de înaltă calitate, în special în zonele urbane din vest. Oamenii preferă luxul regional decât mărfurile ieftine, globalizate.
    Când vine vorba de digitalizare, există o tendinţă similară care solicită o mai mare conştiinţă în ceea ce priveşte utilizarea internetului şi obiceiurile noastre digitale. Fenomenul a ceea ce este cunoscut sub numele de detoxifiere digitală face ca angajaţii şi managerii să se adune într-un mod complet analog. Conştientizarea este în creştere. În societatea modernă oamenii sunt dornici să se concentreze din nou asupra momentului şi a introspectivelor.
    Ceea ce este important în ceea ce priveşte fenomenele despre care se spune că repercusiunile sunt atât de negative este să menţinem lucrurile în perspectivă şi să le abordăm în consecinţă. Pe lângă internet, există omologul său ilegal, darknetul, unde oamenii tranzacţionează contracte cu asasinate, arme şi droguri. Cu toate acestea, nimeni nu s-ar gândi serios la închiderea internetului din această cauză. Important este să luăm măsuri pentru a contracara efectele negative din timp. Şi acest lucru trebuie să-l facem cu toţii.

    3. Globalizarea şi digitalizarea sunt catalizatori ai inovaţiei
    Ultimele terapii pentru cancer, roboţii care fac posibilă efectuarea de proceduri chirurgicale minim invazive, drone care ajută la salvarea de vieţi, comunicarea în timp real prin smartphone-uri, asistenţi AI (virtual assistant), maşini care se conduc singure, transferuri de bani de pe smartphone: lista inovaţiilor digitalizării în curs este nesfârşită. Progresele cercetării în domenii precum medicina, ecologia, transportul sau robotica nu s-ar fi putut face niciodată într-un ritm atât de rapid fără instrumentele de comunicare generate de digitalizare. Datorită faptului că trăim într-o lume interconectată la nivel mondial, produsele şi serviciile importante pot fi puse la dispoziţia oamenilor de pe tot globul, inclusiv celor localizaţi în ceea ce este cunoscut drept ţări în curs de dezvoltare şi ţări emergente.
    Fără digitalizare, multe inovaţii nu ar fi fost posibile şi, fără globalizare, multe ar avea un impact foarte mic.

  • Temerile financiare ale românilor: stabilitatea venitului, întreţinerea copiilor, pensia

    A nu avea un venit sigur, imposibilitatea de a-şi întreţine copiii şi lipsa unor resurse financiare suficiente la pensie sunt doar câteva dintre temerile adulţilor români, arată un studiu care arată nevoia esenţială de educaţie financiară în familii.

    La studiu au participat peste 1000 de persoane din toată ţara. 61% dintre persoane sunt căsătorite, iar 25.7% sunt necăsătorite.

    Marile temeri când vine vorba despre banii în familie sunt: frica de a nu avea un venit sigur (30,3% dintre respondenţi), frica de a nu îţi putea întreţine copiii (17,5% dintre respondenţi) şi frica de a nu avea bani la pensie (15,5% dintre respondenţi).

    Subiectele despre care românii ar dori să afle mai multe sunt: investiţiile (35,7%) educaţia financiară a copiilor (18,8%), achiziţiile mari precum case, maşini sau pământuri (10,7%) şi economiile (10,7%). Iniţiatorul studiului a vrut să afle şi ce fel de comportamente financiare au membrii într-un cuplu. 36,6% dintre respondenţi au spus că au un comportament asemănător cu cel al partenerului când vine vorba despre a cheltui sau a câştiga bani, iar 35,4% dintre participanţii la studiu au comportamente parţial diferite de cele ale partenerilor lor.

    „Finanţele în cuplu sunt mult mai complexe decât finanţele individuale. Fiecare dintre noi avem nişte tipare financiare „moştenite” din familie pe care nu le conştientizăm. Abia atunci când ne aşezăm la masă cu partenerul, acestea încep să iasă la iveală şi de multe ori duc la conflicte. De aceea, este bine să învăţăm să ne cunoaştem partenerul şi din acest punct de vedere pentru a învăţa cum să ne atingem împreună obiectivele financiare.”, spune Eusebiu Burcaş, expert financiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Supermarketurile din Marea Britanie se tem că un Brexit fără acord le-ar afecta stocurile alimentare

    Guvernul britanic cere reţelelor de supermarketuri să se pregătească pentru un potenţial Brexit fără acord, şefii din industrie temându-se că le-ar putea afecta stocurile de alimente, dar că nu ar trebui să fie învinovăţiţi dacă oamenii nu vor găsi tot ce îşi doresc pe rafturi, potrivit Reuters.

    Întrucât politica britanică se orientează către un final imprevizibil, producătorii de produse alimentare şi medicamente vor trebui să-şi restructureze operaţiunile în cazul în care revenirea controalelor vamale le-ar putea bloca lanţurile de aprovizionare şi întârzie livrările.

    Industria alimentară a avertizat că are o capacitate de stocare limitată, iar directorii şi-au exprimat neîncrederea în Michael Gove, ministrul responsabil cu planificarea Brexit, care a promis în această lună că nu vor exista lipsuri de alimente proaspete dacă Marea Britanie pleacă Uniunea Europeană (UE) fără acord la 31 octombrie.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Oraşul din România unde oamenii se tem să iasă seara din casă. E ca-n Vestul Sălbatic

    Oraşul din România unde oamenii se tem să iasă seara din casă este Berbeşti, judeţul Vâlcea. Bătăile şi scandalurile sunt la ordinea zilei iar poliţiştii sunt pur şi simplu depăşiţi de situaţie. Oamenii legi au cerut suplimentarea efectivelor, dar nu au găsit înţelegere la minister. O unitate de jandarmi din Craiova mai patrulează prin oraş, dar nu e suficient, cred locuitorii care sunt terorizaţi de mai multe găşti de rromi.

    Un localnic şi-a găsit maşina spartă, cu uşile şi geamurile deschise, iar actele din torpedou erau răvăşite peste tot. Permisul de conducere l-a recuperat apoi de la o pubelă de gunoi, relatează DIGI24. ”Dimineaţa am găsit maşina spartă, cu uşile deschise, geamul. Acte răvăşite prin maşină. Permisul care l-am găsit a doua zi la ghena de gunoi” povesteşte Ion Murgu.

    Recent, camerele de supraveghere au surprins o bătaie în stradă, între un individ cunoscut drept scandalagiul oraşului şi un şofer. Şoferul făcuse manevre să iasă din parcare, l-a ocolit pe individ dar acesta a fost extrem de deranjat. Zobar, căci aşa se numeşte individul agresiv, a mai bătutu un localnic în urmă cu câteva săptămâni, dar a scăpat de arestul preventiv după ce victima şi-a retras plângerea. ”convins” că agresorul are, până la urmă, dreptate.

    Cum se lasă întunericul, oamenii din Berbeşti se baricadează în case. ”Deci eu nu ies. Nu ies” spune un alt localnic.

    Primarul se declară şi el depăşit de situaţie. În cei zece ani de când conduce localitatea, a făcut nenumărate solicitări la ministerul de interne pentru a cere suplimentarea numărului de poliţişti, dar şi înfiinţarea unui post de jandarmi. ”Sunteţi în evidenţe, la viitoarele nu ştiu ce, vom înfiinţa un post de jandarmi” a povestit Vintilă Chelcea, primarul Berbeşti cum suna răspunsul de la MAI, scrie libertatea.ro

  • Motivul pentru care poliţiştii dintr-un judeţ SE TEM să mai folosească vehiculele de serviciu

    „Dacă un poliţist îşi face treaba ca la carte, trebuie să-şi asume riscuri. Dacă se întâmplă ceva cu maşina poliţiei, el plăteşte şi nu e corect. Ar trebui să fie protejat, nu să fie plimbat pe drum la comisii de cercetare administrativă pentru tamponări. În momentul de faţă 95% din cercetările administrative se bazează pe faptul că poliţistul a tamponat o rablă de Logan”, a declarat Marius Ciotău, citat de Monitorul de Suceava.
     
    Astfel, poliţiştii trebuie să scoată bani din buzunar pentru a repara autospecialele implicate în accidente. Mai mult, un poliţist implicat într-un eveniment rutier în timpul serviciului ajunge automat în faţa unei comisii de disciplină.
     
    Comisarul Ciotău a dat exemplul unui coleg care a fost implicat recent într-o tamponare uşoară, din vina lui. Acesta a fost obligat să achite pagubele, în jur de 1.800 de lei. El a adăugat că există şi cazuri în care poliţişti au plătit chiar şi 20.000 de lei pentru reparaţii.
     
    Ofiţerul a subliniat că 80% din parcul auto al poliţiei este format din maşini foarte vechi. „Nu au ABS şi nici servodirecţie. Dacă poliţistul conduce o astfel de rablă şi o avariază i se cere să o repare într-un service autorizat, cu preţuri mai mari decât valoarea autospecialei de poliţie”, a mai spus Ciotău.
     
    Comisarul a adăugat că nici noile automobile Dacia Logan intrate în serviciul poliţiei nu au CASCO. 

  • Investitorii pariază masiv pe volatilitate în Europa pe fondul alegerilor europarlamentare, care sunt bombardate de populism

    Investitorii pariază pe incertitudinea politică şi pe o volatilitate din ce în ce mai ridicată în pieţele de capital din Europa înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai, în contextul în care temerile cu privire la populism prin având, potrivit CNBC.

    Unul dintre primele semne cu privire la temerile investitorilor este instrumentul de investiţii VSTOXX – care reflectă sentimentu investiorilor şi aşteptările acestora de creştere a volatilităţii – care a crescut rapid în ultimele săptămâni.

    În timp ce indicele fricii se află la nivelul de 15,68, opţiunile future pe acest pariu arată că în următoarele luni investitorii se aşteaptă la un salt fantastic al volatilităţii.

    Contractele future pe acest indice care expiră în luna mai arată un salt pronunţat, la nivelu de 16.8.

    „Ne aşteptăm la o astfel de evoluţie în jurul lunii mai, când avem alegeri europene şi ne confruntăm încă o dată cu acest val de populism”, spune Edmund Shing, şeful diviziei de acţiuni şi derivate din cadrul BNP Paribas.

     

     

     

  • Sergiu Biriş, CEO / Zonga (Trilulilu Music): „Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă; cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.”

    Carte de vizită
    ¶ A lansat în 2007 Trilulilu, primul YouTube românesc, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti
    ¶ În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, Sergiu Biriş avea deja propria afacere, o agenţie de web design
    ¶ A fost implicat şi în proiectul platformei LiveRail, cumpărată de Facebook (şi închis între timp de gigantul american)
    ¶ Este acum CEO al serviciului de muzică Zonga, serviciul de muzică prin intermediul căruia utilizatorii pot accesa prin internet o colecţie de peste 36 de milioane de melodii

     

    Profilul lui Sergiu Biriş a apărut în catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA.

  • Maşina de sculptat

    În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.